Foto: Guvernul României

Din cei aproximativ 30.000 de copii ajunși în România din Ucraina, un număr considerabil sunt de vârstă școlară. Deocamdată, ei sunt ajutați să se integreze în colectivele unor unități de învățământ din localitățile unde au fost repartizați, au început să participe la ore, la activități extracurriculare. Între măsurile prevăzute de Executiv pentru susținerea pe termen mediu și lung a cetățenilor ucraineni veniți la noi în țară se regăsesc și unele intervenții în domeniul educațional, în sensul școlarizării copiilor.

Consilierul de stat Mădălina Turza face următoarele precizări referitoare la protecția și încadrarea copiilor care rămân cu familiile sau în instituții de ocrotire: „În grupul de lucru pe zona de educație, din care fac parte experţi de la Ministerul Educației, UNHCR, ONG-uri cu expertiză în domeniu, se vor crea acele măsuri proactive de incluziune. Inclusiv se discută, deja, despre curriculum adaptat nevoilor copiilor ucraineni, despre instrumente de învățare în limba lor, despre profesori nativi de limba ucraineană. Este un set de măsuri proactive care au rolul de a genera efectiv incluziunea, pentru că nu este suficient doar să le dai un acces formal și, practic, pe fiecare domeniu, că vorbim de educație, de sănătate, de locuire, ci venim aici cu acele măsuri care vor aduce partea de calitate pentru refugiații ucraineni. Nu trebuie să ascundem faptul că este o oportunitate ca în urma acestui efort de solidaritate dintre resursele publice, cele internaționale și cele ale societății civile, să rămânem în urmă cu o creștere a calității serviciilor noastre per ansamblu, în zona de grupuri vulnerabile.”

Drepturi care decurg dintr-un acord de asociere cu Uniunea Europeană

Măsurile referitoare la integrarea copiilor de școală ucraineni în sistemul nostru educațional se înscriu în cadrul reglementărilor cuprinzătoare privind statutul tuturor cetățenilor refugiați. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru, se referă la măsuri care-i privesc inclusive pe părinții unora dintre copii: „Este foarte importantă și comunicarea cu Ambasada Ucrainei la București, pentru că este unul dintre punctele cele mai importante de informare și de contact cu cetățenii ucraineni. Puțin peste 4.000 dintre cei 79.000 care sunt astăzi în România au aplicat pentru o formă de azil. Asta înseamnă că beneficiază de protecția statului român și de o posibilitate de contactare în orice moment a lor. Cetățenii ucraineni vin dintr-o țară care are un acord de asociere semnat cu Uniunea Europeană. Asta înseamnă că ei au dreptul de a călători liber și a sta timp de 90 de zile într-un interval limitat de jumătate de an oriunde, pe teritoriul României sau pe teritoriul altui stat membru. În acest sens, pachetele de informare pe care guvernul le-a făcut împreună cu societatea civilă exact acest rol îl au, de a răspândi această informație către cetățenii ucraineni care în acest moment sunt cazați în hoteluri, în pensiuni, acasă la români, oriunde, fără să aibă un statut de azilant. În momentul în care ei au nevoie de statul român pentru a beneficia de protecția pe care statul român este dator să le-o ofere, cu sau fără statutul de azilant, ei trebuie să știe că au acces la aceste tipuri de servicii, iar statul român asta face în acest timp, într-o perioadă în care familiile se așază, își iau deciziile dacă rămân în România, dacă vor să se întoarcă în Ucraina, dacă vor să meargă în alte state membre ale UE. Statul român își pregătește instituțiile pentru a absorbi nu doar lucrurile care de urgență trebuie rezolvate, de tip asistență psihologică pentru copiii traumatizați. Asta se întâmplă și la Isaccea, se întâmplă și la Siret, se va extinde curând acest sistem de Blue Dot, împreună cu organismele internaționale specializate de acordare de asistență psihologică familiilor cu copii care vin din zona de conflict.”