ICCS International Civic and Citizenship Education Study

ICCS 2022 reprezintă o sursă valoroasă de informații privind viitorul democrației din România și întreaga lume. Raportul național poate fi consultat la https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2024/04/ICCS-Raport-national-09-aprilie-2024.pdf. Raportul reflectă rezultatele studiului comparativ internațional inițiat de către International Association for the Evaluation of Educational Achievement (IEA) și derulat de Laboratorul de Testare Educațională al Facultății de Psihologie și Științele Educației. În perioada octombrie 2021–ianuarie 2022 s-a desfășurat studiul-pilot, iar studiul principal s-a desfășurat în perioada ianuarie–mai 2022. Beneficiarul și unul dintre finanțatorii studiului ICCS 2022, prin intermediul proiectului ROSE (Romania Secondary Education Project), este Ministerul Educației.

Studiul Internațional privind Educația Civică și pentru Cetățenie gravitează în jurul întrebării Cât de pregătiți sunt tinerii pentru a-și asuma rolurile de cetățeni activi ai lumii? Desfășurat în 24 de sisteme de învățământ, studiul ICCS 2022 oferă date despre cunoștințele și înțelegerea pe care elevii de gimnaziu o au despre civism și cetățenie, instituții și procese democratice, dar și despre atitudinile, percepțiile și comportamentele lor concrete în viața cotidiană.

În cadrul ICCS, datele colectate și rezultatele contribuie la fundamentarea deciziilor privind politicile educaționale, la nivel național și internațional; ajută școlile (profesorii și directorii) și comunitățile să dezvolte activități care îi sprijină pe elevi să învețe mai eficient. Rezultatele pot anticipa și riscuri potențiale, de exemplu respingerea unor practici specifice democrației sau apatia politică, lipsa de încredere în instituții, politicieni sau jurnaliști sau despre ne-asumarea responsabilității față de ce se întâmplă în școala, comunitatea, țara sau lumea în care trăim. Acest ciclu al studiului a in­clus aspecte legate de cetățenie globală, dezvoltare durabilă, migrație, evoluția sistemelor politice și utilizarea tehnologiilor digitale pentru participarea civică.

De unde venim?

Raportul național ICCS oferă răspunsuri la această întrebare în capitolul al doilea. România a participat în 1996 la Civic Education Study (CIVED), care a reprezentat cel mai mare și riguros studiu al educației civice desfășurat la nivel mondial până atunci. Evaluarea a reflectat domeniile de conținut ale democra­ției și cetățeniei, identității naționale și coeziunii sociale și diversității, precum și implicarea tinerilor în societatea civilă. Atunci au participat 993 de elevi, profesori și directori din cele 150 de școli se­­lectate în eșantionul național din România. La testul de cunoștințe civice, elevii români au înregistrat scoruri medii generale considerabil sub media internațională. Rezultatele au plasat țara noastră, Chile și Columbia la finalul clasamentului internațional. În CIVED, elevii români au răspuns că au încredere scăzută în partidele politice. Similar cu elevii din Anglia, elevii participanți au raportat că aveau încredere în știrile televizate peste procentul mediu internațional, în timp ce procentul care indica încrederea în informațiile din presa scrisă era sub procentul mediu internațional. Elevii din Bulgaria, Letonia, România și Federația Rusă au avut și cele mai scăzute scoruri în sprijinul drepturilor femeilor. La vremea aceea, rezultatele au atras atenția asupra curriculumului și abordărilor instrucționale. Principalele recomandări au fost ca 1) abordarea educației civice să fie mai puțin abstractă și să ofere elevilor posibilitatea să învețe despre dinamica socială din situații și grupuri, iar 2) ma­nualele să valorifice mai concret compor­tamentele civice, în special asumarea responsabilității în probleme de importanță publică, alegeri informate și acțiuni responsabile (Bunescu et al., 1999). După CIVED (1996), țara noastră nu a mai participat la celelalte studii IEA din domeniul ECC (primul ciclu ICCS din 2009, respectiv cel de-al doilea, derulat în 2016).

Unde suntem?

În ICCS testarea cunoștințelor civice presupune atât testarea capacității elevilor de a reda cunoștințe civice, cât și ca­pacitatea acestora de a gândi civic și a aplica cunoștințele lor civice în viața co­­tidiană. Conform cadrului de testare al ICCS (Schulz și alții, 2023b) cunoștințele civice sunt testate prin prisma a patru domenii de conținut (instituții și sisteme civice, principii civice, participare civică, roluri și identități civice) și două domenii cognitive (cunoaștere, raționament și aplicare).

În ciclul de testare din 2022, testele au fost administrate în format tipărit pe un eșantion format din 158 de școli din țara noastră. Au participat 2.768 de elevi (dintre care 1.357 de băieți și 1.411 fete), 2.242 de profesori și directorii din școlile respective.

Raportul conține 10 capitole în care sunt prezentate rezultatele, respectiv:

• Cunoștințe și gândire civică;
• Practici școlare și pedagogice asociate educației civice și pentru cetățenie democratică;
• Auto-eficacitatea civică și intențiile de participare civică ale elevilor;
• Concepțiile și participarea civică a elevilor români în școală și în afara școlii;
• Atitudinile elevilor față de democrație, egalitatea drepturilor, sistemul politic și instituții;
• Percepții și atitudini față de Europa ale elevilor din România;
• Educație pentru dezvoltare sustenabilă;
• Cunoștințe, atitudini și comportamente civice – poziția României în context internațional;
• Politici privind educația civică și pentru cetățenie în România;
• Profilul elevilor, analiza cluster a datelor.

Din rezumatul raportului (pp. 3-4), selectăm principalele rezultate în cele ce urmează.

În ceea ce privește cunoștințele, elevii români au obținut un scor mediu de 470 la evaluarea cunoștințelor și gândirii civice, semnificativ mai mic decât media ICCS 2022 (508), plasând România pe locul 16 din 20 de țări participante. Aproximativ un sfert dintre elevii români se află la nivelul D de competență sau mai jos (față de 14,2% media ICCS 2022), iar aproximativ o cincime se află la nivelul A (față de 30,6% media ICCS 2022).

În ceea ce privește implicarea civică în școală și comunitate, majoritatea elevilor (86%) a votat pentru alegerea reprezentantului clasei în consiliul elevilor, față de 78%, media țărilor participante la ICCS 2022. Mai puțin de o treime dintre elevii români (28%) au interes ridicat și foarte ridicat față de politică și problemele sociale, comparativ cu 30%, media ICCS 2022. Mai mulți elevi români (55%) decât media ICCS 2022 (37%) au declarat că fac parte din grupuri de voluntariat care ajută comunitatea locală.

În ceea ce privește încrederea în in­­stituțiile statului, intențiile de vot și participare, cei mai mulți elevi români (7 din 10) consideră că democrația este cea mai bună formă de guvernământ, dar numai 4 din 10 elevi au încredere ridicată în Guvern și Parlament, față de 5 din 10 media ICCS. Intențiile de vot ale elevilor români sunt mai optimiste decât media ICCS 2022, peste trei sferturi dintre aceștia au declarat că ar vota la cel puțin un tip de alegeri în viitor. Cel puțin jumătate dintre elevii români se așteaptă să participe pe viitor la activități civice legale și politice (să ia legătura cu re­­prezentantul ales, să participe la marșuri/proteste pașnice, să colecteze semnături pentru o petiție). Într-o măsură mai mare decât media ICCS 2022, elevii români consi­deră că pe viitor se vor implica în activități de protecția me­­diului, iar aproape 9 din 10 elevi consideră că îi vor încuraja și pe ceilalți să se implice.

În ceea ce privește cetățenia europeană, 97% dintre elevi se declară europeni, 94% sunt mândri de apartenența României la Uniunea Europeană, ambele procente sunt mai mari decât media ICCS 2022 (95%, respectiv 91%). Majoritatea elevilor români susțin libertatea de circulație în interiorul Europei: 96% dintre aceștia consideră că libertatea cetățenilor europeni să lucreze oriunde în Europa este benefică pentru economia europeană și numai 30% dintre aceștia, față de 4% media ICCS 2022, consideră ar trebui să se limiteze într-o anumită mă­sură drepturile europenilor la muncă în spațiul european.

Referindu-se la aceste rezultate, ­rectorul Universității București, profe­sorul Marian Preda, evidenția relevanța analizei comparative cu țări cu istorii recente și cu niveluri de trai și sisteme de educație similare (Bulgaria, Serbia) și motive de optimism, deoarece studiul reunește țări europene dezvoltate, cu in­dicatori socio-economici și IDU superiori României (p. 6).

Spre ce ne îndreptăm?

Raportul ne oferă o radiografiere a cunoștințelor, valorilor civice și înțelegerii pe care elevii de 13,5-14 ani o au față de lumea socială și politică în care trăiesc. Raportul ne readuce în atenție polarizarea socială, reflectată și în diferențele de performanță la testările PISA sau TIMSS.

Analizele pot anticipa traiectorii ale tinerilor, date fiind intențiile lor declarate de participare la viața democratică și cu­­noștințele și atitudinile pe care le au față de instituțiile sociale și politice. În capito­lul final, cititorii pot găsi concluzii și re­comandări pentru Ministerul Educației, echipele manageriale din școli, profesori, elevi, părinți, instituțiile reprezentative ale statului, corporații/mediul privat.

Raportul prezintă numeroase piste ce vor fi explorate mai departe, de către cercetători și specialiștii din domeniul formării profesorilor, curriculumului, participării civice, pentru că bazele de date sunt accesibile pentru analize se­­cundare. Dar, mai mult decât o resursă în puzzle-ul cercetării educaționale din România, sperăm ca raportul să devină o platformă de dezbateri pentru decidenți, profesori, societatea civilă, sectorul privat; educația civică și pentru cetățenie presupune o abordare complexă, care reflectă nu doar procese cognitive, ci și mediul de învățare din școală și din comunitate (Schulz și alții 2023a, Schulz și alții 2023b).

Nu în ultimul rând, raportul obiectivează eforturi colaborative substanțiale. Desfășurarea studiului a fost finanțată de European Education and Culture Executive Agency, Romanian American Foundation și Ministerul Educației.

ICCS a fost derulat în cadrul Laboratorului de Testare Educațională (lst.fpse.unibuc.ro), o structură de tip expert care reunește o echipă multidisciplinară de specialiști în științele educației, evaluare și testare educațională, politici educaționale și psihometrie și care realizează și alte studii comparative educaționale (TIMSS 2023, ICILS 2023 și PIRLS 2026).

Echipa ICCS este formată din prof. univ. dr. Cătălina Ulrich Hygum, coordonator național, alături de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, prof. univ. dr. Romiță Iucu, prof. univ. dr. Anca Nedelcu, conf. univ. dr. George Luca Gunnesch și dr. Octavia Borș-Georgescu, bursier postdoctoral Romanian American Foundation. Echipa de autori este formată din conf. univ. dr. Antoaneta-Firuța Tacea, lect. univ. dr. Andreea Butucescu, lect. univ. dr. Simona Iftimescu, lect. univ. dr. Elena Marin, lect. univ. dr. Mihaela Stîngu, lect. univ. dr. Șerban Zanfirescu, asist. univ. dr. Miruna Luana Miulescu, drd. Daniela Avârvare, drd. Alexandru Carțiș, drd. Veronica Dungă, drd. Laurențiu Lambrinoc, drd. Simona Cotorobai, drd. Smaranda Vlad, drd. Laura Ierulescu și Alina Perțea. Acestora li se adaugă 50 de ­voluntari, cărora le mulțumim și pe această cale.

Prof. univ. dr. Cătălina Ulrich Hygum, Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București

Articol publicat în nr. 53-54 al revistei Tribuna Învățământului