Stimată doamnă inspector şcolar general, cum arată învăţământul preuniversitar hunedorean în momentul de faţă?
Ne aflăm la un început de an calendaristic, însă pentru sistemul de învăţământ această perioadă se situează de fapt în mijlocul unui an şcolar. Doar din punct de vedere al asigurării resurselor financiare suntem la un nou început de an bugetar. Pentru Inspectoratul Școlar Judeţean Hunedoara, respectiv pentru unităţile de învăţământ preuniversitar şi cele conexe din judeţ, începutul de an 2016 are valenţe multiple: pregătirea elevilor pentru examenele naţionale, avizarea proiectelor planurilor de şcolarizare pentru anul şcolar următor, stabilirea reţelei şcolare, verificarea şi avizarea proiectelor planurilor de încadrare ale şcolilor pentru anul şcolar 2016-2017, activităţile de inspecţie desfăşurate conform graficului judeţean, coordonarea desfăşurării examenelor de certificare a calificării profesionale pentru absolvenţi ai şcolilor postliceale, monitorizarea sau coordonarea proiectelor educative care se desfăşoară în judeţul Hunedoara, aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor de învăţământ şi multe alte activităţi curente.
Una dintre cele mai mari probleme ale şcolii româneşti este discrepanţa dintre sat şi oraş, din nefericire, foarte mare. Din acest punct de vedere, practic avem două Românii. Care este situaţia în judeţul Hunedoara? Se bucură copiii de la sat de şanse egale cu cei din zona urbană?
După cum ştiţi, judeţul Hunedoara, deşi este puternic urbanizat (7 municipii, 7 oraşe şi 55 de comune), are şi o mare pondere din suprafaţa sa cu relief înalt. Vorbim aici şi de zonele defavorizate, ca de exemplu localităţile din Valea Jiului şi Călanul, care au acest specific deşi sunt zone urbane. Această stare de fapt contribuie la crearea unei discrepanţe chiar între diferite zone urbane ale judeţului. Este vorba, în special, de situaţia socio-economică a familiilor din aceste zone, care generează o anumită inegalitate de şanse, care excede sistemul educaţional. Un fenomen care a cunoscut o creştere îngrijorătoare în ultimii ani a fost migraţia forţei de muncă înspre ţări dezvoltate ale Europei – şi nu numai –, care a dus la separarea faptică a familiilor, având certe influenţe negative asupra educaţiei copiilor.
Dacă vorbim exclusiv de condiţiile oferite de unităţile de învăţământ elevilor din mediul rural, trebuie să subliniem faptul că există personal didactic calificat, săli de clasă dotate corespunzător, calculatoare, microbuze şcolare care asigură transportul elevilor din localităţile de domiciliu către şcoală, toate aceste elemente întărind convingerea că, din punctul de vedere al condiţiilor asigurate pentru desfăşurarea activităţilor didactice, nu există discrepanţe majore între mediul rural şi cel urban. În plus, elevii care provin din medii sociale defavorizate, dar şi cei din comunităţi izolate au beneficiat, în ultima perioadă, de proiecte POSDRU iniţiate de unităţile de învăţământ, de Inspectoratul Școlar Judeţean Hunedoara sau alte instituţii/organizaţii abilitate în acest sens.
Atrage după sine această realitate o rată mai ridicată a abandonului şcolar la nivelul zonelor despre care aţi amintit?
Neexistând o discrepanţă majoră între şcolile de la sat şi cele de la oraş, nu putem afirma că abandonul şcolar este determinat de condiţiile oferite în unităţile de învăţământ din mediul rural hunedorean.
La nivelul judeţului Hunedoara, conform datelor transmise de unităţile şcolare şi centralizate de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională la începutul anului şcolar 2015-2016, au fost înregistrate 394 de cazuri de elevi care în anul şcolar 2014-2015 nu au frecventat deloc cursurile, fiind în situaţie de risc de părăsire timpurie a şcolii. Zonele cele mai delicate din acest punct de vedere sunt Lupeni, Orăştie, Vulcan, Uricani şi Petrila, însă nu aparţin cu precădere mediului rural.
Reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii reprezintă o prioritate pentru noi şi, în acest sens, facem demersuri către toţi factorii responsabili de respectarea unui drept superior al copilului, şi anume dreptul la educaţie. Un exemplu în acest sens este acţiunea din data de 1 februarie 2016, care a avut loc la sediul Inspectoratului Școlar Judeţean Hunedoara, scopul fiind diseminarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii Nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate şi a Procedurii de acordare a tichetelor pentru grădiniţă, precum şi diminuarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii.
La această întâlnire au participat reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului – Judeţul Hunedoara, reprezentanţi ai Asociaţiei Ovidiu Ro, primari şi asistenţi sociali din unităţile administrativ-teritoriale, reprezentanţi ai Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Hunedoara, ai Direcţiei Judeţene de Asistenţă şi Protecţie a Copilului Hunedoara, ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara, inspectori şcolari şi directori ai unităţilor de învăţământ din judeţ. La acest eveniment, conducerea Inspectoratului Școlar Judeţean Hunedoara a abordat şi alte aspecte cu privire la colaborarea interinstituţională în scopul diminuării fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi stabilirea unor măsuri concrete pentru cuprinderea tuturor elevilor de vârstă şcolară în sistemul educaţional.
Să vorbim şi despre calitate în educaţie, despre performanţă. Ce loc ocupă aceasta pe agenda de lucru a ISJ?
Îmi va fi relativ dificil să sintetizez în câteva fraze tot ceea ce înseamnă performanţă în învăţământul hunedorean. Vorbind despre performanţă ca efect al calităţii în educaţie, trebuie să amintim rezultatele remarcabile obţinute de elevi la diverse competiţii şcolare, artistice şi sportive. Peste 250 de elevi au reprezentat judeţul Hunedoara la fazele naţionale ale concursurilor şi olimpiadelor şcolare în anul şcolar trecut, pentru acest an şcolar acestea fiind în curs de desfăşurare. Palmaresul lor a fost: 5 premii I, 5 premii II, 9 premii III şi 58 de menţiuni.
Ne mândrim cu participarea elevilor hunedoreni şi la etapa internaţională a olimpiadelor şcolare. Astfel, rezultate de excepţie au obţinut elevii: Șortan Sonia Adelina de la Colegiul Naţional „Decebal” Deva, medalie de argint la Olimpiada Internaţională de Geografie şi Mihuleţ Irina Teofana de la Colegiul Naţional „Decebal” Deva, premiu special la Olimpiada Internaţională de Lectură.
Rezultate remarcabile au fost obţinute şi pe linie sportivă la campionatele naţionale: 69 de medalii de aur, 59 de argint şi 75 de bronz. Competiţiile internaţionale au adus elevilor hunedoreni 17 medalii de aur, 5 de argint şi 3 de bronz.
Elevul Gârleanu Cosmin, de la Clubul Sportiv Școlar Hunedoara, este campion mondial de juniori la box, iar Marincu Florentina şi Șitoianu Bogdan, pregătiţi la Colegiul Naţional Sportiv „Cetate” Deva, sunt campioni europeni la atletism, în timp ce eleva Golgotă Denisa, de la aceeaşi unitate de învăţământ, este campioană naţională la gimnastică.
La competiţiile artistice s-au remarcat elevele de la Liceul de Arte Sigismund Toduţă, din Deva: Alexandra Ciorcila, clasa a VII-a, premiul I, Concursul Enviromental Children’s Drawing Contest, Tokio, Japonia, şi Ana Teodora Anuţoiu, clasa a VIII-a, Trofeul Festivalului naţional de folclor „Mamaia Copiilor”.
Cu siguranţă, în spatele acestor performanţe regăsim multă muncă, multe ore de pregătire, dăruire şi pasiune din partea cadrelor didactice, interes şi implicare din partea elevilor, dar şi susţinere din partea părinţilor. Dacă relaţia dintre profesori, elevi şi părinţi funcţionează, la care se adaugă dăruire, interes şi pasiune, atunci sunt create premisele obţinerii performanţelor.
Ce face ISJ pentru a sincroniza învăţământul cu sistemele de învăţământ europene?
Domnul academician Ovidiu Bojor, citându-l pe monseniorul Vladimir Ghika, spunea într-un interviu: „O singură ambiţie este legitimă. Aceea de a fi mai bun!” Aşa cum au arătat-o şi rezultatele despre care am vorbit anterior, în judeţul Hunedoara s-a demonstrat că această dorinţă de autodepăşire poate deveni realitate. Cadrele didactice au înţeles şi au reuşit, se pare, să insufle şi elevilor, în mare parte, acest deziderat, că oamenii trebuie să îşi actualizeze cunoştinţele şi competenţele, ca indivizi, cetăţeni şi angajaţi. Acest lucru este esenţial pentru a sprijini competitivitatea în contextul unei economii globale a cunoaşterii bazate pe tehnologie şi pentru a promova integrarea socială pe o piaţă a muncii care nu se mai rezumă la graniţele României, ci s-a extins la nivel european şi chiar mondial.
Inspectoratul Școlar Judeţean Hunedoara, având în vedere obiectivele identificate în Strategia Europa 2020 – şi anume o creştere inteligentă, prin îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi formare profesională; creşterea incluzivă, prin accentuarea învăţării pe tot parcursul vieţii, în vederea reducerii şomajului, sărăciei şi excluziunii sociale; creştere durabilă, prin accentuarea utilizării eficiente a resurselor şi a competitivităţii prin învăţarea pe tot parcursul vieţii – sprijină şi promovează eforturile de îmbunătăţire a competenţelor profesionale a tuturor categoriilor de elevi şi de creştere a ocupării forţei de muncă şi a productivităţii muncii.
Pentru a spori participarea la educaţia şi formarea adulţilor, respectiv la învăţarea pe tot parcursul vieţii, un alt obiectiv pe care urmărim să îl realizăm este acela de a optimiza colaborarea dintre furnizorii de educaţie şi agenţii economici, astfel încât elevii şi toţi educabilii să înţeleagă că la finalizarea acestor forme de învăţare, probabilitatea de a se integra pe piaţa muncii, de a accede la un loc de muncă, este tot mai mare. Ca finalitate, mizăm pe o sporire a procentului de participare a adulţilor (cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani) la învăţământul pe tot parcursul vieţii. Ne dorim cel puţin să ne înscriem în tendinţa la nivel naţional pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, de a creşte participarea la 10% până în 2020.
În paralel, susţinem derularea proiectelor cu finanţare europeană în scopul perfecţionării profesionale a cadrelor didactice, oferirii de servicii educaţionale complementare, inclusiv de consiliere în carieră pentru elevi, aşa cum am făcut-o în anul precedent prin multiple proiecte, cum ar fi:
– ID 141573: „Începe o carieră de succes!” (beneficiar Universitatea de Vest Timişoara);
– ID 139573: „Dreptul la o a doua şansă în educaţie!” (beneficiar Colegiul Tehnic Matei Corvin, Hunedoara);
– ID 155547: „DAR – Dăruieşte, ajută, respect” (Beneficiar Episcopia Ortodoxă Română a Devei şi Hunedoarei);
Ne aflăm încă în plină perioadă de dezbatere pe marginea noului plan-cadru pentru învăţământul gimnazial. Care este, doamnă in spector general, starea de spirit la nivelul judeţului Hunedoara?
La nivelul judeţului Hunedoara au avut loc dezbateri pe marginea noului plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, conform calendarului propus de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Știinţifice, astfel: în consiliile consultative ale disciplinelor de învăţământ, în Consiliul Judeţean al Părinţilor, în Consiliul Judeţean al Elevilor, la nivelul unităţilor de învăţământ şi în cadrul şedinţei extraordinare cu directorii. În aceste condiţii, nu aş spune că au fost nemulţumiri sau semnale de alarmă, ci pur şi simplu reacţii fireşti în condiţii de dezbatere, unde au existat argumente pro şi contra, probabil nu toate suficient de obiective.
Fiecare dintre cele trei variante propuse a fost analizată şi dezbătută, distingându-se o anumită ierarhie a preferinţelor, care însă nu este aceeaşi în cazul părinţilor şi în cazul cadrelor didactice. Astfel, în urma dezbaterilor în Consiliul Judeţean al Părinţilor a fost agreată varianta 1 (cu unele propuneri de îmbunătăţire), iar prin centralizarea opţiunilor directorilor de şcoli, s-a desprins varianta 2, cu o pondere de 43,21%.
Problemele învăţământului românesc sunt multe şi încă greu de rezolvat. Totuşi, pentru şcoala hunedoreană care sunt priorităţile anului 2016?
Priorităţile Inspectoratului Școlar Judeţean Hunedoara pentru anul 2016, aşa cum se desprind din Planul managerial al instituţiei, sunt definite pe patru domenii de competenţă:
Dezvoltare curriculară: Promovarea accesului egal la educaţie al tuturor copiilor şi reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii prin raportarea nominală a elevilor care părăsesc sau nu-şi continuă formarea în învăţământul obligatoriu; Asigurarea calităţii în educaţie, cu accent pe creşterea gradului de realizare a indicatorilor de calitate prin respectarea timpului alocat activităţilor didactice, evaluărilor sumative şi parcurgerii ritmice a programei şcolare; Propunerea unor oferte curriculare adecvate vârstei şi intereselor elevilor, prin consultarea beneficiarilor indirecţi ai educaţiei; Reconsiderarea dimensiunii evaluării (în scopul orientării şi optimizării învăţării); Centrarea actului educaţional pe creare de competenţe şi stimularea completării portofoliului elevului.
Dezvoltarea resursei umane: Ameliorarea colaborării între toţi actorii educaţionali; Asigurarea formării permanente şi dezvoltării resurselor umane; Alinierea criteriilor de monitorizare şi evaluare a calităţii procesului managerial cu legislaţia actuală; Încurajarea iniţiativelor unităţilor de învăţământ pentru parteneriate/mobilităţi naţionale/transnaţionale şi consilierea acestora în derularea tuturor procedurilor de accesare a proiectelor internaţionale; Monitorizarea unităţilor de învăţământ pentru folosirea corectă a resurselor umane/ încadrare corectă şi atragerea cadrelor didactice calificate; Elaborarea şi implementarea unui program privind integritatea şi transparenţa instituţională conform Strategiei Naţionale Anticorupţie.
Resursele materiale: Gestionarea corectă şi eficientă a resurselor financiare şi materiale; Monitorizarea alocării fondurilor bugetare pentru unităţile de învăţământ din judeţ; Monitorizarea modului de alocare a burselor şi a celorlalte forme de ajutor: „Bani de liceu”, „Euro 200”, burse profesionale, rechizite gratuite pentru elevii cu nevoi speciale/din medii dezavantajate; Sprijinirea unităţilor de învăţământ fără autorizaţii sanitare de funcţionare sau fără autorizaţii ISU în vederea întocmirii documentaţiei specifice pentru obţinerea avizelor.
Promovarea parteneriatelor: Colaborarea eficientă cu autorităţile publice locale şi instituţiile abilitate pentru creşterea siguranţei şi securităţii elevilor şi a cadrelor didactice în spaţiul şcolar şi în zonele adiacente. Trebuie să menţionez sprijinul deosebit oferit de Inspectoratul de Poliţie Judeţean şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean tuturor unităţilor de învăţământ din judeţ; Sprijinirea dezvoltării unor parteneriate locale în vederea prevenirii absenteismului, delincvenţei juvenile şi a violenţei în mediul şcolar; Promovarea parteneriatelor interinstituţionale la nivel judeţean, naţional şi internaţional; Identificarea şi contactarea unor instituţii sau ONG-uri pentru colaborare în domeniul educaţiei nonformale.
Care sunt direcţiile, urgenţele ISJ Hunedoara în următoarea perioadă de timp?
Pornind de la analiza-diagnoză şi prognoza realizată la nivelul sistemului de învăţământ din judeţul Hunedoara şi de la direcţiile majore din politica educaţională de la nivel guvernamental, priorităţile manageriale pe care le consider esenţiale pentru următoarea perioadă de timp se referă la: dezvoltarea curriculară (cu accent pe promovarea accesului egal la educaţie al tuturor copiilor şi reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii, asigurarea calităţii în educaţie şi stimularea elevilor capabili de performanţe şcolare deosebite), dezvoltarea resursei umane (vizând asigurarea formării permanente şi dezvoltării resurselor umane, realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare a sistemului de formare iniţială şi continuă a personalului didactic), utilizarea eficientă a resurselor materiale şi financiare (domeniu în care se va avea în vedere cu prioritate gestionarea corectă şi cu randament maxim a resurselor financiare şi materiale, monitorizarea alocării fondurilor bugetare pentru unităţile de învăţământ din judeţ, respectarea legislaţiei în această materie inclusiv cu implicarea compartimentului de audit intern al Inspectoratului Școlar Judeţean Hunedoara), promovarea parteneriatelor cu agenţii economici, dezvoltarea unor proiecte şi programe care să aducă un plus de valoare sistemului de învăţământ.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU