Consiliul Național al Elevilor solicită Ministerului Educației să își asume în mod public „prioritizarea sănătăţii mintale şi a stării de bine a elevilor în spaţiul şcolar”, pentru a putea asigura dezvoltarea benefică și armonioasă a elevilor. Propunerile reprezentaților elevilor pentru combaterea fenomenului de bullying în școli pun accentul pe nevoia formării cadrelor didactice și instruirea consilierilor școlari care să poată contribui la corectarea comportamentelor deviante și care să devină un sprijin pentru tinerii afectați de această problemă care a luat amploare în România. Aceștia susțin că organizarea a noi comitete, comiții și grupuri de lucru nu reprezintă o soluție în momentul de față.

Organizația a transmis un comunicat de presă prin care emite aceste solicitări, în contextul în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, sâmbătă, că până la 13 septembrie, la începerea anului şcolar 2021-2021, se vor constitui grupuri de acţiune anti-bullying în orice şcoală, conform HotNews.ro.

„Am discutat despre importanţa constituirii grupurilor de acţiune anti-bullying astfel încât la începerea şcolii, 13 septembrie, să avem constituite aceste grupuri de acţiune anti-bullying în orice şcoală. Conform legii, din aceste grupuri fac parte: directorul şcolii, trei profesori cu competenţe specifice, reprezentanţi ai elevilor, ai părinţilor, ai autorităţii locale şi profesorul consilier. Avem nevoie de constituirea cât mai eficientă posibil a acestor grupuri anti-bullying”, a declarat Sorin Cîmpeanu, citat de Agerpres.

Consiliul Național al Elevilor subliniază gravitatea problemei, aducând drept argumente, studii recente cu privire la violența în școli. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România a fost clasată pe locul trei, în ceea ce priveşte bullyingul, în cadrul unui studiu la care au participat 42 de state. Un studiu realizat de World Vision România arată că 71% dintre elevi au fost martori sau victime ale violenţei, fie în drumul spre şcoală, fie în timpul pauzelor sau chiar în timpul orelor de curs. Tinerii sunt de părere că profesorii nu sunt pregătiți, din punct de vedere psihopedagogic, să depisteze formele precoce de violență sau abuz, înainte de a deveni o problemă la nivelul întregii instituții.

„Soluţia Ministerului Educaţiei în faţa problemei violenţei şcolare, de a îngropa unităţile de învăţământ în noi comitete, comiţii şi grupuri de lucru, nu poate avea, din păcate, sorţi de izbândă. La nivelul fiecărei şcoli există deja o comisie responsabilă de combaterea violenţei, însă, de cele mai multe ori, membrii acesteia nu îşi iau în serios atribuţiile, fie pentru că nu au competenţele necesare, fie pentru că nu consideră violenţa şcolară a fi un fenomen grav, ce necesită a fi abordat, în ţara în care 20% dintre părinţi consideră că bătaia reprezintă un mijloc de educaţie. E de datoria Ministerului Educaţiei să îşi asume şi de datoria fiecărui director să implementeze în mod real politici pentru creşterea siguranţei în şcoală şi pentru cultivarea stării de bine a fiecărui elev, prin crearea de spaţii sigure pentru învăţare”, a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, citat în comunicat.