Rolul psihologilor școlari în activitatea educațională curentă și conlucrarea lor cu unitățile de învățământ au constituit esența dezbaterii intitulate ”Psihologii școlari: angajați ai sistemului de educație sau profesioniști independenți ce pot fi contractați de unitățile de învățământ?”, organizate de Comisia pentru învățământ, tineret și sport a Senatului României, dezbatere moderată de Nicoleta Larisa Albert – președintele Asociației Proacta EDU și de Monica Anisie – președintele Comisiei pentru învățământ, tineret și sport a Senatului României. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Educației, Colegiului Psihologilor din România, senatori, deputați, reprezentanți ai elevilor și părinților, prof. univ. dr. Mircea Miclea, prof. univ. dr. Daniel David.

Consilierii școlari, s-a subliniat în cursul dezbaterii, „nu au competențe în privința evaluării și psihodiagnozei dezvoltării cognitive, afectiv-motivaționale, psihosociale și a personalității copiilor/adolescenților. Mai mult decât atât, nici nu pot realiza evaluarea profilului cognitiv, afectiv, psihosocial și de personalitate al membrilor familiilor elevilor, așa cum nu pot interveni într-un proces terapeutic sau de consiliere psihologică, competențe profesionale pe care le au psihologii, în baza formării pe care au parcurs-o. În plus, consilierii școlari se află în acest moment într-o suprapunere de roluri, prin păstrarea normei didactice, ceea ce încalcă normele cadrului terapeutic/de consiliere psihologică”.

Monica Anisie, senator: „Prin organizarea acestui eveniment, am urmărit identificarea problemelor și, în mod special, a modalităților de soluționare a acestora, astfel încât interesul copilului să primeze. Personal, am conștientizat nevoia stringentă de sprijin emoțional pentru elevi la nivelul unității de învățământ. Susțin însă  distincția clară între ideea de consilier școlar – ale cărui competențe să sprijine parcursul vocațional al tânărului – și cea de psiholog școlar, care să asigure intervenția psihologică. Avem nevoie să lucrăm împreună, iar consilierii școlari să fie susținuți de psihologi. Astfel, nu trebuie să vorbim despre o opțiune între aceste categorii, ele sunt  complementare, iar  creșterea personalului specializat este imperativă!”.

Nicoleta Larisa Albert, președintele Asociaței Proacta EDU: „Cuvântul de astăzi a fost consens și o să facem tot ceea ce ține de noi ca societate civilă, ca oameni cărora le pasă, să se treacă la nivel următor – acțiune și implementarea celor agreate azi. Da! Este nevoie să se lucreze în echipă, să se construiască pe ceea ce avem și să punem în centrul atenției nevoile elevilor. Astăzi a fost făcut un mare pas – am trecut de la contemplare (se știe de mulți ani că este nevoie de o delimitare a rolurilor) la prima actiune – am început să ne întrebăm împreună – Cum? Au venit soluții constructive și mai ales s-a subliniat ferm că aceasță situație nu mai suportă amânare, cu atât mai mult cu cât pandemia a adus și mai acut la suprafață această urgență. Așadar, în România avem profesori consilieri școlari, psihologi școlari și psihoterapeuți și dincolo de cifre avem disponibilitatea lor ca oameni și profesioniști de a lucra în echipă pentru elevi și în beneficiul lor. Rămâne așadar să întrebăm frecvent autoritătile când se va implementa ceea ce s-a stabilit azi și cum se vor aloca resursele. Până când? Până când fiecare elev din România va avea acces la servicii psihologice”.

Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educaţiei: „Unul dintre efectele grave ale pandemiei se referă la pierderile de învățare care merg dincolo de materia pierdută. Vorbim de pierderi semnificative la nivel socio-emoțional. Există rapoarte în acest sens, există studii care demonstrează că la nivel psihic și emoțional elevii au fost afectați de această perioadă de izolare și de lipsă de predictibilitate. Ministerul Educaţiei caută soluţii pentru a vedea cum putem să ne apropiem cât mai mult de aceşti elevi pentru a le oferi consilierea de care au nevoie. Este evident pentru toată lumea că un consilier şcolar şi un psiholog şcolar ar trebui să fie cât mai aproape de copil, de elev, de tânărul care are nevoie de sprijin în aceste momente și, din păcate, resursa umană disponibilă în cadrul ministerului nu este suficientă”.

Ion Dafinoiu, președintele Colgiului Psihologilor din România: „Se impune o mai bună separare între competențele consilierului școlar și cele ale psihologului. Activitatea psihologului școlar trebuie să fie în acord cu reglementările Colegiului Psihologilor. De asemenea, susțin o mai bună autonomie a psihologului școlar și a consilierului școlar în acord cu toate normele psihoterapiei; relația psihologică de evaluare și de intervenție nu trebuie să interfereze cu alte tipuri de relație. Cu alte cuvinte, consider că a fi în aceeași școală și psiholog și profesor și consilier este o situație care are un efect negativ asupra muncii psihologilor”.

Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor, a prezentat rezultatele unui sondaj realizat pe un eșantion de 8.700 de elevi: „Peste 75% dintre elevii respondenți ne-au spus că se simt, la un an de pandemie, obosiți și anxioși și aproape 30% ne-au spus că au experimentat episoade depresive între 5 și 10 ori. În aceea ce privește accesul pe care elevii îl au la serviciile psihologice din școală, doar 5% dintre ei au avut acces la serviciile de asistență psihologică, în ultimul an, deși cifrele ne arată că au avut nevoie”.