În toate colțurile lumii, în această perioadă se sărbătorește cu bucurie Crăciunul, moment în care cei mici primesc daruri de la Moș Crăciun, Santa Claus sau Pere Noel. Totuși, tradițiile și simbolurile diferă în funcție de punctul în care ne aflăm pe mapamond.
Grecia
Copiii greci colindă în ajun vestind Nașterea Domnului, plimbând cu ei o iesle sau o corăbioară ce reprezintă Arca lui Noe în miniatură. În Grecia, Moș Crăciun este înlocuit de Sf. Vasile, care împarte daruri în ziua de 1 ianuarie. În ultima vreme, au împrumutat din fastul occidental, magazinele și străzile fiind puternic luminate cu mult timp înainte de sărbătoarea propriu-zisă.
Curcanul devine și la greci piesa centrală a mesei de Crăciun, neapărat împreună cu o pâine tradițională numită hristopsomo. Prăjiturile cu miere încheie cu fast ospățul, în timp ce aroma plăcintelor tradiționale de Sf. Vasile satisface papilele gustative în noaptea dintre ani. Neuitat este banul ascuns în plăcintă, care poartă noroc anul ce vine celui care nimerește bucata respectivă.
Copiii chinezi îl așteaptă în Ajun de Crăciun pe „Dun Che Lao Ren”
Puținii creștini din China sărbătoresc pe 25 decembrie Sheng Dan Jieh, adică Festivalul Nașterii Sfinte. Şi în tradiția chineză există momentul împodobirii bradului, pe care ei îl numesc „arborele luminii”, însă nu cu decorațiuni moderne, ci cu flori și ghirlande din hârtie roșie, care simbolizează fericirea.
Moș Crăciunul din China, Dun Che Lao Ren pe numele lui, nu lasă cadourile sub brad, așa cum se obișnuiește în România, ci în șosetele special create de copii pentru a fi umplute cu jucării, dulciuri și fructe. Chinezii obișnuiesc să pună în geam felinare în noaptea de Crăciun și să lipească pe geamuri pagode roșii. În această perioadă a anului, în Hong Kong se sărbătorește Ta Chiu, un festival de pace și reînnoire prin care se aduc ofrande sfinților.
Franța
Pe lângă împodobirea bradului, francezii au în case un alt simbol al Crăciunului, scena Nașterii Domnului. Așezată în sufragerie cu câteva zile înainte de sărbători, aceasta este finisată de copii care aduc pietre și crengi de brad pentru ultimele retușuri. În momentul în care se aprind lumânările, copiii se adună în jurul scenei Nașterii Domnului pentru a cânta colinde. În seara de Crăciun, înainte de a se duce la culcare, unele familii de francezi lasă pe masă mâncare și lumânări, în eventualitatea în care Fecioara și Pruncul trec pe acolo. Francezii sărbătoresc ziua de Crăciun în diferite feluri. Creștinii se duc la slujba din seara zilei de 24 decembrie sau își amenajează acasă o iesle reprezentând nașterea lui Iisus, cu Sfânta Fecioară, Iosif, un măgar și un bou. Alții, mai superstițioși, obișnuiesc să taie un măr ca să afle ce le rezervă anul viitor sau pun un solz de crap sub farfurie, de revelion, ca să aibă mai mulți bani în anul care vine.
Pentru marea majoritate a francezilor, Crăciunul rămâne înainte de toate o sărbătoare comercială, când Moșul, îmbrăcat în roșu, pune o mulțime de cadouri sub brad în noaptea de 24 spre25 decembrie.
Lituania
În Lituania, ajunul Crăciunului este o sărbătoare familială importantă. Ziua de 24 decembrie se numește „Kucios”, iar ziua de Crăciun „Kaledos”. Această zi este pregătită cu grijă, se face o curățenie serioasă în casă. Deși Biserica Catolică nu impune postul, oamenii nu mănâncă deloc carne în ajunul Crăciunului. Pentru seara de Crăciun se pregătesc douăsprezece feluri de mâncare, reprezentând numărul apostolilor lui Iisus. Se fac obligatoriu faimoasele „kuciukai”, niște prăjiturele rotunde din făină, drojdie, dar fără unt. Pe masă se pune, de asemenea, o farfurie cu atâtea bucăți de azimă câte persoane sunt la masă. Aceste bucăți de azimă se numesc „Dievo pyragai” sau prăjiturelele Domnului. În unele regiuni din Lituania se mai pun și mere – simbolul păcatului originar.
Egipt
Birecica Coptica este o biserică de rit Ortodox ce sărbătorește Crăciunul pe 7 ianuarie. Egiptenii țin post 40 de zile, fără carne și produse lactate. Unii dintre ei țin post doar în ultima săptămână. În Ajunul Crăciunului toată lumea merge la biserică purtând haine noi. Slujba de Crăciun se termină la miezul nopții în sunetul clopotelor bisericii, apoi oamenii pleacă acasă pentru cina de Crăciun numită Fata, ce constă în: pâine, orez, usturoi și carne fiartă. În dimineața de Crăciun egiptenii își vizitează prietenii și familia. Ei duc kaik – o pâine scurtă, și beau shortbat.
Cehia
În Cehia, aroma vinului fiert, a diferitelor prăjituri, căldura castanelor prăjite, străzile bogat decorate, târgurile tradiționale, brazii împodobiți cu ghirlande și globuri amplasați în toate piețele, totul contribuie la crearea unei atmosfere specifice Crăciunului. Cehii încep să sărbătorească Crăciunul din prima duminică de Advent. Ei adoră ieslele, de aceea poți vedea sute sau chiar mii de iesle în piețe, în târguri, sub brad, în biserici. De la masa de Crăciun nu trebuie să lipsească crapul pane, în afară de carnea de porc, și salata din cartofi. În unele familii se servește linte deoarece există credința că ea aduce bunăstare financiară. Alții mănâncă înainte de felul principal ciorbă de pește. Ajunul Crăciunului se numește Stedry den (ziua mâinii deschise), iar seara se fac cadouri. Cadourile sunt aduse de Jezisek (Micul Iisus), care își anunță venirea cu un clopoțel, după care dispare. Cadourile se așază sub Pomul de Crăciun și sunt deschise după cina din seara de Ajun. Oamenii se duc apoi la biserică pentru slujba de la miezul nopții. Unul dintre obiceiurile populare este prezicerea viitorului, cu ajutorul unui măr tăiat în curmeziș. Dacă apare o stea, anul va fi bun, dacă apare o cruce, anul va fi rău.
Spania
Spania este prin excelență țara sărbătorilor. Prima dată specială pentru sfârșitul de an este 22 decembrie, ziua extragerilor pentru Loteria de Crăciun, la care participă practic toți spaniolii, și care este o ocazie în plus pentru o sărbătoare în plină stradă. Următoarele date importante sunt 24 și 25 decembrie: „Nochebuena” și Ziua de Crăciun. Întreaga familie se reunește în jurul mesei de pe care nu lipsesc felurile tradiționale, precum cele din carne de oaie sau dorada, dar și dulciurile specifice acestei perioade, ca de exemplu „turron“ (nuga din miere, zahăr, albuș și migdale), „polvorones” (prăjiturele din făină, unt, zahăr, drojdie și migdale măcinate) și marțipan. Conform tradiției, în Spania, masa nu se servește mai devreme de ora nouă sau zece. După aceea, oamenii participă la slujba de la miezul nopții, numită „La Misa Del Gallo” (Misa cocoșului).
Spaniolii așază în centrul sărbătorii de Crăciun din familie scenele nativității, scene reprezentând Nașterea lui Hristos, numite „nacintiento” (naștere) sau „belen” (Bethleem). Aceste mici scene ale nativității își fac apariția, în preajma Crăciunului, și în marile piețe publice, precum și în biserici. Deși pomii de Crăciun au căpătat o oarecare popularitate în ultimul timp, scenele nativității rămân simbolul consacrat al Crăciunului în Spania.
Statele Unite ale Americii
Sărbătoarea de Crăciun are magia ei, datorită lui Santa Claus, acest episcop creștin, aflat la originea lui Moș Crăciun, și a cântecelor specifice, cel mai celebru fiind „Jingle bells”. Americanii își decorează casele cu ghirlande luminoase și copiii își agață niște ciorapi speciali de șemineu, în care să primească darurile de la Santa Claus, care vine prin cer cu sania trasă de nouă reni și coboară prin horn. Ei nu au un mediu tradițional de Crăciun. În general, ei mănâncă friptură de vită, iar aperitivele conțin neapărat somon afumat, preparat în diferite feluri. La Casa Albă se servește „Prăjitura prezidențială”, preparată după o rețetă veche de peste două secole, din vremea lui Abraham Lincoln, cu cireșe, migdale, petale și sirop de trandafiri. Această tradiție este unică în lume. Brazi împodobiți sunt peste tot, cel mai cunoscut fiind cel de la Rockefeller Center, o adevărată atracție turistică și pentru cei care nu sărbătoresc Nașterea Domnului.
Finlanda
Crăciunul este în Finlanda cea mai mare sărbătoare a anului. Brazii sunt împodobiți în dimineața de ajun. Pe lângă decorațiunile obișnuite, se mai agață în brad și fructe, dulciuri, steaguri naționale din hârtie, lumânări. În dimineața de ajun se pun în curte un snop de grâne și diferite semințe, pentru a fi mâncate de păsări. E semn de recolte bogate și unii țărani finlandezi nici nu se așază la masa de Crăciun până când nu sunt siguri că păsările au mâncat. După-amiaza, finlandezii se duc la saună și apoi întreaga familie se adună în jurul mesei și așteaptă vizita lui Moș Crăciun. Cina festivă este compusă, de obicei, din cod fiert, bine condimentat, cu sos și garnitură de cartofi natur, friptură de porc, de pui, legume fierte, prăjituri și fructe. După masă, toată lumea merge la mormintele rudelor.
Moș Crăciun sau Joulupukki în finlandeză nu este altcineva decât acel bărbat îmbrăcat în roșu care locuia la început în Munții Korvatunturi, în nordul Laponiei, și care vine pe o sanie trasă de reni. În 1985, s-a construit în apropiere de Rovaniemi, pe cercul polar, orășelul lui Moș Crăciun. Astăzi așezarea include Oficiul Poștal al lui Moș Crăciun, unde acesta primește corespondența sosită din întreaga lume, Biroul lui Moș Crăciun unde sunt citite scrisorile, după ce au fost triate de spiriduși, iar în apropiere se află Parcul lui Moș Crăciun. În Casa lui Moș Crăciun se află un magazin cu suveniruri „made în Laponia” și un restaurant cu mâncăruri tradiționale.
Marea Britanie
La începutul lui decembrie, englezii trimit felicitări membrilor familiei și își decorează casa și grădina în roșu și verde, mai ales cu plante perene (evergreen) care rămân verzi tot timpul anului (iederă, vâsc, laur).
În ajunul Crăciunului, copiii cântă celebrele „Christmas carols” pe stradă și primesc în schimb mici cadouri sau bomboane. Înainte de a merge la culcare, copiii lasă lângă șemineu un mic platou cu mâncare pentru Moș Crăciun, astfel încât acesta să-și poată reface forțele în timpul lungii sale călătorii. Dimineața, aceștia își pot deschide cadourile strecurate în șosetele agățate lângă șemineu sau la picioarele patului.
Prof. Flaviu Ştefan ZANCU, Secretar executiv SLI Bihor