Foto: Guvernul României

„Este oare suficient să deschizi uşile unei şcoli pentru 30 de copii ucraineni şi de a doua zi ei vor începe să vorbească limba română şi vor putea citi Eminescu? Cu siguranţă, nu. De aceea, am avut nevoie de cursuri specifice de limba română pentru copii mici în şcoli, de adaptare curriculară, am avut nevoie de măsuri specifice în sănătate pentru ca ei să poată înţelege sistemul nostru sanitar, de măsuri de sănătate publică, să ne asigurăm că suntem noi, toţi cetăţenii României şi nu numai, protejaţi de boli transmisibile, integrarea acestora în planurile noastre de vaccinare”, a spus consilierul de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, Mădălina Turza, prezentând Planul naţional de măsuri de integrare a refugiaţilor ucraineni în România, pe termen mediu şi lung.

Planul a fost lansat public în contextul conferinţei „A vision for medium and long-term Refugees Response in Europe – Romania’s Plan for an integrated and inclusive response to protect Refugees from Ukraine”, organizate, la Bucureşti, de Guvernul României, prin Departamentul pentru Responsabilitate Socială Comunitară şi Grupuri Vulnerabile şi UNHCR – Agenţia ONU pentru refugiaţi.

În cadrul reuniunii s-a reliefat că România este prima ţară din Uniunea Europeană care are o viziune şi un plan pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte integrarea refugiaţilor ucraineni.

Consilierul de stat Mădălina Turza a subliniat că refugiații ucraineni nu trebuie să devină „dependenţi de sistemul public, de serviciile sociale, de ONG-uri sau de organizaţiile internaţionale. Sunt vecinii noştri, le-am făcut loc în casa noastră şi ne dorim să îi sprijinim să devină independenţi. Nu acordăm privilegii speciale refugiaţilor din Ucraina, dar ne asigurăm că, la acest început de nouă viaţă în ţara noastră, ei beneficiază de nişte pârghii de sprijin astfel încât, în cel mai scurt timp, să devină independenţi”.

Consilierul de stat a arătat că „Planul naţional de măsuri cuprinde o serie întreagă de activităţi şi pârghii de coordonare foarte serioase pentru a ne asigura că facem tot posibilul să nu înflorească reţelele de traficanţi, că femeile şi copiii nu sunt exploataţi. Avem alături de noi Poliţia, care se ocupă de combaterea criminalităţii organizate, toate tipurile de instituţii din cadrul MAI care sunt în alertă în acest moment”.

Ca măsuri concrete de susținere, planul conține, între altele:

• simplificarea modalităţii prin care angajatorii vor putea contracta sau vor putea angaja persoane din Ucraina
• cursuri dedicate de limba română pentru tipuri de profesii
• acţiuni de consiliere şi asistare în primă fază a angajării la un loc de muncă
• acces la informaţii oficiale, sigure, în baza unui număr unic destinat refugiaţilor ucraineni, prin care vor putea fi obținute informaţii de bază în domeniile sănătăţii, educaţiei, locuirii, grupurilor vulnerabile şi copiilor