Interviu cu prof. Ion duţă, preşedintele sindicatului Școala Prahovei, vicepreşedintele FSLI
Stimate domnule președinte, cum au fost ultimele luni pentru sindicatul pe care îl conduceți, pentru dvs., pentru învățământul prahovean? Cu ce probleme/urgențe v‑ați confruntat/vă confruntați la nivel de federație?
În ultimele luni, problemele au fost multe și diverse. Am să enumăr câteva dintre ele. Unele le‑am rezolvat total, iar altele parțial, cu speranța de rezolvare în viitorul apropiat.
Problema stresantă pentru mine și membrii de sindicat din Sindicatul „Școala Prahovei“ a constituit‑o lupta grea dusă cu ministrul educației, dl Valentin Popa, care dăduse dispoziții clare de constituire de Comisii de disciplină în unitățile de învățământ unde s‑a boicotat examenul de simulare a evaluării naționale și se dădea și soluția care trebuia aplicată, anume sancționarea cadrelor didactice care au avut îndrăzneala să facă acest lucru.
Se știe că Prahova și alte câteva județe au avut curajul să ridice capul și să își ceară drepturile legitime.
A trebuit să merg în fiecare unitate de învățământ și să demonstrez Consiliului de Administrație ilegalitatea și netemeinicia acestei cerințe a domnului ministru.
În final, lucrurile s‑au calmat, dl ministru a înțeles că greșește, dar stresul, dezamăgirea și furia, pe alocuri, au rămas în sufletele colegilor mei.
Alte probleme au fost comasările de clase și unități de învățământ, pentru a ne putea încadra în costul standard pe elev, un cost insuficient, aberant, calculat din birourile ministerului și care nu este în concordanță cu realitatea.
Am reușit, la nivel de federație, să renegociem Contractul Colectiv de Muncă pentru următorii doi ani și să îl îmbunătățim într‑o oarecare măsură.
În momentul de față, se pare că nu sunt fonduri suficiente pentru plata integrală a contribuțiilor la sănătate și pensii. Care este situația la nivelul județului Prahova?
Au fost câteva luni când aceste fonduri s‑au plătit cu întârziere, vina fiind pasată dintr‑o parte în alta, dar acum, prin ultima rectificare, se pare că fondurile s‑au alocat, cel puțin până la rectificarea următoare.
Sperăm să avem în continuare bani pentru salarii până la sfârșitul anului și să nu fim nevoiți să recurgem, din nou, la amenințări sau alte acțiuni sindicale.
Există, de asemenea, îngrijorarea că fondurile pentru pensii și salarii se vor epuiza în următoarele luni, iar rectificarea bugetară nu arată nimic bun. Care este situația la nivelul județului Prahova?
Exact asta am spus mai sus. Până acum nu avem semnale că salariile nu s‑ar plăti și sperăm ca ministerul să se implice și să rezolve această problemă, mai ales că Legea salarizării este nemulțumitoare și are o mulțime de greșeli și inadvertențe.
S‑a mai îmbunătățit dialogul social minister‑sindicate? Cu câteva luni în urmă, ne spuneați că este egal cu zero.
În afara negocierii Contractului Colectiv de Muncă, liderii FSLI au avut, în ultimul timp, mai multe întâlniri cu factori de decizie din minister pentru remedierea unor inechități din Legea salarizării, dar persistă o nemulțumire. De când a preluat portofoliul de la Educație, dl ministru nu a avut nicio videoconferință cu inspectorii generali, unde să invite și liderii de sindicat județeni, pentru a cunoaște problemele noastre și pentru a găsi împreună soluții.
Deci putem judeca foarte ușor cât a crescut dialogul cu dl ministru de la zero.
Cu ISJ Prahova cum vă înțelegeți?
ISJ Prahova caută să rezolve, cu bună‑credință, cred eu, problemele apărute, cu toate că unele dintre ele nu țin de acest organism, dar i se pun în brațe, precum un cartof fierbinte.
O astfel de problemă este și plata orelor de educație fizică, la plata cu ora, la învățătorii care predau aceste ore. O perioadă, aceste ore au fost plătite, avem decizii judecătorești, dar, dintr‑odată, ministerul a modificat programul EDUSAL și plata nu s‑a mai putut face.
La sesizarea sindicatului, dl ministru a păsat problema în curtea ISJ, știind bine că acesta nu are competența și atributul de a cere modificarea programului EDUSAL.
Sunteți mulțumit de prestația ministerului din ultimele luni?
Categoric, NU! Prin asta am spus tot.
Ni se pregătește o nouă lege a educației. Să ne bucurăm?
Legi ale educației au tot fost făcute, apoi modificate de către fiecare ministru și s‑a ajuns la un haos.
Dacă o eventuală Lege a educației va fi făcută tot în laboratoarele ministerului, fără consultarea reală a sindicatelor, părinților și elevilor, această lege va fi, din nou, un fiasco.
Ce ar însemna, de fapt, în opinia dvs., o reformă reală a sistemului, după 28 de ani greșeli și de bâjbâieli?
O reformă reală ar însemna o gândire vizionară, adaptată zilelor noastre, cerințelor de pe piață muncii, evoluției societății și condițiilor specifice României.
Nu se poate să importăm o lege, din nicio țară, fără să avem în vedere cele de mai sus.
Nu se poate să adoptăm niciun sistem de învățământ, fie el și performant, fără să îl adaptăm condițiilor specifice României și cerințelor pieții muncii.