Interviu cu prof. Lucian Claudiu Mladin, inspectorul şcolar general al ISJ Arad

Stimate domnule inspector general, este o realitate faptul că despre şcoala arădeană, despre învăţământul din acest judeţ se vorbeşte în termeni laudativi. Cum îşi menţine acest standard ridicat de calitate, într-o ţară în care învăţământul suferă profund, dovadă stând statisticile interne şi externe – Eurostat?
Suntem extrem de onoraţi de această apreciere pe care o faceţi legat de şcoala arădeană şi nu pot decât să fiu în asentimentul dumneavoastră. În anii de când sunt în învăţământul arădean, fie în calitate de dascăl, fie în calitate de factor decizional, am avut bucuria să constat seriozitatea cu care elevii, dar şi profesorii din învăţământul arădean abordează rolul educaţiei în formarea profesională şi în dezvoltarea personală. Creşterea calităţii actului educaţional are la bază competenţele pe care profesorii le-au dobândit în urma stagiilor de pregătire. Am încurajat în permanenţă colaborarea reală şi profesionistă între metodiştii Casei Corpului Didactic „Al. Gavra“ Arad şi colegii noştri din preuniversitar şi, iată, astăzi ne bucurăm de rezultatele acestor colaborări fructuoase. Privesc cu mândrie spre colegii care au fost selectaţi în Comisiile Centrale ale Olimpiadelor şi Concursurilor Naţionale care se desfăşoară la diverse discipline, spre cei care colaborează de numeroşi ani cu CNEE în întocmirea subiectelor destinate examenelor de Evaluare Naţională şi Bacalaureat, spre cei care fac parte din grupurile de lucru selectate la nivel naţional pe diferite discipline, cadre didactice care contribuie la redactarea noilor programe şcolare aprobate şi – tocmai din această cauză – nu pot decât să mă mândresc că Aradul şi elevii arădeni beneficiază de profesionalismul acestor oameni.
Cred, de asemenea, că rezultatele nu apar întâmplător, că acestea ascund în spate o muncă asiduă, nevăzută, dar care presupune o reală dăruire. Astfel de oameni nu pot decât să împărtăşească, la rândul lor, elevilor cunoştinţe care conduc la asemenea rezultate remarcabile. Adesea, reprezentanţi ai universităţilor din ţară şi de peste hotare transmit aprecieri cu privire la modul în care profesorii arădeni şi-au pregătit discipolii şi acest fapt nu poate decât să îmi umple sufletul de mândrie.
În luna mai a acestui an am fost onoraţi să primim vizita domnului ministru al educaţiei naţionale, prof. univ. dr. PAVEL NĂSTASE, la Arad, în vederea inaugurării sediului Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad şi participării Domniei Sale la Târgul Educaţiei din cadrul evenimentului EDU2JOB for life, un concept dezvoltat în premieră la nivel naţional.
Acest sediu al inspectoratului şcolar, de care Aradul avea atâta nevoie, a fost inaugurat în prezenţa colegilor inspectori şcolari generali din judeţele învecinate, cărora ţin să le mulţumesc încă o dată pentru participare. Chiar dacă mă repet, consider că este important să menţionez aici efortul financiar deosebit depus – în totalitate – de MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE şi de GUVERNUL ROMÂNIEI pentru finalizarea acestui obiectiv de investiţii. Momentul a fost unul solemn, domnul ministru fiind întâmpinat cu emoţie de eleva Sida Flavia Maria, de la Liceul Naţional de Informatică Arad, campioană mondială la şah, categoria 7 ani – Palatul Copiilor Arad.
Un judeţ cu o poziţionare geografică aşa cum este Aradul are anumite particularităţi. Influenţează această poziţionare diferenţele dintre şcoala rurală şi şcoala urbană, dintre Arad şi celelalte zone ale ţării?
Nu consider că poziţionarea geografică influenţează în mod hotărâtor în ceea ce priveşte rezultatele pe care le poate obţine un elev la învăţătură. E extrem de important materialul uman: pe de o parte elevii – principalul factor implicat în procesul educaţional, pe de altă parte cadrele didactice – cei care imprimă un mod de percepere corectă a actului educaţional. Consider greşită şi discriminatorie abordarea rezultatelor şcolare privind lucrurile prin prisma diferenţelor care pot surveni între diversele medii, căci elevi competitivi pot apărea oriunde, atunci când aceştia doresc să demonstreze achiziţiile acumulate de-a lungul anilor de şcoală. Deschiderea culturală şi apetenţa pentru noutate a caracterizat întotdeauna învăţământul arădean.
Care este starea şcolii rurale arădene şi ce faceţi pentru a micşora decalajul dintre rural şi urban, acesta existând cu diferenţe de grad de la o zonă la alta, la nivelul întregii ţări?
Indiferent de mediu şi de poziţionarea geografică, calitatea actului educaţional şi siguranţa elevilor este pe aceeaşi scară de priorităţi strategice cu cele din mediul urban. În acest sens, pentru asigurarea accesului la educaţie a tuturor elevilor, ne-am preocupat de redeschiderea/reînfiinţarea unor şcoli şi de dotarea cu microbuze şcolare în anumite zone. De asemenea, anual facem o analiză atentă  a populaţiei şcolare şi a resurselor de cadre didactice înainte de a stabili reţeaua şcolară, în vederea identificării posibilităţilor de redeschidere a unor unităţi şcolare abandonate sau desfiinţate în 2006. Desigur, în aceste demersuri colaborăm şi ne consultăm cu reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale.
Pe de altă parte, în vederea eficientizării activităţii manageriale şi a gestionării resurselor, unele unităţi şcolare din mediul rural au primit dreptul de a avea director adjunct. O altă măsură a fost reînfiinţarea personalităţii juridice pentru şcolile din mediul rural care au întrunit condiţiile necesare acestui demers. Din punct de vedere al unităţilor şcolare din mediul rural, am constatat – ca exemplu de bună  practică – eficienţa parteneriatului şcoală-familie-autorităţi locale, uneori mai vizibilă decât în şcolile centrale.
Începând cu anul şcolar viitor se reintroduce învăţământul dual profesional. Există interes în rândul elevilor arădeni pentru acest tip de învăţământ?
Noul tip de învăţământ profesional dual se organizează la cererea agenţilor economici. Autorităţile educaţionale răspund de asigurarea resurselor umane şi financiare şi contribuie la formarea teoretică tehnică în şcoală (1-2 zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul trebuie să ofere resursele umane şi financiare şi să organizeze formarea practică, la locul de muncă (3-4 zile). Deoarece este deja conturat cadrul legal, agenţii economici pot să înfiinţeze începând cu anul şcolar următor clase de învăţământ dual. Forma şi conţinutul acestui contract de muncă urmează a fi definite în metodologia de organizare. Formele de învăţământ profesional existente în acest moment se adresează unor grupuri diferite. Mai exact, învăţământul profesional cu durata de doi ani se adresează absolvenţilor clasei a IX-a, învăţământul profesional cu durata de trei ani se adresează absolvenţilor clasei a VIII-a, în timp ce învăţământul dual se organizează pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, deci pentru absolvenţii clasei a X-a.
În judeţul Arad, oferta pentru învăţământul profesional dual, pentru anul şcolar 2017–2018 este următoarea: o clasă cu profilul confecţioner produse textile, organizată de Liceul Tehnologic „Fr. Neumann“ Arad, în parteneriat cu ROFA TEXTIL PRODUCT, o clasă cu profilul tâmplar universal şi o clasă de tapiţer, plăpumar şi saltelar, care se vor desfăşura la Liceul Tehnologic „Iuliu Moldovan“ Arad, în parteneriat cu SC COTTA SA. Notăm faptul că această formă de învăţământ oferă oportunitatea tinerilor cu vârste de până la 26 de ani în vederea pregătirii profesionale şi specializării într-un domeniu solicitat pe piaţa muncii arădene, precum şi oportunitatea unui loc de muncă asigurat de agenţii economici la finalizarea studiilor.
În încheiere, vreau să vorbim despre examenele naţionale din vară. În lumina rezultatelor obţinute la simulări, la ce vă aşteptaţi?
Rezultatele la simularea din acest an nu pot decât să îmi dea încredere în munca depusă de elevi şi cadre didactice în toţi anii de şcolarizare. Ne situăm în media de promovabilitate de la nivelul naţional atât la examenele de Evaluare Naţională, cât şi de Bacalaureat şi am constat că de fiecare dată elevii au înregistrat un procent de promovabilitate mai bun la examenele propriu-zise decât cel obţinut la simulare. Anul acesta, la simularea naţională, judeţul nostru are un rezultat de 45,06% promovabilitate, mai mare decât cel înregistrat în anul anterior, de 36,13%. Privim cu speranţă spre cei 59 de elevi care au avut o medie situată în intervalul de notare 9-9,99 şi sperăm că numărul acestora va creşte considerabil atunci când vor fi puşi în situaţie de examen. Indiscutabil, statistica arată că Aradul a înregistrat în 2017 cel mai bun rezultat la simularea desfăşurată în ultimii patru ani, atât la nivel de liceu – privind examenul de bacalaureat, cât şi la gimnaziu – privind evaluările naţionale.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU