„Dacă nu aş avea preocupări reale pentru performanţă şi calitate, nu aş mai ocupa această funcţie”

 

Interviu cu prof. Georgică Bercea-Florea, inspector şcolar general al ISJ Dolj
Stimate domnule inspector general, judeţul Dolj nu a obţinut, se pare, rezultate mulţumitoare la simulările din această primăvară. Este un motiv de îngrijorare pentru dvs.? Vă întreb acest lucru pentru că în ultimii doi ani, la nivel naţional, elevii se prezintă la aceste examene naţionale din ce în ce mai slab pregătiţi.
Rezultatele obţinute de elevii noştri la simulări sau la examenele naţionale nu vor fi mulţumitoare pentru dascălii lor nici dacă procentul de promovabilitate este 90%, pentru că oricând ne dorim „mai bine”.
În ceea ce priveşte rezultatele obţinute la simulările examenelor naţionale organizate în perioada martie-aprilie, în judeţul Dolj au fost nemulţumitoare, dar, din păcate, oarecum aşteptate. Este greu să credem într-o revenire spectaculoasă a elevilor noştri faţă de modul în care ei s-au prezentat în anii şcolari trecuţi. Eforturile dascălilor în vederea ameliorării rezultatelor nu sunt întotdeauna apreciate la justa lor valoare nici de elevi, nici de comunitate şi acest mod, greşit după părerea mea, de a aborda educaţia, în general, şi pregătirea pentru examene, în special, nu poate fi lăsat numai pe umerii şcolii.
Cum vă explicaţi aceste rezultate? Nu mai sunt motivaţi elevii?
Din punctul meu de vedere, lipsa de motivaţie este o caracteristică a tinerei generaţii. Poate şi pentru că, în mare majoritate, aceasta nu este concepută decât din punct de vedere financiar, aspectele ţinând de suflet, de spirit, de respectul de sine şi de semeni fiind mai puţin luate în considerare. Şi, deşi poate părea un clişeu, consider că nici mass-media nu ne ajută în demersul nostru de a educa, deşi mulţi dintre elevii noştri consultă mai mult aceste posibilităţi de informare decât apelează la sfatul unui dascăl sau, din nefericire, chiar al unui părinte.
Nu aceasta este însă singura explicaţie a rezultatelor obţinute. Aşa cum s-a remarcat, şi cum au început deja demersurile în vederea rezolvării acestei probleme, nici ponderea prea mare a mediei anilor de studii şi nici posibilitatea de accedere în liceu cu notă mai mică decât 5 la una dintre probele evaluării naţionale nu au fost benefice unei evoluţii pozitive. Este regretabil, dar faptul că s-a recunoscut această greşeală şi că se caută soluţii de remediere (vezi ca primă măsură diminuarea ponderii mediei claselor V-VIII în calculul mediei de admitere de la 50% la 25%) trebuie apreciat.
În altă ordine de idei însă, dacă sunt dispus să recunosc cinstit şi să fac eforturi în corectarea erorilor sistemului, îmi doresc să aibă aceeaşi atitudine şi principalii noştri parteneri educaţio­nali: părinţii. Un copil lăsat în grija şcolii, „aruncat” de la o meditaţie la alta fără a i se verifica de către părinte nici măcar o dată caietul de teme, chiar dacă este bine îmbrăcat şi hrănit, va ajunge să caute atenţie în altă parte şi poate va fi prea târziu atunci când familia va constata că a găsit-o într-un anturaj total nepotrivit. În ceea ce priveşte corpul profesoral doljean, am convingerea că, în mare majoritate, îşi face datoria cu responsabilitate şi chiar cu prisosinţă, dar, neajutaţi de familie, nu vom reuşi niciodată să ne aducem elevii la potenţialul lor maxim.
Aveţi dreptate, domnule inspector general. Tocmai de aceea vă întreb: în momentul de faţă, se cer măsuri speciale la nivel de inspectorat pentru îmbunătăţirea acestor rezultate?
Încă din prima şedinţă cu directorii din acest an şcolar, Inspectoratul Şcolar a popularizat măsurile minime pe care le consideră necesare în acest sens. Dacă veţi studia Planul Managerial unic al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Dolj pentru acest an şcolar, veţi constata că primul şi cel mai important obiectiv al acestuia este ameliorarea rezultatelor la examenele naţionale şi acolo sunt cuprinse măsurile identificate de către noi.
Ca întotdeauna, ţinând cont că de la nivel judeţean nu pot fi identificate toate caracteristicile specifice fiecărei unităţi şcolare, am solicitat directorilor să-şi consulte colegii, în special pe cei care predau discipline de examen, şi în acord cu aceştia să-şi realizeze un plan propriu, caracteristic condiţiilor existente în unitatea şcolară şi resursei umane, atât partea constituită de profesori, cât şi cea atât de importantă, constituită de elevi.
Dar problema majoră nu constă în identificarea şi proiectarea unor măsuri de către noi sau de către unităţile şcolare, ci în faptul că elevii, în special cei din liceele tehnologice, care au cele mai mici procente de promovabilitate, nu vor să beneficieze de orele de pregătire suplimentară puse la dispoziţie.
În ceea ce priveşte strict Inspectoratul Şcolar, de-a lungul întregului an şcolar, în graficul de monitorizare şi control au fost vizate, în principal, unităţile cu procente mici de promova­bilitate la examenele naţionale. Au fost organizate atât inspecţii generale în acele şcoli în care procentul mic tinde să devină „o tradiţie”, cât şi inspecţii de specialitate pe toate disciplinele de examen în alte unităţi cu rezultate nemulţu­mitoare. Concluziile inspectorilor şi măsurile remediale identificate au fost prezentate Consiliului Profesoral, respectiv colectivelor de catedră în vederea stabilirii unui program clar de recuperare. Aşa cum se ştie, Inspectoratul Şcolar are rol de îndrumare şi control, motiv pentru care încercăm să prezentăm colegilor punctul nostru de vedere cu privire la activitatea lor, în speranţa că le va fi util.
Este prea devreme pentru a face o predicţie referitor la bacalaureatul şi capacitatea de anul acesta, la rezultatele pe care le vor obţine elevii doljeni, în lumina celor de la simulări? Ministrul Educaţiei declara că nici rezultatele din vară nu le vede ca fiind spectaculoase.
Sunt de aceeaşi părere cu domnul ministru şi spun acelaşi lucru încă de anul şcolar trecut: nu pot fi rezultate care să crească cu mai mult de 5% procentul de promovabilitate obţinut în anul anterior. Şi, din punctul meu de vedere, o creştere „sănătoasă”, deşi mică, obţinută prin eforturi corecte ale elevilor şi profesorilor este preferabilă unei evoluţii spectaculoase, dar nereale.
În ceea ce priveşte judeţul Dolj, la sesiunea din vară a examenului de bacalaureat naţional de anul trecut s-a înregistrat o creştere de aproximativ 5 procente faţă de anul 2012 şi, sincer, am considerat-o chiar ca pe un progres în condiţiile în care nu a existat nicio suspiciune care să planeze asupra modului de organizare şi desfăşurare a întregului examen. Mai mult, dacă raportul de creştere se va păstra şi în acest an, vom reuşi să trecem de pragul psihologic de 50%.
Vă întreb şi pe dvs., aşa cum i-am întrebat şi pe alţi colegi ai dvs.: la nivel naţional, sunt rezultatele acestea un semnal de alarmă?
Din punctul meu de vedere, schimbarea din rădăcini a modului de organizare şi desfăşu­rare a examenelor naţionale, introducerea sistemelor de supraveghere video şi conştientizarea faptului că nu le facem niciun bine elevilor noştri „închizând ochii” în sala de examen nu au generat un semnal de alarmă, ci doar au reflectat o realitate pe care nu ne plăcea să o recunoaştem. Abia acum există premisele necesare unei însănătoşiri a sistemului nostru de evaluare.
Un distins dascăl doljean, profesorul emerit Nicolae Andrei, ajuns acum la o vârstă venerabilă, într-o emisiune realizată în urma sesiunii din vara anului 2011, în care toată lumea critica severitatea, pe care o considera dusă la extrem după ani de zile în care se procedase altfel şi considera că schimbarea trebuie făcută începând cu clasele primare, şi nu cu examenul de bacalaureat, a spus un lucru memorabil pentru mine: „O gospodină bună mătură scara de sus în jos!” A motivat această exprimare spunând că un elev de 18-19 ani realizează mult mai bine de ce anume depinde viitorul lui şi ştie deja ce vrea să facă în viaţă, fapt pentru care va fi dispus să facă eforturi pentru a-şi atinge scopul. Sunt de acord cu dumnealui!
Domnule inspector, de calitatea cadrelor didactice depinde într-o proporţie covârşitoare calitatea actului educaţional. Există la nivel de inspectorat o preocupare reală pentru performanţă şi calitate la nivelul cadrelor didactice?
Judeţul Dolj este privilegiat din punct de vedere al calităţii cadrelor didactice. Craiova fiind un centru universitar de prestigiu, care formează iniţial viitoare cadre didactice în aproape toate disciplinele, la concursurile de titularizare şi la sesiunile de transfer avem întotdeauna suficiente cereri astfel încât să-i putem selecta pe cei mai buni dintre cei care se prezintă. În aceeaşi măsură, interesul pentru formarea profesională continuă a dascălilor doljeni se reflectă în numărul mare de participanţi la cursurile oferite atât de Casa Corpului Didactic Dolj, cu care avem o colaborare excelentă, cât şi de diversele proiecte POSDRU care au fost la dispoziţia colegilor mei. Cred că spunând că până în acest moment judeţul Dolj are 743 de cadre didactice înscrise în Registrul Corpului Naţional al Experţilor în Management Educaţional, am spus deja mult despre interesul dovedit pentru formarea continuă.
În altă ordine de idei, dacă nu aş avea preocupări reale pentru performanţă şi calitate sau dacă ceilalţi inspectori nu ar împărtăşi acelaşi deziderat, credeţi-mă că nu aş mai ocupa locul degeaba.
Are şcoala rurală din judeţul Dolj resurse să ţină pasul cu cerinţele învăţământului actual?
Dacă vorbim despre digitalizare, atunci pot să vă spun că în judeţul Dolj, din 189 de unităţi şcolare cu personalitate juridică, doar trei au ceva probleme cu conexiunea la internet, nefiind de cea mai bună calitate. Toate unităţile şcolare de nivel primar, gimnazial şi liceal dispun de minim un laborator cu 5, 10, respectiv 25 de unităţi PC.
Pentru că, deşi sunt de formaţie umanistă, îmi plac datele exacte, vă voi spune că pentru evaluarea naţională, în judeţul Dolj, din 157 de unităţi şcolare în care se susţine acest examen, 154 preiau subiectele de pe site-ul securizat în propria locaţie, iar în ceea ce priveşte examenul de bacalaureat naţional, subiectele sunt preluate în toate cele 43 de unităţi.
Să revenim însă la şcoala din mediul rural. Care este starea acesteia în judeţul Dolj în momentul de faţă?
Cea mai mare problemă a şcolii rurale este diminuarea drastică a numărului de elevi. În ceea ce priveşte însă dotarea cu material didactic, starea clădirilor şi calitatea personalului didactic, personal consider că în judeţul Dolj diferenţa urban-rural nu mai este una uşor sesizabilă. Dacă este să recunosc o deficienţă, m-aş referi la faptul că, pe timp de iarnă, în mediul rural, acolo unde comunitatea nu a considerat necesară dotarea unităţii şcolare cu centrală termică există un disconfort. Şi tot aşa aş considera şi necesitatea transportului zilnic al elevilor cu microbuzele şcolare. Este mai dificil pentru ei, dar eu cred sincer că, în ceea ce priveşte calitatea procesului instructiv-educativ, participarea într-o clasă cu mai mult de 10 elevi, unde intervine concurenţa şi dorinţa de autodepăşire, duce la îmbunătăţire.
Este pregătită şcoala românească, de la sat şi urbană, pentru manualul digital?
Da. Şcoala şi colegii mei sunt pregătiţi pentru manualul digital. În ceea ce priveşte însă cât de pregătită este societatea, elevii sau părinţii, asta va trebui să discutaţi cu altcineva.
După simulări, ce urmează pentru ISJ Dolj?
Inspectoratul Şcolar a făcut şedinţe de analiză a rezultatelor la simulare cu directorii tuturor unităţilor în care se susţine evaluarea naţională, respectiv examenul de bacalaureat naţional, prezentând concluziile comisiilor constituite la nivel judeţean şi consultând colegii din unităţile şcolare asupra propriilor concluzii.
Ce urmează pentru Inspectoratul Şcolar al Judeţului Dolj? Sincer, nici nu ştiu de unde să încep! Să vă spun despre etapele mişcării de personal? Ale înscrierii în învăţământul primar, în învăţământul preşcolar ori la şcoala profesională? Sau despre evaluările, desfăşurate în premieră în toate unităţile, pentru clasele a II-a, a IV-a sau a VI-a? Despre demararea procesului de organizare a centrelor de comunicare şi examen pentru evaluarea naţională, pentru examenul de bacalaureat naţional, pentru examenul de definitivat sau pentru concursul de titularizare? Alegeţi…
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU