Dreptul fiecărui copil de a avea o familie, în care să fie crescut şi educat, se regăseşte la baza modificărilor şi completărilor aduse Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei. În esenţă, este vorba despre scurtarea termenelor şi despre simplificarea procedurilor, având ca preocupare necondiţionată respectarea principiului potrivit căruia copilul nu este o marfă, iar adopţia nu decurge în termeni de cerere şi ofertă. Demersul legislativ a fost iniţiat şi elaborat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), beneficiind de sprijinul tehnic al Reprezentanţei UNICEF în România.
În calitate de preşedinte al ANPDCA, Gabriela Coman precizează că fondul mecanismului de adopţie nu s-a schimbat, ci au fost operate intervenţii pe baza analizării situaţiei care arată că, în momentul de faţă, copiii intră uşor în sistemul de ocrotire instituţionalizată (în medie, 5.000 pe an), stau mult în sistem (cam şase ani) şi ies greu. La intrarea unui copil în instituţie, prima preocupare este de reintegrare în familie; dacă aşa ceva nu se poate, este vizată adopţia. Timpul de mediu de aşteptare s-a tot lungit, ajungând la 285 de zile pentru un copil, din momentul în care este declarat adoptabil până este adoptat definitiv, şi la 437 de zile pentru familia care-l adoptă, din momentul în care primeşte atestatul de familie adoptatoare până la adoptarea copilului.
Fără a intra în detalii procedurale, este de reţinut că o modificare de bază este reducerea de la un an la şase luni a perioadei în care părintele natural sau rudele fie sunt căutate şi nu pot fi găsite, fie refuză integrarea copilului. Dacă timp de un an părinţii nu fac demersuri de reintegrare (din motive neimputabile), copilul intră în Planul Individualizat de Protecţie (PIP) pentru adopţie. Valabilitatea procedurii de adopţie a fost extinsă de la 2 la 14 ani.
Sub aspect juridic, a fost introdusă prevederea potrivit căreia neprezentarea părinţilor în instanţă la două termene consecutive pentru consimţirea adopţiei este consideră refuz abuziv, iar copilul e declarat adoptabil.
Pentru familiile adoptatoare, valabilitatea atestatului aferent a crescut de la un an la doi ani şi numărul formularelor s-a redus. De asemenea, s-a scurtat perioada de analizare a familiei, de la 120 la
90 de zile. S-a redus, de la doi ani la un an, şi timpul de încercare a adopţiei pe plan naţional, după care se declanşează adopţia internaţională.
Preşedintele ANPDCA, Gabriela Coman, a anunţat că în acest moment, în ţara noastră sunt aproximativ 58.000 de copii care beneficiază de o măsură de protecţie, din care numai 6% (circa 3.500) sunt adoptabili.
La rândul său, reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a reiterat principiul umanitar potrivit căruia „copiii au dreptul de a creşte într-un mediu familial. În momentul în care un copil este declarat adoptabil, obiectivul este acela de a identifica cea mai potrivită familie pentru acel copil, şi nu invers. (…) Adopţia nu trebuie privită în contextul îndeplinirii de obiective, nici din perspectiva unor indicatori de timp sau de cantitate”. Odată adoptate modificările legislative, este în curs definitivarea metodologică de aplicare, reprezentantul UNICEF dând asigurări în sensul acordării în continuare de asistenţă pentru elaborarea legislaţiei secundare, precum şi pentru proiectarea noii versiuni electronice a Registrului Naţional pentru Adopţii. (F.A.)