Ca dascăli, suntem în permanenţă interesaţi de valorizarea unor contexte de învăţare stimulative pentru elevi, dar nu de multe ori avem ocazia de a observa un cadru educativ cu adevărat productiv. Un astfel de context favorabil atât formării elevilor, cât şi al educării lor îl poate reprezenta revista şcolară. Într-o asemenea publicaţie, elevii îşi pot exersa modul de a scrie, dar şi capacitatea de a se documenta, de a selecta informaţia relevantă pentru subiectul tratat; au prilejul de a colabora cu profesorii şi colegii, însă mai cu seamă au experienţa de a înfăptui un act de creaţie de o anume vizibilitate publică. Responsabilitatea autorului creşte, un articol publicat într-o revistă nu este doar o simplă temă pentru acasă. Aceasta, oricât de bine ar fi făcută, probabil o să fie cunoscută doar la nivelul clasei.

A publica într-o revistă a şcolii este însă o provocare; declanşează activarea unui resort motivaţional care produce o emulaţie intelectuală specifică. Elevii şi profesorii, direct implicaţi sau beneficiari, care citesc articolele, intuiesc faptul că ceea ce se află pe fondul desfăşurării lucrurilor deschide spre o comunicare autentică în valenţe umane de o calitate aparte. Aşa se face că din realitatea imediată a vieţii de fiecare zi se poate evada spre o lume dincolo de constrângeri, un spaţiu simbolic al libertăţii pe care doar cultura îl face posibil.

În anul 1927, Constantin Noica debuta în revista liceului Spiru Haret, Vlăstarul, cu o proză filosofică numită O poveste, în care scria: „Sunt două lumi. Cea care este şi despre care nu se vorbeşte; se numeşte lumea reală, pentru că nu e nicio nevoie de a vorbi despre ea pentru a o vedea. Şi cealaltă e lumea artei; e cea despre care trebuie să se vorbească, pentru că altfel n-ar exista. (…) Una este lumea reală; cealaltă este lumea ideală. (…) Într-una trăim. Către alta aspirăm“. (Constantin Noica, 1994, Semnele Minervei. Publicistică (I) 1927-1929, Ed. Humanitas, Bucureşti, p. 15)

Colaborarea la revista şcolii rămâne elevilor în aducerea aminte peste timp atât ca un reper general privind activitatea desfăşurată în perioada anilor de şcoală, cât şi ca un argument care susţine progresul din punct de vedere personal.

De exemplu, Mircea Eliade mărturisea că avea încredere să scrie pentru că: „Începusem Romanul adolescentului miop mai de mult, dar de-abia în iarna 1923-1924 l-am văzut întreg de la un capăt la altul… Mă socoteam pregătit să scriu un roman. Publicasem vreo cinzeci de articole şi schiţe literare în diferite reviste, colaboram regulat în revista liceului Vlăstarul, şi devenisem chiar redactorul-responsabil: adunam materialul, îl ducem la tipografie, rămâneam ceasuri întregi lângă culegător să mă conving că descifrează corect anumite manuscrise…“ (Mircea Eliade, 1991, Memorii (1907-1960), Ed. Humanitas, Bucureşti, p. 86)

Alături de consacrata revistă a Colegiului Naţional Spiru Haret, Vlăstarul, al cărei număr de debut a fost în anul 1923, de curând în viaţa şcolii a mai apărut o revistă numită Timpul Vlăstarelor.

Aceasta are un profil educativ, dedicat istoriei, al cărei prim număr a apărut on-line în decembrie 2018, în cinstea Centenarului Marii Uniri, iar prima ediţie tipărită a fost lansată în februarie 2019, cu ocazia Colocviilor Haretiana, moment festiv cu prilejul evocării zilei de naştere a lui Spiru Haret (http://timpulvlastarelor.blogspot.com/2018/12/editorial.html).

Publicaţia este considerată un bun prilej de a aduce în actualitatea vieţii şcolare evenimente din istorie în general, din ştiinţe, ocazionează formularea de opinii pe teme diverse şi creează un cadru educativ care invită la dialog personalităţi contemporane.

În revista coordonată de profesorii catedrei de istorie Mirela Popescu şi dr. Doru Dumitrescu, semnează articole, eseuri şi interviuri elevi ai liceului din diferite clase de la profilul uman şi de la real: redactor-şef Bianca Manolache, secretar general de redacţie Maria Bichir, redactor şef-adjunct Denisa Lungu, redactori – Daniel Gabriel Coca, Mihai Valentin Vasilăţeanu, Miruna Andreea Burticel, Diana Ioana Fănică, Marian Alexandru Iordan, Briana Gabriela Ioniţă Camer, iar de Web Design se ocupă Alexandru Iulian Lefterie, Adam-Sever Ali, Daniel Péter, Tudor Matei Enache.

Un salut de bun venit îl adresează revistei directoarea liceului, profesoara Mariana Comăniţă, inspectorul şcolar de istorie, profesorul dr. Mihai Manea, care subliniază, totodată, importanţa formativă a unei publicaţii scrise de elevi pentru elevi.

Într-un interviu luat de Bianca Manolache, elevă în clasa a zecea, la Filologie, domnului profesor universitar Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, sunt abordate teme de interes pentru elevi, cum sunt cele referitoare la nostalgicii comunişti, la achitarea datoriei externe a României, la abdicarea regelui Mihai, până la frământările nemijlocite pe care tinerii le resimt în efortul de a se adapta dinamicii societăţii contemporane, de pildă, cu trimitere la temeiurile care îi pot face pe tineri să nu mai plece din ţară.

Etichetele sub care sunt semnate articolele sunt, la rândul lor, provocatoare: Istoria de lângă noi, În căutarea istoriei românilor, În căutarea istoriei lumii, Ştiinţele şi istoria.

Revista aduce în atenţia tuturor necesitatea de a cultiva în rândul elevilor interesul pentru istorie, respectul pentru identitatea naţională, încrederea într-un viitor în care cultura îi rafinează spiritual pe tineri, făcând astfel posibilă o viaţă socială de calitate.

Preşedintele Academiei Române, domnul academician Ioan Aurel Pop, îi încurajează la rândul său pe elevi: „Dacă vom fi mai curaţi sufleteşte şi mai dăruiţi acestui pământ şi acestui popor şi nu intereselor personale, nimic nu cred că e pierdut pentru viitorul nostru“. (Timpul Vlăstarelor, februarie 2019, p. 7)

Prof. dr. Cristina ŞTEFAN,
Colegiul Naţional Spiru Haret, Bucureşti