Foto: UAIC Iași
O nouă contribuție de cercetare la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași asupra virusului SARS-CoV-2: studiul Teaching an old dog new tricks: a lipid membrane-based electric immunosensor for real-time probing of the spike S1 protein subunit from SARS-CoV-2, realizat de cercetători ai Institutului de Cercetari Interdisciplinare (ICI) și ai Laboratorului de biofizică moleculară și fizică medicală al Facultății de Fizică: dr. Alina Asandei, dr. Loredana Mereuță, dr. Irina Șchiopu, prof. univ. dr. Tudor Luchian.
Cercetătorii ieșeni „au demonstrat aplicabilitatea unui biosenzor proteic pentru detecția în timp real a proteinei spike S1, la nivele fiziologice ale concentrației sale, și asta încă din faza premergătoare infecției virale propriu-zise. Acest rezultat are potențialul de a genera o clasă nouă de biosenzori pentru detecția timpurie a SARS-CoV-2, mai ieftini și mai ușor de utilizat în unități mobile”.
Prof. univ. dr. Tudor Luchian, coordonatorul grupului de cercetare: „Principiul de bază al descoperirii făcute este de a detecta, monitoriza și analiza spectral, în timp real, curentul electric capacitiv printr-o membrană lipidică reconstituită, similară în structura de bază cu membranele celulare, supusă unei tensiuni electrice periodice. Prezența în mediul apos în care se află acest biosenzor a subunităților proteice S1, provenind de la proteina transmembranară S a virusului SARS CoV-2, modifică unii parametri electrici ai membranei lipidice, fenomen ce este făcut vizibil în timp real cu ajutorul biosenzorului nostru. Interacțiunea ulterioră a proteinelor S1 cu anticorpi monoclonali specifici sau cu proteina-receptor din celulele țintă (angiotensin-converting enzyme 2 protein receptor (ACE2)) determină un răspuns caracteristic și mai ales selectiv, punându-se astfel în evidență prezența proteinelor S1. De remarcat, sensibilitatea și specificitatea biosenzorului nostru pentru detecția proteinelor S1 nu sunt afectate de existența altor proteine din serul uman, fapt ce implică potențialul de utilizare al sistemului descoperit pentru biosenzori mai ieftini, plasați in-situ, complementarizând astfel utilizarea tehnicilor serologice sau genomice, mai scumpe și dificil de folosit de către personal nespecializat, dedicate detecției virusului SARS CoV-2”.
Universitatea ieșeană reamintește că în urmă cu aproximativ un an, același grup de cercetători, în colaborare cu parteneri din Coreea de Sud, a descoperit o cale nouă de atac folosită de virusul SARS-CoV-2 asupra celulelor-țintă. Descoperirile în acest sens au fost evidențiate inclusiv în jurnalul științific al American Chemical Society din Statele Unite ale Americii, apreciindu-se că ele „ar putea să explice alternativ virulența și infectivitatea accentuată a SARS-CoV-2”.
