Condițiile de muncă ale profesorilor au constituit tema unei dezbateri în plenul Parlamentului European. După cum subliniază europarlamentarul Corina Crețu, „în cadrul dezbaterii, deputații europeni au solicitat Statelor Membre mărirea salariilor profesorilor și implementarea de măsuri care să le îmbunătățească condițiile de muncă”.
Pe marginea dezbaterii, Corina Crețu notează: „Profesorii sunt arhitecții viitorului nostru. Ei modelează mințile și inimile tinerilor, le oferă instrumentele pentru a înțelege lumea și îi îndrumă pe drumul către succes și înțelepciune.
În timpul pandemiei de Covid, aceștia au trebuit să își schimbe radical modul de predare, fără o pregătire prealabilă.
Subliniez că viitorul României și al Europei trebuie scris de tinerii de astăzi, iar pentru participarea lor efectivă la proiectul european, profesorii joacă un rol determinant.
Trebuie să redăm cadrelor didactice locul pe care îl merită în societățile noastre și să le oferim instrumentele necesare pentru a-și face munca. Rolurile lor sunt subestimate, iar condițiile de muncă sunt în continuă degradare.
În ciuda acestor obstacole, cadrele didactice rămân devotate misiunii lor și vedem rolul exemplar pe care l-au jucat în pandemie cu creativitate și curaj.
Una dintre probleme majore ale României în sistemul educațional este deficitul de personal care deține calificări adecvate, cu precădere în zonele rurale. La nivelul învățământului primar și secundar inferior, școlile din zonele rurale reprezintă aproximativ 70% din numărul total de școli și oferă educație unui procent de peste 40% din elevi. În anul școlar 2021-2022, 2,5% din profesorii din învățământul preșcolar erau necalificați, procentul acestora fiind de 1,6% în învățământul primar și 2,1% în învățământul secundar inferior.
Prin urmare, profesorii predau în mod frecvent materii pentru care nu dețin o calificare, situație ce afectează calitatea educației.
Acest lucru ne arată că trebuie să fie acordată atenție sporită școlilor și cadrelor didactice din mediul rural. Datele Comisiei Europene menționează explicit apartenența la mediul rural ca factor de risc educațional, cu impact direct în abandon școlar, absenteism și rezultate școlare slabe.
Totuși, sunt cadre didactice în mediul rural care reușesc să demonstreze că se poate, că inechitatea poate fi adresată.
În principiu, educația ține de competența națională, iar având în vedere că problemele variază de la un stat membru la altul, este nevoie de soluții care să adreseze problemele specifice fiecărui stat.”
