Și la acest început de an școlar, s-a consumat un episod din serialul multianual cu tema toaletelor din curtea școlii. Ca toate serialele ajunse la al nu mai știm câtelea sezon, și serialul despre toalete are episoade repetitive și previzibile, cu variațiuni minime, lente, superficial narative, cât să atragă privirea, dar nu mai mult decât ține prezența pe ecran, chiar dacă relatarea e însuflețită, pe alocuri, cu foc, iar personajele sunt respectabile. De exemplu, într-un episod, cândva, un ministru verifica personal dacă se trage apa, în alt episod, mai de curând, se pornise un fel de întrecere la consumat bani cu montarea unor țevi și „module”, iar în episodul la zi ne-a fost reamintit ceva din Domnu Trandafir, cu școala unde „ne era cald vara și frig iarna”, dar unde elevii, chiar în așa condiții, „performau”, cum nu se zicea pe atunci, dar se zice acum, când se ridică elevi valorși chiar din școli „neconforme”.

Tot ca într-un previzibil serial, am primit și anul acesta informații procentuale despre clădiri școlare care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu, despre unități de învățământ preuniversitar care nu sunt asigurate cu pază, despre unități de învățământ „relocate”, despre microbuze școlare, despre vacanțe și „cursuri” (chit că în învățământul preuniversitar nu sunt cursuri, ci se țin ore, lecții, cursuri fiind la facultate).

Puțin, aproape nimic, am aflat despre profesori la început de an școlar. Din punctul acesta de vedere, ce găsesc elevii când trebuie să deschidă cartea, tableta, să afle, să înțeleagă, să întrebe și ei ceva, să fie îndrumați, corectați, puși la punct când e cazul? Cine le sunt profesorii? Aceiași din clase anterioare, unii noi, cunoscuți „din școală” sau noi „acum veniți”?

Ce absolvenți din promoția 2022 merg acum la catedră? Cam câți? Cum sunt primiți? Ce iluzii își făceau și ce găsesc, la primul contact cu școala?

I-o fi învățat cineva pe profesori cum e cu alternanța asta de module și de vacanțe? Cu note care sunt și nu sunt?

De drumul profesorilor spre și dinspre școală s-o fi ocupat cineva?

„Starea de bine” are o variantă și pentru profesori? Cum se întrezărește în anul școlar tocmai pornit?

E ceva nou, schimbat în bine ori în rău, legat de accesul profesorilor la surse de informare și la oportunități de formare?

La început de an școlar și nu numai, ar face bine niște informații despre „dotarea unităților de învățământ” și cu profesori, cu argumente că sunt din aceia siguri pe meseria lor, informați în domeniile cunoașterii în care se înscriu disciplinele de învățământ pe care le predau.

Până să fie „un facilitator de învățare”, profesorul este bine să fie el însuși o sursă, un depozitar, de învățătură. Fiind el bine învățat, va putea fi în măsură să-i îndrume pe elevi ce anume să învețe, de unde, cum, cât și pentru ce.