Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED (educred.ro) este unul dintre proiectele importante ale Ministerului Educației și Cercetării, atât prin complexitatea ariilor de intervenție, cât și prin dimensiunea grupurilor-țintă vizate. Desfășurat pe o perioadă de patru ani (noiembrie 2018 – noiembrie 2021), proiectul s-a născut din nevoia de a asigura un cadru sistematic și convergent de sprijin pentru cadrele didactice care aplică noul Curriculum național din învățământul primar și gimnazial. Finanțarea din Fondul Social European, în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, confirmă rolul-cheie al intervențiilor în educație pentru reducerea riscului de excluziune și al investiției într-o educație incluzivă de calitate.
Componenta de abilitare curriculară a programului este cea mai vizibilă activitate de proiect, din mai 2019 și până în prezent finalizând cu succes 22.000 de cursanți care au parcurs în total 150.000 de ore de formare. Numărul actual de participanți reprezintă aproape jumătate dintre cele 55.000 de cadre didactice pe care proiectul urmărește să le formeze (15.000 din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial). Echipa de autori a decis astfel ca în articolul de față să ofere cititorilor interesați o perspectivă de detaliu cu privire la această componentă, urmând ca în viitoarele numere să detalieze alte activități-cheie ale proiectului CRED: dezvoltarea documentului de fundamentare a noului Curriculum național (cadrul de referință); intervențiile la nivelul școlii și al clasei privind adaptarea curriculară la nevoile elevilor în risc de excluziune; dezvoltarea ghidurilor metodologice pentru discipline din învățământul primar și gimnazial și pentru managementul curriculumului la nivelul școlii; dezvoltarea de resurse educaționale deschise (RED-uri) și de noi programe opționale integrate pentru gimnaziu; elaborarea unei noi metodologii privind curriculumul la decizia școlii (CDS); evaluarea competențelor-cheie ale elevilor la finalul clasei a IV-a; dezvoltarea unei metodologii revizuite și a unui nou curriculum pentru programul A doua șansă.
Construcția programului
Programul de formare propus în cadrul proiectului CRED a fost gândit pornind de la nevoile de sprijin ale unui profesor care vrea să înțeleagă nu doar noutățile aduse de noile programe școlare pentru învățământul primar sau gimnazial, ci și cum funcționează modelul de proiectare centrat pe competențele-cheie, promovat de noul Curriculum național. Cu alte cuvinte, experiența de formare, conturată în urma unei analize sistematice de nevoi (https://www.educred.ro/resurse-cred/), a urmărit să sprijine fiecare cursant în înțelegerea implicațiilor pe care schimbările curriculare le au pentru activitățile cu elevii.
Programul a fost dezvoltat de o echipă cu experiență directă în dezvoltarea noului curriculum național și are o durată de 120 de ore, oferind 30 de credite transferabile celor care îl finalizează cu succes. Modelul de formare propus de proiectul CRED este de tip cascadă, însă propune o serie de inovații pentru a diminua riscurile asociate în mod curent acestui model: pregătirea formatorilor selectați la nivel regional printr-un program de formare la fel de riguros, de asemenea acreditat; dezvoltarea unui sistem de monitorizare și sprijin metodologic pentru formatori sub coordonarea fiecărui CCD județean/CCD coordonator regional; revizuirea/completarea cu noi resurse a programului de formare al cadrelor didactice în funcție de feedback-ul cursanților și al formatorilor; promovarea grupurilor informale/comunităților de învățare la nivelul diferitelor discipline etc.
Încă de la început, opțiunea echipei care a dezvoltat proiectul a fost aceea de a avea un program flexibil, în format blended learning, în care profesorii să nu învețe despre, ci printr-un context digital de formare. Această alegere s-a dovedit a fi una inspirată, în contextul actual, mulți profesori având ocazia de a se familiariza cu modul în care funcționează o platformă de învățare, cu rigorile și specificul activităților asincron, cu potențialul, dar și cu limitele activităților online de învățare.
Un element de noutate, chiar și pentru cursurile cu o componentă online, a fost introducerea în programul de formare a cinci sesiuni sincron (webinarii), cu ajutorul unei funcții integrate a platformei. Alegerea aceasta a urmat o tendință la nivel internațional în organizarea activităților de formare, nevoia de formare în această arie fiind mai puțin formulată de profesorii participanți la cercetarea inițială. Cu toate acestea, sesiunile sincron s-au dovedit a fi, după cum vom vedea mai jos, una dintre cele mai de succes intervenții ale proiectului CRED.
Activitatea de formare a fost proiectată și desfășurată pe două niveluri, formarea formatorilor, nivel I, în cadrul activității A3.2 – Pregătirea activităților de formare continuă a formatorilor și a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial, respectiv formarea cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial, nivel II, în cadrul activității A3.3 – Formarea cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial, în vederea integrării noului curriculum de gimnaziu și facilitării tranziției elevilor de la nivelul primar la cel gimnazial (asigurarea accesului la învățământ primar și gimnazial de calitate pentru toți elevii).
Au fost acreditate și implementate 17 programe de formare continuă, 1 program de formare continuă pentru formarea formatorilor, CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți, formare nivel I, acreditat prin OMEN nr. 3166/14.02.2019, cu durata de 60 de ore, blended learning, 15 credite profesionale transferabile, furnizor de formare: Centrul Național de Politici și Evaluare (Institutul de Științe ale Educației), respectiv 16 programe de formare continuă a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial (8 programe de formare continuă a cadrelor didactice din învățământul primar, respectiv 8 programe de formare continuă a cadrelor didactice din învățământul gimnazial), sunt acreditate de către cele 8 CCD-uri, coordonatori regionali, parteneri ai Ministerului Educației și Cercetării, în cadrul proiectului: Partener 2: CCD Brașov, Partener 3: CCD Botoșani, Partener 4: CCD Buzău, Partener 5: CCD Teleorman, Partener 6: CCD București, Partener 7: CCD Olt, Partener 8: CCD Timiș, Partener 9: CCD Cluj, furnizori de programe de formare, în cadrul proiectului (acreditat prin OMEN nr. 3997/14.05.2019, 120 de ore, blended learning, 30 de credite profesionale transferabile și OMEN nr. 4737/09.08.2019, 120 de ore, blended learning, 30 de credite profesionale transferabile).
Componenta digitală de formare
Încă de la scrierea proiectului s-a pus accent pe componenta de inovare și de accesibilizare, folosind tehnologia informației. Strategia națională Agenda Digitală a fost inclusă ca reper în proiect, dincolo de aceasta au fost preluate elemente din strategiile și planurile în vigoare la nivelul Uniunii Europene. Astfel, în ansamblul proiectului se regăsesc elemente din Comunicarea Comisiei Europene „Deschiderea educației“, (COMM, 2013), dar și din Planul de Acțiune privind Digitalizarea Educației – (COMM, 2018). Pornind de la analizele care spun că, deși tehnologiile digilate sunt integrate în modul în care oamenii interacționează, ele nu sunt pe deplin integrate în sistemele naționale de educație, pentru echipa de proiect a fost o provocare de a identifica căi și metode de a sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru profesori fără ca acesta să fie un obiectiv principal al proiectului.
Astfel, activitățile de formare din proiect au fost în mod direct corelate cu componenta Abordări didactice centrate pe competențe ce vizează dezvoltarea de resurse, în contextul noului curriculum, valorificând dimensiunea digitală: elaborarea și publicarea de ghiduri metodologice pentru diferitele discipline de studiu din învățământul primar și gimnazial (în format digital); elaborarea de resurse educaționale deschise și de alte resurse relevante pentru sprijinirea aplicării la clasă a noilor programe școlare (care asigură și întregul suport tehnic pentru componenta online a proiectului).
Proiectul CRED a fost orientat și de cadrul de competențe digitale pentru profesori (DidCompEdu) definit la nivelul Comisiei Europene. Acest cadru ilustrează în mod concret dubla ipostază în care regăsim competențele digitale: atât ca parte a competențelor profesionale generale ale unui profesor (alături de cele legate de cunoașterea propriei discipline și de motivația profesională), cât și ca parte a competențelor pedagogice ale unui profesor (resurse digitale pentru predare-învățare-evaluare și pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale). De asemenea, Comisia Europeană pune în relație în acest cadru competențele profesorului cu cele ale persoanei care învață (copil, elev, student), subliniind importanța fiecărei discipline în acest sens. Modelul este cu atât mai relevant pentru România, unde conform Legii Educației nr. 1/2011, una dintre cele opt competențe-cheie avute în vedere ca finalitate de către Curriculumul național din România este competența digitală.
Platforma de învățare online: formare.educred.ro
Pornind de la aceste premize și cunoscând obiectivele proiectului, echipa tehnică a avut în sarcină rezolvarea, printre altele, a unor provocări identificate:
– Asigurarea unei platforme de eLearning și a unei infrastructuri hardware și software care să poată susține activități online pentru cca 1.000 persoane simultan;
– Cont și acces la platforma de eLearning pentru un număr ridicat de participanți (minim 60.000 de persoane);
– Asigurarea unor servicii de cloud pentru toți participanții la formare și pentru alți experți implicați în proiect;
– Asigurarea unei infrastructuri care să permită susținerea de webinarii (cca 200 simultan) și să poată asigura înregistrarea acestora în condițiile în care programul de formare a inclus ca obligație pentru fiecare cursant participarea la 5 webinarii;
– Asigurarea unui spațiu propriu de stocare de minim 10 TB pentru a putea gestiona materialele realizate pe durata proiectului;
– Asigurarea integrării cu platforme aflate în proiect la data analizei:
• Cloudul guvernamental
• Proiectului EduLIb care prevedea construirea unei biblioteci digitale naționale, parte a Legii Educației Naționale (Art. 70, Alin. 2, 3, 4).
Acestea au fost doar o parte dintre provocările avute în vedere în proiectarea Platformei educaționale EduCRED, pentru a găsi soluții fiind analizate multe modele aflate în practică, precum și o multitudine de platforme și servicii educaționale. Activitatea de documentare a confirmat faptul că prin dimensiunea grupului-țintă vizat, proiectul CRED este unul dintre cele mai complexe proiecte de formare de acest tip la nivel european. În plus, am dorit ca modelul de platformă educațională să poată fi replicat de către orice altă entitate educațională interesată. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care nu a existat o externalizare a construcției unei platforme, cât profesionalizarea unei echipe tehnice suport, la nivel național, care să asigure sprijin cadrelor didactice implicate ca grup-țintă în proiectul CRED.
Soluția propusă de echipa tehnică a proiectului pentru Platforma educațională EduCRED (formare.educred.ro) a fost următoarea:
– Componenta de eLearning – Configurarea și adaptarea unei soluții gratuite de tip opensource, Moodle – www.moodle.org, la cerințele identificate de colegii implcați în proiectarea și derularea programului de formare;
– Componenta de gestionare a resurselor educaționale deschise – red.educred.ro – aplicație dezvoltată în interiorul proiectului, în regim deschis – https://github.com/educred, aplicație prin intermediul căreia experții în realizarea de resurse educaționale deschise pot încărca resurse pe baza unor metadate derivate din programele școlare în vigoare și care permit ulterior dezvoltarea de aplicații educaționale suport;
– Componenta de comunicare și colaborare – Încă de la primele analize a rezultat că soluția poate fi de tipul Gsuite for Education sau Office365 for Education, ambele sisteme fiind puse gratuit la dispoziție oricărei entități din domeniul educațional. O analiză mai atentă asupra celor două sisteme a sugerat că cele două pot fi integrate. În plus, integrarea se baza pe o schemă de autentificare de tip SSO (Single Sign On) cu aceelași cont și aceeași parolă utilizatorul putând să se conecteze la ambele sisteme și să beneficieze de aplicațiile existente. S-a extins autentificarea SSO atât la componenta de eLearning, cât și la colectorul de resurse, astfel încât posesorul unui cont educred să aibă acces la serviciile puse la dispoziție de platforma educațională;
– Componenta social-media – Nu în ultimul rând, având în vedere lecțiile învățate din proiectele anterioare și dorind să construim încă din faza de proiectare o componentă de sustenabilitate, s-a avut în vedere și construirea unei componente social-media care să permită susținerea și diseminarea de bune practici în educație. Astfel, pe lângă canalele clasice de comunicare la nivel de sistem de educație național, proiectul CRED are o componentă destul de importantă în zona social media, fiind, cu aproape 30.000 de membri, unul dintre cele mai consistente grupuri profesionale active în domeniul educațional.
Aceasta a fost proiecția la nivelul intervalului martie-iunie 2019, atunci când era gândită întreaga abordare în jurul și pentru cursantul CRED.
La finalul lunii iunie, platforma era în faza de testare, întregul mecanism fiind disponibil la finalul lunii august 2019. Un element important în toată această construcție o reprezintă organizarea în teritoriu. Astfel, în cadrul proiectului a fost organizată o echipă tehnică complexă, formată din coordonatorii RED și eLearning, 8 coordonatori regionali, o echipă tehnică de dezvoltare/mentenanță a platformei de învățare și 47 de experți eLearning locali. Pentru cei din urmă a fost organizată la începutul lunii septembrie 2019 o sesiune de instruire privind utilizarea diferitelor componente ale platformei educaționale EduCRED.
Fiind printre primele proiecte majore derulate prin Programul Operațional Competitivitate Umană, proiectul CRED a fost afectat de faptul că la momentul semnării proiectului legislația privind implementarea proiectelor europene de tip POCU era într-o etapă de modificare. Pentru recuperarea decalajelor înregistrate în comparație cu calendarul inițial, derularea programului s-a făcut accelerat. Astfel, până în februarie 2020 aveam următoarea situație a cursurilor:
Interesul față de oferta de formare CRED a crescut constant: experiențele pozitive împărtășite de cursanți, influența campaniei social media care a promovat exemplele de bună practică, alături de disciplina și rigoarea impuse de echipele care au proiectat și au asigurat implementarea programelor de formare au reprezentat elemente importante de sprijin.
Un efect imediat a fost observat în numărul mare de profesori înscriși pentru seria de formare din perioada martie – mai 2020, peste 7.000 persoane.
Aceasta era starea de fapt înainte de momentul în care România a intrat în stare de urgență, când porțile școlilor s-au închis, inclusiv sălile unde se derulau programele de formare. În 10 martie 2020, Ministerul Educației a transmis o notă în teritoriu (73/10.03.2020) prin care asigura școlile de sprijinul experților eLearning din cadrul Proiectului CRED. În urma acestei note și a sprijinului primit, experții eLearning CRED au derulat o intensă activitate de sprijinire a școlilor în vederea introducerii platformelor de învățare în școli (platformele educaționale Gsuite for Education și Office 365). Tot la solicitarea Ministerului Educației, echipa de experți eLearning din proiect a realizat portalul pentru profesori și echipele de conducere a școlilor digital.educred.ro, în scopul punerii la dispoziție a unei truse de prim-ajutor digital tuturor celor care se aflau la începutul experiențelor digitale de învățare.
Sprijinul nu s-a rezumat doar la suport tehnic, în cadrul proiectului CRED fiind derulate primele webinarii prin care profesorilor le erau explicate noțiuni despre platformele educaționale, precum și prezentarea unei varietăți de platforme. Aceste webinarii au înregistrat sute de mii de vizualizări pe Facebook și Youtube, constituind un semnal privind nevoia dezvoltării competențelor digitale. În faza următoare, instruirile s-au făcut la nivel de județ, sute de profesori din fiecare județ fiind instruiți în utilizarea platformelor educaționale și altor instrumente educaționale online. Din 10 martie 2020 până în prezent, peste 2.600 de unități școlare (cca 50% din școlile cu personalitate juridică) au instalat sau sunt în proces de finalizare a instalării, prin Clasa Viitorului (www.clasaviitorului.ro), platforme educaționale similare platformei educaționale EduCRED.
După 10 martie, întreaga formare din cadrul proiectului s-a mutat în mediul online, fiecare sesiune de tip față în față devenind un webinar, astfel încât fiecare cursant a participat la 35 de webinarii de câte două ore, la care s-a adăugat webinarul final în care s-a susținut evaluarea. Se poate observa că trecerea de la sistemul de formare cu 5 webinarii obligatorii la formarea în întregime online a condus la o creștere semnificativă (existând zile cu peste 200 de webinarii la nivel național). Toate aceste webinarii au fost înregistrate și sunt documentate în registrele proiectului.
Articol de Merima PETROVICI – manager de proiect; Liviu CONSTANDACHE – coordonator RED; Elena Nicoleta MIRCEA – expert coordonator implementare formare; Otilia APOSTU – expert pilotare strategii de adaptare curriculară; Irina HORGA – coordonator cercetare; Ciprian FARTUȘNIC – coordonator partener CNPEE; Alina CRĂCIUNESCU – expert suport CRED
Articolul integral poate fi citit în numărul 8-9, serie nouă, al revistei Tribuna învățământului.
