Marin VLADA, profesor universitar

Provocări pentru profesori, elevi și părinți, pentru instituții și manageri

Mărturisesc că în această perioadă de pandemie – de mari provocări pentru toți oamenii, când procesul didactic nu s-a desfășurat după regulile normale și când chiar viața s-a desfășurat după alte reguli, mi-am amintit de câteva momente din evoluția mea profesională ce au reprezentat unele provocări importante (momente ce pot inspira o eventuală proiectare a perfecționării cadrelor didactice):

1. După absolvirea Facultății de Matematică din București, secția informatică, am fost angajat ca programator la CINOR (Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București), unde am elaborat programe în limbajele de programare COBOL și FORTRAN – mai înainte în COBOL, apoi numai în FORTRAN. Deși în facultate scrisesem 4-5 programe în COBOL, am fost pregătiți la CINOR printr-un curs organizat intern, unde am luat cunoștință de metoda Warnier de programare structurată a programelor – metodă apărută în acea perioadă pe plan mondial. Fără să-mi neglijez sarcinile de serviciu (activitatea de programator la diverse contracte) consultam documentații și învățam diverse aspecte despre informatică – încercam să intuiesc ce mai târziu voi avea nevoie –, învățam prin testare, prin scrierea de programe, prin calcule și rezolvare de probleme de matematică și informatică. Participam și la unele seminarii științifice la Facultatea de Matematică etc. În acea perioadă am publicat în Gazeta Matematică probleme de informatică (începuse să se publice prin anul 1980 – rubrica era coord. de prof. Emil Perjeriu și prof. Paul Radovici-Mărculescu de la Centrul de Calcul al Universității din București – CCUB; recent, acești profesori au fost incluși în vol. III, Istoria informaticii românești, http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir).
2. Pentru că am lucrat la câteva contracte privind calcule tehnice și de proiectare, la un moment dat am avut o provocare: calculul ariei unui domeniu simplu conex (aria unui domeniu poligonal oarecare); la facultate nu am întâlnit o astfel de problemă, nici la matematică, nici la informatică (era perioada 1981-1983); după o lună de căutări, am început să concep un algoritm la care am lucrat cred că două luni, dar la testare mi-am dat seama că am greșit strategia de calcul. Am renunțat după ce am aflat formula de calcul (din punct de vedere informatic era o banalitate, fiind vorba de un proces de calcul al unei sume de valori) de la prof. Emil Pejeriu de la CCUB, ce publicase un articol în Gazeta Matematică seria A. Astăzi, o astfel de formulă este cunoscută de olimpicii de la informatică: https://www.infoarena.ro/notiuni-de-geometrie-si-aplicatii/arii, https://en.wikipedia.org/wiki/Polygon; prin această provocare am început să studiez și să mă ocup de domeniul geometriei computaționale, graficii pe calculator, realității virtuale.
3. La angajarea la CCUB, Facultatea de Matematică, în decembrie 1983, domnul prof. Ion Văduva–director adjunct al CCUB (centru de calcul înființat de acad. Gr. C.Moisil în 1962), mi-a dat sarcina să mă ocup de Inteligența artificială (AI), în timp ce îmi voi realiza obligațiile la diverse contracte de cercetare ale CCUB sau unele activități didactice la orele de informatică. Era prima dată când auzeam de Inteligența artificială (AI). De aceea, în acea perioadă am participat la unele seminarii de Prolog (limbaj de programare al AI), am început să studiez diverse cărți de AI, să învăț și să testez limbajul Prolog; prin această provocare am început să studiez și să mă ocup de domeniul Inteligenței artificiale, bazelor de cunoștințe, sistemelor expert etc. Teza de doctorat mi-am susținut-o în domeniul AI. În acea perioadă, Japonia își propusese prin „Proiectul japonez 1981“ ca până în anul 1990 să realizeze calculatorul inteligent printr- o finanțare de 35 mil. USD – alegând ca limbaj pentru scrierea de programe limbajul Prolog. Era o mare provocare.
4. În perioada 1998-1999 lucram la redactarea cărții Informatica ce urma să fie tipărită la Editura Universității din București. Am inclus și capitolul „Sistemul Internet“ ce conținea cunoștințe despre rețele de calculatoare, poșta electronică (e-mail), limbajul HTML, motoare de căutare etc. Știu că am scris acest capitol prin învățarea despre această temă, simultan cu testările pe care trebuia să le fac privind utilizarea poștei electronice, documentele HTML, paginile Web etc. Când i-am spus unei colege despre acest capitol, mi-a replicat că încă nu e timpul pentru așa ceva, deoarece era doar la început răspândirea tehnologiilor Web. De atunci, am încercat să fiu la curent cu tot ceea ce apărea în domeniul tehnologiilor Web. Și aceasta a fost o mare provocare.
5. În perioada 2000-2002 se discuta mult despre utilizarea calculatorului în educație, în procesul de învățare: tehnologii e-Learning și software educațional. Nu reușeam să înțeleg cum sunt aceste tehnologii și nici nu văzusem lecții de software educațional. De aceea, am participat la diverse seminarii și conferințe. Pentru că voiam să înțeleg și să aplic aceste tehnologii în procesul de predareînvățare, mi-a venit ideea de a încerca să organizez o Conferință națională de învățământ virtual (tehnologii e-Learning și software educațional). Atunci, m-am gândit că voi veni și în ajutorul profesorilor, elevilor și studenților pentru a înțelege și utiliza aceste tehnologii. Prin această inițiativă au apărut proiectele de e-Learning CNIV (Conferința Națională de Învățământ Virtual, anul 2003, www.c3.cniv.ro) și ICVL (International Conference on Virtual Learning, anul 2006, www.c3.icvl.eu), care se desfășoară și astăzi. A fost o provocare.

La o săptămână după ce s-au închis școlile, am lansat un apel pe Facebook pentru a invita profesorii să învețe cum să utilizeze clase virtuale create cu platforma Google Classroom – Platforme de e-Learning pentru învățământul virtual, asincron (offline) și sincron (online), din anul 2017 am utilizat aceste clase virtuale pentru studenți – http://c3.cniv. ro/?q=2020/platforme:
• Clase virtuale create cu platforma Google Classroom. Azi e o zi de muncă. Profesorii care nu au aplicat/învățat până acum această metodă, au ocazia acum, iar elevii vor experimenta noi metode de învățare. De regulă, profesorii își schimbă atitudinea mai greu, în schimb elevii sunt receptivi și vor învăța cu plăcere. Importantă este voința de învățare pentru ambele categorii. DISTRIBUIȚI. Succes și felicitări!
• Aflu că tot mai mulți profesori au învățat și utilizează platforma pentru clase virtuale oferită de Google, Google Classroom – aceste aspecte au fost promovate de mult timp prin proiectele de e-learning CNIV și ICVL. Vom deschide pe site-ul CNIV o listă cu Nume școală + Nume profesor + Platformă, dacă trimiteți aceste informații la adresa de e-mail vlada@fmi.unibuc.ro.

Folosirea de aplicații oferite de o diversitate de platforme nu generează costuri suplimentare pentru școală, pentru că serviciile sunt disponibile gratuit pentru educație. Sunt avantaje multiple pentru profesori, elevi/studenți și părinți datorită utilizării la clasă a instrumentelor
digitale moderne de predare și colaborare oferite de aceste platforme. Exemple de platforme pentru activități de predare-învățare: Platforma MOODLE–platforma CMS pentru gestiunea și managementul activităților didactice; Platforma Google Classroom – pentru gestiunea și managementul activităților didactice corespunzătoare unei clase; Kahoot!, platformă gratuită de învățare bazată pe joc și tehnologie; Scratch, limbaj de programare educațională, resurse pentru profesorii de informatică sau de orice disciplină; MineCraft, Programming Language, resurse pentru profesorii de informatică.

La adresa http://c3.cniv.ro/?q=2020/platforme se găsesc informațiile primite de la mai multe școli prin care indică o diversitate de platforme și produse software educaționale utilizate în învățarea online. De exemplu, Școala Gimnazială Nr. 2 Diaconu Coresi Brașov, prof. înv. primar Lazăr Mariana Mihaela – Google Classroom, Google Hangouts Meet, Google Drive, Google Docs, Google Forms, Zoom, Skype, Kahoot!, Facebook, Messenger, WhatsApp, eTwinning, Mentimeter, evaluareinteractivă.ro, Zoom, Wordwall, Quizizz, Mentimeter, learningapps, Kidobot, myKoolio, proproofs.com, e-mail, didactic.ro, Google Maps, getepic, cimec.ro (tururi virtuale muzee), Google Earth, Wizer.me.

Materialul integral poate fi citit in numarul 4-5, serie nouă, al revistei Tribuna învățământului.