Foto: Guvernul României

A fost aprobată susținerea unor consorții de educație și formare care să asigure parcurgerea rutei duale pe baza unei legături strânse între școală și mediul economic. Ministrul educației, Ligia Deca și ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Radu Oprea, au prezentat beneficiile unei asemenea rute pentru elevi și, ulterior, absolvenți, ca și pentru angajatori.

Ligia Deca: „S-a publicat lista consorțiilor profesionale integrate în funcție de punctajele obținute la evaluarea calității acestora. Avem 29 de astfel de consorții declarate eligibile, care au primit punctaje în funcție de criteriile din metodologia specifică. Ceea ce fac aceste consorții, odată ce vor fi finalizate, este, pe de o parte, să ofere mai multe șanse elevilor care aleg ruta profesională duală, punând în practică dezideratul de a avea o rută profesională duală completă, începând de la nivelul trei de calificare, nivelul care se acordă după finalizarea cu succes a școlii profesionale actuale, până la nivelul opt de calificare, care este reprezentat de doctorat, în contextul dualului doctorat profesional. Chiar dacă ținta asumată în PNRR este de zece astfel de consorții regionale, având în vedere calitatea aplicațiilor, am decis să încercăm să identificăm sursele de finanțare, pentru a putea sprijini toate aceste aplicații sau, mă rog, cât mai multe dintre ele. Urmează o perioadă de trei zile lucrătoare alocată pentru eventuale contestații și apoi, după finalizarea procedurilor specifice, se va trece la etapa de contractare. Câteva elemente de detaliu. Există un interes foarte ridicat și ne bucură acest lucru. Consorțiile includ patru tipuri de parteneri: unități administrativ-teritoriale, universități, unități de învățământ preuniversitar și companii. Toate consorțiile care au fost declarate eligibile sunt avizate de către Ministerul Educației, conform unei metodologii. Vedem un interes deosebit mai ales în zonele unde învățământul dual are deja o tradiție, însă vedem un interes crescut și în alte regiuni ale țării, ceea ce ne confirmă, încă o dată, nevoia angajatorilor pentru această formă de învățământ. De altfel, ruta completă în învățământ dual va crește și atractivitatea acestui tip de învățământ, tocmai în ideea în care nu se limitează nivelul de calificare care poate fi obținut în această formă de învățământ și se poate merge până la cel mai înalt nivel din învățământul superior.

Câteva chestiuni legate de ce se poate face concret în interiorul unui proiect. Din valoarea maximă eligibilă de 21 de milioane de euro, aproximativ, fiecare proiect va trebui să conțină investiții în infrastructură și dotări, inclusiv utilaje, echipamente tehnologice și funcționale doar pentru spațiile nou construite, cu destinația campus, cheltuieli pentru digitalizarea atelierelor de practică și granturi pentru dezvoltarea învățământului dual cu cheltuieli pentru organizarea stagiilor de practică pentru elevi și studenți, cheltuieli pentru sprijinul elevilor și studenților care vin din medii dezavantajate, cheltuieli care vizează procesul de educație și formare, inclusiv sprijin pentru companii, pentru a putea plăti personal dedicat în ideea parteneriatului mai strâns între mediul educațional și mediul privat. Termenul de implementare a proiectelor este anul 2026, care este și ultimul an de implementare PNRR. Practic, ținta pe care noi ne-am asumat-o prin finalizarea acestei investiții este ca, în anul 2025-2026, până la 40% dintre elevi să fie înscriși pe o rută duală.”

Un plus de 20.000 de locuri de muncă în construcții

Radu Oprea: „Este vestea bună legată de învățământul dual pe care o așteaptă mediul de afaceri întotdeauna și, de ce nu, poate că și cei care vor fi angajați în noile locuri de muncă care vor fi create de către noua schemă de ajutor de stat, noul program național pentru dezvoltarea producției interne a materialelor de construcții Construct plus, vor fi generate locuri de muncă și, de ce nu, poate vor fi calificați prin învățământ dual. Astăzi am avut în primă lectură, schema aceasta de ajutor de stat, despre care v-am mai vorbit, este vorba despre ordonanță de urgență. Ca principiu, ne dorim să reducem deficitul comercial. Ne-am uitat cu foarte mare atenție. România astăzi importă, anual, de opt miliarde de euro materiale de construcții. Aproape 70% din materialele pe care le punem în operă astăzi, în tot ceea ce înseamnă sector de construcții, sunt din import. De aceea, ne dorim ca să stimulăm investițiile în acest domeniu, să avem capacități noi de producție. Și, dacă se poate, cu atât mai mult, în zonele care sunt mai puțin dezvoltate. Ordonanța de urgență în primă lectură ca propunere, spune că limita maximă a ajutorului de stat să fie cea care este dată prin HG nr. 311 din 2022, care se referă la intensitatea ajutorului de stat în regiuni; sunt diferite în diverse regiuni ale României, cu un bonus în acele șase județe care sunt și care beneficiază de Just Transition Fund, de alte fonduri europene. Limita maximă a unui astfel de proiect este definită tot în acest HG și care spune că trebuie să fie 50 de milioane valoarea maximă a cheltuielilor eligibile, însă, tipul acesta de proiecte foarte rar ajunge la o astfel de valoare maximală. Cui se adresează? Tuturor celor care produc diverse componente, diverse materiale de construcții care astăzi intră în componenta construcțiilor civile, industriale, care au finanțare de la bugetul de stat sau din fonduri europene. Știm foarte bine că sunt proiecte mari de infrastructură, care au ajuns chiar la ponderea de 22% astăzi în totalul construcțiilor și avem nevoie de materiale de construcții, de oțel, beton, de tablier, de toată partea electrică, de toate materialele care intră în componența marilor proiecte de infrastructură, dar avem celelalte proiecte bugetate de către stat, cum este Anghel Saligny, unde avem nevoie de toate materialele de finisaje. De asemenea, toate materialele de construcții care intră în componenta unui ansamblu rezidențial sau al unei clădiri de birouri – și aici ne gândim la toate materialele de finisaje, la materialele de instalații, la materialele electrice. Spun aceste lucruri, pentru a vedea cât de mare este această plajă și adresabilitate. Bugetul pentru anul acesta, am convenit, deocamdată informal, cu ministrul finanțelor publice, se va exprima asupra propunerii de ordonanță, să fie de maxim 150 de milioane de euro. Acest lucru înseamnă o notificare simplă către Comisie și putem să sperăm că în ultimul trimestru al anului vom avea această schemă funcțională. Are un efect multiplicator și de locuri de muncă. Astăzi sunt 420.000 de locuri de muncă în industria construcțiilor și a materialelor de construcții. Estimăm un plus de 20.000 de locuri de muncă; impactul este, evident, foarte benefic.”