Când vorbim despre copii, vorbim despre umanitate, despre destinul nostru, al tuturor – în această notă, lansată mai mult ca provocare decât ca meditație de prof. univ. dr. Sorin Ivan, directorul Tribunei Învățământului, a început și s-a menținut pe tot parcursul ei dezbaterea de anvergură națională „Drepturile Copilului – obligația întregii societăți în România de azi“, organizată în parteneriat cu Federația Internațională a Comunităților Educative, Secțiunea România (FICE România), la Palatul Național al Copiilor din București. Și a continuat moderatorul dialogului, deschizând o succesiune de perspective în ideea depășirii convenționalului și aparențelor care însoțesc aproape întotdeauna abordările acestei teme și conduc la o imagine corectă din punctul de vedere al actelor normative, al declarațiilor și al terminologiei, în general, însă rămas fără ecou în realizare efectivă, benefică. „Drepturile copiilor constituie răspunderea tuturor categoriilor sociale, profesionale, politice și vizează toate categoriile de copii“, a accentuat prof. univ. dr. Sorin Ivan, inclusiv în calitate de vicepreședinte al unei organizații, FICE România, „care și-a dus obiectivul activității la nivel de vocație profund umană“. Sărăcia deține un rol major în problematica vastă pe care o ridică drepturile copiilor, a continuat moderatorul dezbaterii, reamintind că foarte greu decidenții, ca și publicul larg, trec dincolo de cadrul marilor orașe, al școlilor bine situate, încadrate, dotate, atunci când apreciază nivelul condițiilor asigurate copiilor. „Ar trebui să ne concentrăm asupra unor realități dramatice din sate și din regiuni întregi în care viața copiilor este în suferință“, a atras atenția directorul Tribunei Învățământului, enumerând numai întrepătrunderi ale cauzelor și efectelor unor motive actuale de suferință la nivel social: nivelul de trai foarte scăzut, analfabetismul funcțional, abandonarea copiilor, exploatarea acestora, problemele de mentalitate, violența familială, indiferența socială, birocrația, inerția și ineficiența administrativă, migrația unor capacități productive, intelectuale.
Alarmă și propuneri pentru dreptul la sănătate
Dincolo de constatări, dezbaterea actuală (ca, de altfel, multe alte demersuri de acest fel animate de Tribuna Învățământului) a avut ca obiectiv esențializarea unor propuneri concrete din perspectiva profesională a participanților, oameni dedicați educației, învățăturii, bunei creșteri îndreptate spre copiii de azi, cu efecte la scara societății noastre de mâine. În acest sens, lect. univ. dr. Ruxandra Foloștină, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, a arătat cerința luării în considerare inclusiv a dreptului copiilor la servicii medicale, în condițiile în care, după închi­derea, acum câțiva ani, a unor spitale, nu s-au mai luat măsuri pentru încadrarea în standardele corespunzătoare de asistență și îngrijire.
Ca susținător al proiectelor pentru București în domeniul sănătății publice, medicul primar Grațiela Drăghici a anunțat una dintre intervențiile sub aspect legislativ de maximă actualitate: eliminarea plafoanelor de acces la medicamente pentru bolnavii de diabet, măsură stringentă având în vedere că la noi se înregistrează cea mai mare incidență a diabe­tului din Europa, de 11,6%. O altă cerință a fost lansată în sensul desfășurării în mod real a educa­ției sanitare, preventive, inclusiv pentru părinți, un motiv decisiv constituindu-l indicele morta­lității infantile, care este alarmant: nouă la mia de nou-născuți. În contextul dezbaterii, a fost asumată fără rezerve implicarea fiecărui participant, din poziția lui profe­sională și socială, în susținerea vaccinării copiilor și, implicit, în respingerea (fără așa-zisul drept la opțiune) a refuzului promovat de către persoane fără competențe medicale. Alarmantă pentru sănătatea copiilor noștri s-a dovedit precizarea că rata de vaccinare în acest moment a scăzut sub limita de siguranță de 75%. De asemenea, în contextul reuniunii s-a formulat cererea argumentată de eliminare a sincopelor care se ma­ni­festă în apro­vizio­­narea cu unele medi­ca­­mente, cauza iden­tificată fiind că, de la nivel decizional în do­meniu, sunt încuraja­te impor­tu­rile, în de­tri­mentul produselor autoh­tone. În ceea ce pri­vește combaterea vio­len­ței domestice, medicul primar Grațiela Drăghici a reiterat propunerile proprii reunite într-o iniția­tivă complexă de reglementare a orga­nizării adăpos­turilor pentru mame supuse agresiunilor în fa­­milie, a decontării certi­fi­ca­telor medico-le­gale și de susținere a consilierii juridice indis­pensabile primirii într-un cadru adecvat. În ceea ce privește dreptul la educație timpurie, a fost discutată cerința dezvoltării unor centre pentru copiii de 0–3 ani care să reprezinte altceva decât obișnuitele creșe.
Dreptul copiilor la alimentație sănătoasă a fost reafirmat de prof. Toma Mareș, președintele FICE România, organizație care, în calitate de reprezentant pentru țara noastră al campaniei globale „19 zile de prevenire a abuzurilor și violenței asupra copiilor și tinerilor“, inițiate de Women’s World Summit Foundation din Geneva, dezvoltă anul acesta activități legate de tema prevenirii obezității.
La rândul său, ca psihopedagog, Elena Pârvu, DGASPC Argeș, a formulat cerința potrivit căreia copiii cu nevoi speciale nu numai să fie incluși în clase ale școlilor de masă, ci să și beneficieze de dreptu­rile ce li se cuvin în privința asistenței și îndrumării.
Propuneri impuse de realitate au fost formulate și pentru asigu­rarea asistenței medicale prin cabinetele școlare, o solicitare demnă de interes și de transmitere mai departe vizând serviciile de medicină dentară.
Marea problemă a respectării dreptului la asistență medicală în școli a fost identificată în constrângerile de încadrare cu personal calificat. „Avem cabinet modern, dotat după toate standardele, printr-un proiect susținut din fonduri europene, dar nu avem medic“, a semnalat prof. Cornelia Codilă, director al Școlii Emil Racoviță din București. „Instituțiile statului sunt anchilo­zate“, a accentuat învăță­torul Nicolae Pandea, primarul comunei Ștefan cel Mare, județul Călărași, aducând exemplul interdicției ca primăriile să finan­țeze angajarea unui medic pentru copii. Uneori, asistența nu doar medicală, ci în sens larg, a familiilor este dată de Biserică, a adăugat părin­tele Cristian Laurențiu Dumitru, din Ciocănești, județul Călărași. O inițiativă proprie de contribuție la educarea copiilor este clubul de fotografie organizat în comună.
Am pierdut educația pentru muncă
A fost analizată posibilitatea atragerii elevilor în activități practice, utile, fără încălcarea legisla­ției, dar și fără crisparea la gândul că orice treabă, cât de simplă și de educativă, poate fi suspectată drept exploatare prin muncă. „Am pierdut edu­cația prin muncă“, a reflectat prof. Cornelia Popa, vicepreședinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Tot în calitate de lider sindical, prof. Vasile Trifu s-a referit la susținerea socială a copiilor de către administrația publică locală din sectorul 4 al Capitalei.
Dreptul copiilor la siguranță în unitățile de învățământ și în tot orașul a fost reliefat din partea Inspectoratului Școlar al Municipiului București de prof. Marian Banu, cu informația că, datorită măsurilor luate, „violența în școli se află în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani“. Cerința formulată din perspectiva administrației domeniului educațional din Capitală a fost de creare a unei instituții unitare pentru asistența medicală, deocamdată funcționând factori decizionali distincți pentru direcția spitalelor și pentru direcția de sănătate în sine. Oricum, a precizat prof. Marian Banu, timpul de intervenție la apelurile de urgență medicală pentru copii a scăzut sub cinci minute.
Prof. Ștefan Pacearcă, inspector școlar la nivelul sectorului 4, a subliniat că „resursa umană pe segmentul învățământului preșcolar și al celui primar este insuficientă pentru acces la educație de calitate“. Totodată, el a anunțat că se află în lucru o serie de schimbări ale metodologiei de organizare a programului „Școala după școală“, care nici pe departe nu trebuie să se rezume la asigurarea mesei de prânz.
Semnalele critice și propunerile lansate în reuniunea organizată de FICE România și Tribuna Învățământului vor fi înaintate autorităților.
F. IONESCU