Stimate domnule director, istoria Colegiului Național Spiru Haret, din Târgu-Jiu, se leagă de începuturile învățământului public în județ Gorj. A fost înființat în 1923 pentru a pregăti învățători de țară, iar după perioada comunistă, în care a împărtășit soarta tuturor liceelor românești, revine la profilul inițial, pedagogic. Care este menirea sa acum? Pentru ce sunt pregătiți elevii de la CN Spiru Haret astăzi?
Întâi de toate, permiteți-mi să-mi exprim gratitudinea față de prestigioasa „Tribuna Învă­țământului” și față de harnicii săi redactori. Dumneavoastră și Gazeta dumneavoastră v-ați situat dintotdeauna în avangarda celor care trudesc pentru așezarea școlii românești pe locul meritat în societate. Vă mulțumesc pentru tot și mă simt onorat să dialoghez cu dumneavoastră. Revenind la întrebare, aș sintetiza în câteva fraze istoria școlii pe care o conduc din 1998. A fost înființată în 1832, urmare a solicitării Regulamentului Organic, de înființare a câte o școală publică în fiecare reședință de județ. În anii următori, școala deschisă în ziua de Duminica Tomii a anului 1832, de către tânărul profesor bucu­reștean Constantin Stanciovici Brănișteanu, a primit misiunea să pregătească învățători pentru școlile sătești. Au urmat perioade faste și perioade nefaste, creșteri și căderi, desființări și reînființări. Istoria actualului Colegiu Național Spiru Haret se confundă cu istoria învățământului din Gorj. Aș putea spune că istoria sa se confundă cu cea a învățământului românesc. Ocupându-mă de această istorie, am constatat că perioadele faste (de glorie) au alternat cu altele mai întunecate și jalonate de nenumărate greutăți. Școala aceasta venerabilă a înregistrat (în cele aproape două secole de existență), ca un veritabil seismograf, toate frământările pe care societatea românească le-a cunoscut în aceste veacuri. În cea mai mare parte a existenței sale, școala a pregătit învățători. A fost însă și simplă școală primară (la sfârșitul secolului al XIX-lea), școală medie (1954-1969), liceu industrial (1981-1990). În 1990 recapătă prestigiosul nume pe care îl purtase din 1932 până în 1948 – Școala Normală Spiru Haret, iar din februarie 1999 se numește Colegiul Național Spiru Haret. Întrucât pregătirea învățătorilor urma să se realizeze prin colegii pedagogice sau universități, profilul pedagogic cu specializarea învățători-educatoare și-a redus ponderea în planurile de școlarizare.
În acest an școlar, învață la Colegiul Național Spiru Haret 1480 de elevi, de la clasa pregătitoare la clasa a XII-a. La liceu, școlarizăm la filiera teoretică, profil uman (filologie, filologie engleză intensiv, filologie franceză bilingv, științe sociale) și profil real (științele naturii, mate­matică limba engleză bilingv, matematică informatică intensiv), precum și la filiera vocațională, profil pedagogic, specializarea învățători-edu­catoare. Menirea Colegiului este să asigure cultura generală și un început de specializare pentru o viitoare parte a elitei intelectuale. Apoi, nu trebuie să pierdem din vedere educarea elevilor în spiritul cetățeniei democratice, al valorilor, al lucrului bine făcut.
Eu cred că României îi lipsesc în primul rând caracterele, iar tinerilor le lipsesc modelele pozitive. M-am străduit, în toți acești 17 ani, să le oferim elevilor și modele, și acțiuni/activități bine făcute, și valori perene ale spiritualității românești.
Standardul unui liceu este dat de calitatea elevilor săi – a celor care pășesc în el, a celor care l-au absolvit. Cum sunt elevii de la Colegiul Național Spiru Haret, din Târgu-Jiu? Cei care îi trec pragul, în clasa a IX-a, cei care părăsesc băncile școlii după absolvire…
Adevărat. Fără tăgadă, statutul unei școli îl fac elevii și profesorii săi deopotrivă. E foarte greu să-ți faci un nume. Noi purtăm numele unui strălucit om de știință și ctitor al învățământului modern românesc. Noi alcătuim comunitatea haretistă gorjeană. Numele este însă o simplă convenție. O sim­plă formă! Profunzimea și înălțimea fondului trebuie s-o construim cu migală și tenacitate. Am avut (și mai avem) privilegiul să atragem elevi foarte buni din tot județul. De la Turceni, de la Bumbești-Jiu, de la Negomir… Nu pot spune cu certitudine ce-i atrage. Frumusețea școlii și a incintei (cele mai frumoase din județ!), diversitatea specializărilor și unicitatea unora, rezultatele înalte la evaluările naționale, calitatea profesorilor? Îmi amintesc rezultatele chestionarelor aplicate de structurile județene de consiliere și orientare școlară în anul 1999 (primăvara). Sub 5% optau pentru noi. În anul următor ne plasam pe locul I între opțiunile absolvenților clasei a VIII-a! Cum sunt elevii? Unii sunt foarte buni. Mediile de admitere sunt între cele mai mari din județ. Rezultatele evaluărilor curente consemnează că peste 80% dintre elevi au medii peste 8. În cei 17 ani au absolvit liceul peste 4500 de elevi și 99% au promovat examenul de bacalaureat. Au urmat studii universitare în țară, în Europa sau în America. Mulți și-au făcut doctorate. Unii sunt universitari, alții cercetători, câțiva sunt colegii mei. Revederile, la întâlnirile colegiale, sunt momente de mare însuflețire!
Ce faceți, concret vorbind, pentru a vă pregăti elevii, mulți dintre ei olimpici, să obțină rezultate de top? Ce rol joacă inovația și creativitatea în activitatea educațională și didactică desfășurată la Colegiul Spiru Haret? Cineva spunea că cei mai mari dușmani ai minții sunt clișeele.
Nu facem nimic spectaculos. Profesorii de vocație au capacitatea, aptitudinea să-i simtă și să-i depisteze pe copiii talentați. Dar marele merit revine școlarilor. Acelora înzestrați de Bunul Dumnezeu cu inteligența necesară înaltei performanțe. Dacă au avut dascăli buni la învățământul primar și gimnazial, rolul nostru este să-i șlefuim și să-i îndrumăm permanent. Tradiția lucrează cu maximă eficiență. De zeci de ani, școala noastră are olimpici naționali (și premiați) la limba română, istorie, limba franceză, limba engleză, pedagogie, limba latină. Au apărut olimpicii la informatică, dar au dispărut la biologie și geografie. La limba română am avut în ultimii 8-10 ani și olimpici internaționali. Pasiunea unui tânăr profesor de educație muzicală s-a concretizat în succese deosebite la concursurile școlare cu Corala Cole­giului. Fiecare lecție, fiecare activitate educativă curriculară și extracurriculară poartă în sine măcar un sâmbure de creativitate. Avem elevi talentați la arte plastice, la teatru, la muzică. Creativitatea profesorilor se dezvăluie și în activitatea de cercetare, în lucrările publicate, iar a elevilor în minunata noastră revistă „Interval”, coordonată de un venerabil profesor de limba și literatura română. Aici s-au plămădit zeci de premii pe care elevii le-au obținut la numeroase concursuri de creație. Sunt conștient că mai avem mult de lucru. Sper să nu folosesc un truism dacă afirm că pentru creație trebuie să consumi multă energie și inteligență și să fii dominat de neliniștile specifice spiritului creator. Aș minți dacă aș spune hotărât că la noi nu există rutină, delăsare, lene de bine.
Despre disciplinele opționale, curriculare la decizia școlii ce ne puteți spune? Din acest punct de vedere, mobilitatea este esențială pentru calitatea unui liceu, pentru cât mai buna pregătire a elevilor.
Din momentul introducerii în Planurile-cadru de învățământ a disciplinelor din Curriculumul la Decizia Școlii (CDS), am stabilit stra­tegia pentru valorificarea totală (în interesul elevilor) a acestei oportu­nități. La clasele a XI-a și a XII-a, Planul-cadru prevede alocarea a 5-8 ore pentru CDS. An de an, oferta noastră a cuprins peste 200 de discipline opționale (peste 95% cu titluri independente, discipline de sine stătă­toare). Unele sunt de mare importanță pentru formarea tinerilor și pentru dezvoltarea creativității: Psihologie pentru copii, Natura – prietena mea, Educație pentru sănătate, Drepturile copilului, Morfosintaxă, Discurs, Literatură de frontieră, Viața și opera lui Constantin Brâncuși, Scriere creativă, Jurnalism școlar, Literatura română în comunism, „Limba de lemn” în contextul actual, Literatura Premiului Nobel, Capcane ale limbii engleze, Engleza pentru examene, Engleza muzicală, Engleză interactivă, Engleză comercială, Limba franceză pentru călătorii, Jurnalism în limba franceză, Istorie recentă, Istoria integrării europene, Regimuri politice în Europa, Elemente de drept, Viața cotidiană în comunism, Psihologia vieții cotidiene, Educație interculturală, Proiectare didactică, Matematică distractivă, Elemente de astronomie, Chimia vitaminelor, Investigații biochimice, Istoria fizicii moderne, Fizica și viața cotidiană, Istoria descoperirilor științifice, Tenis de câmp, Muzică instrumentală, Să cunoaștem opera, Prietenii lui George Enescu ș.a., ș.a. La Colegiul Național Spiru Haret, din Tg.-Jiu, s-a predat pentru prima dată în România cursul „Istoria comunismului în România” și cursul „Artă dramatică”. Dacă oferta e foarte generoasă, alegerea e, oarecum, în suferință. Persuasiunea unor propunători (însoțită de promisiuni facile) și influența diriginților sunt hotărâtoare!
Cine sunt cei care predau astăzi la CN Spiru Haret, din Tg.-Jiu?
Predau în acest an școlar 101 profesori: 10 cadre didactice dețin titlul științific de doctor, 64 au obținut gradul I, 10 gradul al II-lea, 17 sunt debutanți sau definitivi în învățământ! Mulți (îndeosebi la învățământul primar) sunt foști elevi ai liceului. În cancelarie sunt exponenți a două-trei generații, cel mai tânăr are 23 de ani, cel mai vârstnic 77 de ani (Ion Trancău, artizanul revistei „Interval”, titularul cursului „Jurnalism școlar”). Unii se implică și în cercetarea științifică, psihopedagogică, metodică. Alții realizează activități educative de calitate. Unii sunt devotați profesiei. Alții mai așteaptă, mai caută. Tuturor le spun de nenu­mărate ori: de voi depinde și viitorul vostru, și viitorul școlii. Pentru că și Colegiul Național Spiru Haret, ca oricare entitate (să folosesc un cuvânt din noua limbă de… tinichea), este o Românie în mic, cu toate tipo­logiile românești!
Ce loc ocupă calitatea, performanța în preocupările dvs., ale conducerii Colegiului Spiru Haret?
Primul meu raport despre starea învățământului, prezentat în toamna anului 1999, se intitula: „Este sau poate fi Colegiul Național Spiru Haret o școală de mare prestigiu?” Sub această sintagmă-program am pus întregul meu directorat. Nu sunt în măsură să apreciem unde suntem. Știu că a fost extraordinar de greu să creștem! Simt că am atins vârful și știu că munca ne-a fost apreciată de personalități care au scris în Cartea de Onoare a Colegiului: Andrei Marga (ministru al învăță­mântului), Mihai Golu (fost ministru și fost elev al școlii), academician Nicolae Manolescu, academician Valeriu Cotea (fost elev), IPS (lor) Teofan, Irineu, Gurie (înalți prelați ai BOR), Sorin Cîmpeanu (ministru al învățământului), Victor Ponta (prim-ministru) ș.a. În două rânduri (2000, 2012), la Colegiul Național Spiru Haret s-au deschis oficial cursurile în noii ani de învățământ. Au participat ministrul Învățământului (2000) și prim-ministrul (2012). Am primit „Diploma de merit pentru managementul instituțiilor de învățământ”; „Diploma de excelență instituțională”; „Diploma Gheorghe Lazăr, clasa I” etc. La suc­ce­sele noastre au contribuit decisiv și relațiile foarte bune pe care le-am avut cu conducerile ISJ Gorj, precum și sprijinul necondiționat pe care ni l-a acordat de fiecare dată primarul municipiului, domnul Florin Cârciumaru. Dacă greu a fost să fim ce suntem, și mai greu e să rămânem ce suntem. Doar viitorul ni-l facem noi, în fiecare zi. Vom avea viitorul pe care-l merităm!
Deschiderea internațională este esențială astăzi, când la nivel mondial se pune din ce în ce mai mult accent pe dimensiunea globalizantă a educației. Cum colaborează CN Spiru Haret cu învățământul din afara țării?
Și deschiderea internațională a fost unul din dezideratele înce­pu­tului meu de mandat. Am derulat un proiect/parteneriat școlar Comenius, „Teatrul în școala europeană”, cu participarea unor școli din România, Italia, Franța, Turcia. Realizarea aparține colegei mele Carmen Cosmulescu, director adjunct. În două rânduri am primit titlul „Școală Europeană”. În programul „Euroscola”, zeci de elevi haretiști au fost prezenți în Parlamentul European. În domeniul cooperare europeană cred că ar trebui să facem mult mai mult.
Domnule director, la finalul interviului vreau să ne enumerați argumentele cele mai puternice pe care le oferiți absolvenților de gimnaziu pentru a veni la CN Spiru Haret, din Tg.-Jiu.
Competiția pentru atragerea elevilor va deveni an de an mai puter­nică. Populația școlară se va înjumătăți în viitorul deceniu. Europa „veche” caută elevi pentru școlile lor. Presimt că unele școli se vor închide sau vor deveni locuri comune. Acesta este motivul pentru care îi îndemn permanent pe colegii mei (unii spun că îi terorizez!) să lucreze cu responsabilitate și cu pasiune pentru a-și păstra locul de muncă și pentru a menține școala la un nivel onorabil. Depinde de ei, de voința lor, pentru că, de regulă, discipolii își urmează magiștrii. Depinde de ei ce modele sunt pentru elevii primiți să-i formeze! Ce le-aș spune absol­venților de gimnaziu din acest an? Că îi așteaptă o școală încărcată de istorie. Că școala le oferă siguranța fizică. Că, dacă sunt interesați de studiu, găsesc aici toate condițiile necesare. Că, dacă vor iubi școala, vor găsi aici și profesori de vocație care să-i învețe și să-i îndrume. Nu le pot promite că totul e impecabil. Ar însemna să fiu fariseu. Fiindcă și Colegiul Național Spiru Haret este… o Românie în mic!
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU