Interviu cu prof. Kiss Imre, inspectorul școlar general al ISJ Covasna

Stimate domnule inspector general prof. Kiss Imre, cum arată școala, învățământul din județul Covasna la finele lui noiembrie 2019? Cu ce probleme vă confruntați, ce urgențe trebuie să rezolvați?

Fiecare an școlar ne pune în fața unor provocări. Anul acesta școlar a fost marcat de monitorizarea asigurării autorizațiilor ISU și sanitare în unitățile de învățământ. Am participat și eu personal alături de echipa mixtă de monitorizare constituită la nivelul județului Covasna la inventarierea principalelor probleme cu care se confruntă unele școli din județ cu privire la existența autorizațiilor. Pot afirma că, din punctul de vedere al obținerii autorizațiilor, din 310 unități de învățământ, 19  nu dețin autorizații sanitare de funcționare, majoritatea din cauza apei nepotabile și doar câteva din cauza stării necorespunzătoare a grupurilor sanitare. Totuși, consider că, în actuala conjunctură, când unitățile de învățământ sunt administrate de consiliile locale, nu MEN ar trebui să fie direct răspunzător de condițiile necorespunzătoare existente în unitățile de învățământ, ci administrația locală. Comunitatea pe care o deservește școala ca resursă de valori pentru dezvoltarea localității trebuie să facă tot posibilul ca să asigure condiții corespunzătoare unei educații calitative necesare secolului XXI. Desigur, prioritate este și aceea de a gestiona lucrurile în așa fel încât cât mai multe școli să se încadreze în bugetul generat și limitat de costul standard. În urma analizei realizate la nivel de ISJ Covasna, s-a observat faptul că stabilirea costului standard și a modului de calcul al acestuia nu  ține cont de faptul că fiecare județ își are specificul și este necesară o adaptare a modului de calcul al costului standard la acest specific. În consecință, în cazul județului Covasna, ar trebui să se țină cont de specificul acestui județ. O problemă stringentă este în continuare asigurarea manualelor pentru secția maghiară la clasa a VII-a. În acest moment, sunt în circuit doar trei manuale școlare. Această generație de elevi de la secția maghiară, exceptând anul școlar trecut, a ajuns în clasa a VII-a fără să aibă manuale școlare.

După o criză guvernamentală care părea să nu se mai termine și care a generat multe efecte negative, cel puțin la nivel de învățământ, iată, educația are ministru! Ce așteptări aveți de la Monica Anisie?

Consider că un ministru al educației poate să gestioneze sistemul educațional dacă știe din proprie experiență cum arată realitatea în școală, pe toate palierele care o compun. Doamna ministru este și profesoară activă, mereu a menținut legătura cu școala, fiind un foarte bun cunoscător al realității sistemului educațional românesc.

Nu trebuie să se implice în multe proiecte sau nu trebuie să fie inițiatorul multor schimbări de la o zi la alta, ci mai degrabă este nevoie să se ghideze după o viziune concretă și sustenabilă, fie aceasta pe termen scurt sau lung, ținând seama de un deziderat important – faptul că școala este în serviciul copilului.

Problema transportului școlar, mai ales în zonele rurale, este foarte mare la nivel național. Cum e gestionată ea la nivelul județului Covasna?

Nici județul Covasna nu este o excepție în privința existenței acestei probleme. În prezent, în județul nostru funcționează 68 de microbuze școlare. Parcul auto este învechit, costurile de întreținere sunt foarte mari și, din acest motiv, 26 de unități școlare solicită microbuze noi. Sunt situații în care ar fi necesară schimbarea celor existente cu microbuze cu o capacitate mai mare, pentru ca numărul curselor să fie diminuate. Consider că ar trebui să fie o prioritate în anul 2020 asigurarea finanțării programului microbuzelor școlare.

Ce se întâmplă cu dinamica populației școlare la nivelul județului Covasna?

În județul Covasna, populația școlară este în scădere de la an la an. Nu cred că este o situație unică, pentru că este o realitate valabilă la nivel național. În plus, trebuie luată în calcul migrația în străinătate a multor familii, iar numărul acestora este în creștere. Am reușit, în ultimii ani școlari, să reducem oarecum abandonul școlar, dar mai sunt multe de făcut în acest sens. Școlile aplică diverse măsuri motivaționale, se încearcă întărirea legăturilor cu părinții, se aplică programele guvernamentale care au un rol stimulativ, dar mai sunt multe de făcut în acest sens. Din acest punct de vedere, cred că menținerea actualului mod de finanțare a unităților de învățământ prin costul standard pe elev va duce la dispariția unor unități de învățământ și, implicit, la pierderea unor valori educaționale. Și asta pentru că populația școlară este în scădere, dar este foarte importantă asigurarea accesului fiecărui elev la o educație de calitate în limba lui maternă. Poate ar fi bine să fie regândit, pliat pe specificul județelor și al comunităților, sistemul acesta de finanțare la care, de altfel, au renunțat mai multe țări din Uniunea Europeană.

Violența în spațiul școlii a atins cote alarmante în ultima vreme. Cum vedeți rezolvarea acestei probleme de o gravitate maximă? Faptul că profesorii au primit statutul de autoritate publică face ca această problemă să dispară?

Violența a devenit un fenomen generalizat în școlile din România. Cauzele violenței în cazul elevilor sunt multiple, începând de la modelele la care sunt expuși copiii de azi (prin mass-media, pe stradă, în familie etc.) până la programa școlară supraîncărcată, lipsa timpului liber folosit util, situația economică precară, managementul defectuos al clasei etc. Consider că ar trebui luate măsuri urgente pentru prevenirea și combaterea violenței în unitățile de învățământ. Trebuie acționat pe mai multe paliere, în baza unei strategii coerente antiviolență la nivelul unităților de învățământ: consilierea elevilor violenți (din păcate, consilierii școlari sunt foarte încărcați, iar numărul elevilor cu probleme de comportament este în continuă creștere), organizarea unor activități de tip „Școala părinților“ în fiecare școală, organizarea unor sesiuni de formare pentru cadrele didactice în domeniul prevenirii și combaterii violenței și gestionării corecte a emoțiilor, simplificarea programelor școlare și implicarea elevilor în cât mai multe activități extrașcolare. Toate aceste acțiuni necesită timp și efort, dar, în opinia mea, ar aduce rezultate măsurabile.

În ceea ce privește faptul că profesorii au primit statutul de autoritate publică nu va face ca această problemă să dispară din școli de la o zi la alta, mai ales în ceea ce privește violența între elevi sau limbajul agresiv al unor cadre didactice față de elevi.

La finalul interviului nostru, vorbiți-ne, în câteva cuvinte, despre proiectele implementate de ISJ Covasna și despre țintele pe care vi le-ați propus.

Inspectoratul Școlar Județean Covasna, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, implementează un proiect al Parlamentului Europei în urma căruia 40 de inspectori școlari, directori de unități de învățământ și profesori au desfășurat în data de 21 octombrie 2019 o vizită de documentare la Parlamentul European de la Strasbourg. Scopul vizitei a fost prezentarea principalelor instituții europene ale UE, rolurile și competențele Parlamentului European, discuții cu reprezentanți din domeniul educațional. În urma vizitei se vor desfășura  activități locale sub formă de focus-grup pentru cadre didactice din învățământul preuniversitar, seminarii de informare  pentru elevi și părinți.

În cadrul programului Fonduri norvegiene, ISJ Covasna derulează un proiect de mobilitate cu titlul Leadership and Inclusion for Inclusives Schools, care vizează formarea continuă a șapte inspectori școlari – trei inspectori în Islanda și patru inspectori din Județul Covasna. Scopul proiectului este creșterea calității educației în școlile din județul Covasna, prin proiectarea profilului școlii democratice, bazat pe cetățenie, drepturile omului, incluziune și leadership. Perioada de implementare este 01.09.2019-31.08.2020. După participarea inspectorilor la cursurile de formare, se vor organiza activități locale cum ar fi: ateliere de lucru cu cadrele didactice, întâlniri de informare, respectiv se vor posta pe site-ul inspectoratului școlar toate documentele obținute în urma activității de formare. 

În cadrul programului Erasmus+ ISJ Covasna este partener într-un proiect strategic cu Universitatea din Larochelle din Franța și Universitatea din Zaragoza din Spania. Titlul proiectului este On the Way to University și vizeazăanaliza experiențelor și celor mai bune practici ale țărilor partenere în orientarea în carieră a elevilor de liceu/gimnaziu. Dincolo de scopul proiectului, obiectivul pe termen lung al acestui proiect este acela de a dezvolta școlile ca împreună cu universitățile să ofere o orientare în carieră adecvată, specifică tuturor categoriilor de elevi. Implementarea proiectului durează doi ani. 

În cadrul unui proiect al Centrului de Pedagogie și Învățământ din Eger din Ungaria, cu titlul „Consolidarea cooperării tematice în domeniul educației publice și învățământul superior cu țările învecinate din Bazinul Carpatic“, 20 de inspectori și directori din județul Covasna vor lua parte la un workshop, respectiv la o conferință cu tema stimulării  elevilor capabili de performanta. După derularea activității din Ungaria, participanții vor organiza activități locale cu cadrele didactice din instituțiile de învățământ din județ.

În cadrul Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, inspectoratul școlar implementează proiectul „Motivație, stabilitate și competență – perspectiva calității formării resursei umane din școli defavorizate“. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea competențelor profesionale și transversale ale personalului didactic, personalului de sprijin și managerilor școlari la nivelul județelor Argeș, Covasna și Mureș, creșterea motivației și a stabilității pe post a acestora în vederea îmbunătățirii calității educației, prevenirii și reducerii fenomenului de părăsire timpurie a școlii.

Proiectele depuse spre evaluare  de ISJ Covasna:

În cadrul programului Granturile norvegiene – Educație incluzivă pentru copii și tineri în situație de risc,  ISJ Covasna a depus spere evaluare la Fondul Român de Dezvoltare Socială un proiect cu titlul „VINO la ȘCOALĂ! Schimbă-ți destinul!“. Partenerii în proiect sunt: ISJ Harghita, ISJ Vrancea, IJP Covasna, Universitatea „Transilvania“ Brașov și Newschool din Norvegia.

În cadrul Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, inspectoratul școlar a depus spre finanțare un proiect cu titlul  „REAL –  Școală deschisă pentru toate vârstele“ în parteneriat cu ISJ Harghita. Scopul proiectului este reducerea abandonului școlar prin aplicarea programului „ADS“.

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU