Foto: Răsunetul
„Descentralizarea învățământului preuniversitar a eșuat, deoarece unitățile administrativ teritoriale mici nu au capacitatea financiară de a susține învățământul preuniversitar“, este de părere expertul în politici publice Cezar Hâj, accentuând: „Logica descentralizării era să transfere din responsabilitatea statului către autoritățile locale, iar autoritățile locale, având o anumită autonomie, să contribuie la dezvoltarea învățământului preuniversitar, dezvoltând servicii la firul ierbii. Avem nevoie de o reorganizare a întregului sistem administrativ, adică fuziuni de orașe, de regiuni, de o reorganizare administrativă. Fără ea, problemele vor persista.“
Opiniile au fost exprimate cu ocazia lansărr raportului „Finanțarea publică pentru accesul copiilor în dificultate la un învățământ de calitate“, realizat de Federația Coaliția pentru Educație, împreună cu Organizația Umanitară Concordia, în cadrul proiectului „Education includes opportunities“ implementat de Organizatia Umanitară Concordia în perioada 1.07.2020-30.06.2022.
Inițiatorii subliniază că raportul „a pornit pe o analiză a situației din județul Dâmbovița, care cuprinde principalele tipuri de finanțare de care beneficiază unitățile de învățământ preuniversitar, cu accent asupra creșterii accesului la educație a copiilor aflați în dificultate. De asemenea, prezintă și o analiză privind eficiența măsurilor privind susținerea copiilor în risc de abandon care fundamentează o serie de recomandări de politici publice“.
Raportul arată că „învățământul preuniversitar rămâne subfinanțat; sistemul de finanțare nu răspunde suficient nevoilor din sistemul de educație; mecanismele de redistribuire sunt neclare, netransparente; sistem insuficient dezvoltat de colectare și analiză a datelor privind finanțarea educației“.
Diana Certan, președinta Coaliției pentru Educație, precizează că „lansarea raportului are loc și în contextul propunerilor legislative din noua lege a educației. Din păcate, discutăm foarte mult despre educație, fără însă să includem, într-un mod coerent, și elementul esențial: finanțarea ei. Fie că vorbim despre programele naționale, fie că vorbim despre finanțarea unităților de învățământ, există o singură informație care trebuie reținută: România cheltuie, alături de Irlanda, cel mai puțin pentru educație dintre toate statele UE.“
Dintre recomandările decurse din raport, este de reținut: „Adaptarea formulei de finanțare care să corespundă nevoilor din sistem; regândirea sistemului de alocare a burselor pentru elevi; alocarea costului standard per elev diferențiat pentru formarea profesională a profesorilor; cresterea alocării pentru programele sociale Bursa profesională și Bani de liceu; creșterea venitului minim brut pe membru de familie din cadrul programului Euro 200 concomitent cu creșterea valorii alocate pentru achiziția de calculatoare/tablete/laptop-uri; implementarea unui program național privind internatele și cantinele din învățământul preuniversitar; îmbunătățirea legislației privind guvernanța din sistemul de învățământ preuniversitar.“
