Consiliul Național al Elevilor solicită, într-o scrisoare deschisă adresată grupului de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru la liceu, din cadrul Ministerului Educației, reluarea dezbaterilor pe marginea acestora. Scrisoarea este semnată și de organizațiile de studenți și de părinți.

Despre actualele planuri-cadru pentru liceu elevii spun că acestea nu răspund aproape deloc cerințelor zilelor noastre, pentru că nu stimulează elevul să deprindă competențe. „Relevante în acest sens, se spune în scrisoarea deschisă, sunt rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și nici înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor.”

Încă din 2017, de când s-a dorit pentru prima dată modificarea actualei arhitecturi curriculare, spun elevii, „planurile-cadru au reprezentat un adevărat punct nevralgic pentru învățământul preuniversitar din România”.

De multe ori, se spune în scrisoare, elevii s-au plâns „că școala nu le satisface cu adevărat nevoile educaționale și, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al școlii românești: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene. Relevante în acest sens sunt rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și/sau înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor. Vedem, așadar, o divizare constantă și evidentă în sistemul de învățământ preuniversitar din România, la toate nivelurile”.

În plus, semnatarii scrisorii sunt nemulțumiți de faptul că elevii care vor intra în clasa a IX-a în toamnă și care sunt, de fapt, prima generație care a învățat, în fiecare an, după planuri-cadru noi, vor învăța acum după aceleași planuri-cadru pentru clasa a IX-a. „În urmă cu opt ani, se înființa clasa pregătitoare. De atunci, elevii au învățat după alte planuri-cadru, alcătuite special pentru a modifica, în timp, arhitectura curriculară a întregului sistem. Totuși, ne aflăm în situația în care această primă generație, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să învețe la liceu după aceleași planuri-cadru ca și până acum, chiar dacă întregul parcurs educațional al acestor elevi a fost modificat substanțial, prin introducerea de discipline, competențe și conținuturi noi. Cauza acestei situații este tergiversarea inexplicabilă a procesului de modificare a planurilor-cadru pentru liceu, dar și reticența și divergențele de viziune ale miniștrilor și ale reprezentanților societății civile”, spun ei.

Propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, mai spun elevii, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani.

„Ne aflăm într-un moment crucial pentru sistemul educațional din România, în care putem să reflectăm asupra a ceea ce nu a funcționat în ultimii ani și să luăm atitudine pentru a schimba în bine elementele de bază, precum finanțarea, curriculumul, formarea cadrelor didactice, participarea elevilor la procesele decizionale din școală etc. Proiectul Președintelui României, România Educată, oferă o perspectivă clară pe tema curriculumului centrat pe elev: unul dintre pilonii din arhitectura sistemului de educație românesc presupune ca sistemul de învățământ să fie centrat pe nevoile beneficiarului, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia”, se mai atrage atenția în scrisoarea deschisă semnată de asociațiile de elevi, părinți și studenți din țara noastră.

„Având în vedere toate aspectele prezentate mai sus, semnatarii prezentei scrisori vă solicită reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educației, astfel încât, până la finele anului 2021, noua arhitectură curriculară să fie deja creionată, iar viitoarele generații de elevi să poată învăța după programe noi, adaptate cerințelor societății actuale”, se spune în finalul scrisorii deschise adresate ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu.