Comunitatea MERITO a premiat alți 12 profesori excelenți

Comunitatea MERITO, sprijinită de șapte ani de Romanian Business Leaders (RBL), cuprinde acum 93 de profesori care lucrează împreună la transformarea meseriei de profesor în România. Sintagma cheie a Galei MERITO 2023, în timpul căreia au fost premiate cele 12 noi cadre didactice, a fost „profesori excelenți“, explicată detaliat de Mircea Miclea, fost ministru al Educației și invitat special al evenimentului.

Proiectul MERITO evidențiază profesori care găsesc modalități creative de a implica elevii în lecție, care lucrează cu pasiunile și aptitudinile elevilor, care cresc nivelul acestora, care angrenează comunitatea locală în creșterea calității educației în școală. Sunt cadre didactice din învățământul preuniversitar pu­­blic, din toată țara – din mediul rural, din comunități dezavantajate sau școli de oraș.

În ultimii trei ani, profesorii MERITO au organizat intervenții de învățare colaborativă și schimb de practici validate (peste 50 numai în 2022), cercetări și de­mersuri de educație remedială (pentru aproximativ 250 de elevi în 2022). Anul trecut, comunitatea a lansat standardele curriculare și descriptorii de performanță, pilot, pentru trei materii, la nivelul clasei a V-a (Limba Română, Matematică și Educație Muzicală), și Harta Lecturii în România, un demers de cartografiere a practicilor de lectură. Iar membrii comunității au contribuit cu propuneri de îmbunătățire ce au fost preluate în noua Lege a Educației.

Gala MERITO 2023

Gala MERITO 2023 a avut loc pe 10 mai, la finalul primei zile a Summit-ului Romanian Business Leaders, și a fost prezentată de Dana Rogoz și de profesorii din comunitate. Invitatul special al Galei a fost Mircea Miclea, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai, cercetător, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, fost ministru al Educației.

Plecând de la cartea Good to Great, în care cercetătorul și autorul american James Collins arată care este diferența dintre afacerile bune și cele extraordi­nare, Miclea a subliniat diferențele dintre un profesor bun și unul excelent. În fața invitaților din mediul de business și din cel academic, acesta a arătat că un profesor excelent nu se limitează la programa oficială, ci integrează noțiunile pe care elevul le are deja; nu predă doar cunoștințe, ci adresează întrebări care duc la acele cunoștințe; un profesor excelent pune oamenii deasupra principiilor și deasupra procedurilor și creează memorii emoționale.

„Atunci când predă, asociază cu ceea ce predă o emoție“, a explicat profesorul. „Te face să simți ceva, să trăiești ceva, să trăiești o emoție, de exemplu, de curiozitate, de fascinație, de mândrie că în sfârșit ai înțeles problema aia care era foarte dificilă, te face să ai emoții pozitive și îm­pachetează ceea ce predă în acele emoții pozitive“.

Dar care este beneficiul împachetării unui conținut de predare într-o emoție, la ce ajută dacă emoțiile se sedimentează mai bine în amintirea oamenilor?

„Dacă ai trăit o emoție extrem de intensă la o anumită materie cu un anumit profesor, ai mari șanse să optezi în cariera ta pentru acea disciplină datorită memoriei emoționale asociate cu ceea ce a predat“, a mai spus Miclea în discurs. „Adesea nici nu îți mai aduci aminte ce a predat exact, dar îți aduci aminte starea pe care o trăiai la orele lui“.

Profesorii MERITO din 2023

Cei 12 profesori MERITO din 2023 au fost selectați din peste 350 de recomandări procesate, validate online și în teritoriu, de către un juriu format din membri RBL și ai echipei MERITO, în urma unui proces de selecție de aproape un an. Criteriile pe care comisia le-a avut în vedere în acest an au fost, printre altele, gradul de inovație la clasă și în afara acesteia; măsura în care contribuie la învățarea altor cadre didactice; impactul pe care îl au în comunitatea în care activează sau pentru beneficiari din zone dezavantajate și în cultura de învățare și colaborare a Școlii.

Profesorii MERITO sunt recompensați cu câte 1.500 de euro, un trofeu și o diplomă și devin membri ai comunității în care RBL investește continuu.

Profesorii excelenți premiați în acest an:

Petrina Dobrotă este profesoară de Limba și literatura română la Liceul Teoretic Constantin Noica din Sibiu, iar poezia e una dintre cheile principale ale predării ei. Înainte de orice activitate le citește elevilor o poezie, scriu împreună poeme colective, mănâncă zacuscă, go­goși, clătite și inventează rime. Citesc poezii în grădina din fața școlii, scriu versuri pe asfalt, scriu versuri pe foi și le împart trecătorilor ori pe desene și le agață în copaci. Merg împreună la festivaluri de poezie și la lansări de carte.

„Încerc să recreez universul de învă­țare al elevilor. Iau conținuturile și le trec printr-un filtru creativ, emoțional, inovativ, apoi le pun la dispoziția elevilor, exersându-le, trăindu-le. De fapt, la ora mea de română se trăiește mai mult decât se învață teoretic“.

Daniela Țepeș se folosește mereu de povești ca să-i facă pe elevii Liceului Teoretic Ioan Cotovu din Hârșova să înțeleagă mai ușor fizica. Se ajută de tabla inteligentă, pe care afișează jocuri și aplicații, și folosește metoda investigației, pe care a învățat-o la cursurile susținute de un ONG. Dar spune că preferă să se lege cât mai mult de viața reală, de ce știu elevii ei deja, de fenomene pe care le pot observa în jurul lor. Tocmai pentru că utilizează deseori exemple concrete, spune că este mai iubită de elevii care provin din familii cu venituri modeste.

„Copiii săraci sunt puși la treabă acasă. Eu, când fac fizică, mă leg de viața copilului. Iar un copil pus la treabă a dat cu capul de fizică. Dar copiii ăștia necăjiți, care pun osul la treabă, au apoi niște creșteri spectaculoase“.

Adina Stratulat, din Bârlad, are 28 de ani de experiență ca învățătoare și este într-o continuă căutare de cursuri și de proiecte noi. Cum a fost cursul de la Agenția Spațială Europeană, despre robotică și folosirea informațiilor despre Pă­mântul văzut din spațiu. Sau cel din Norvegia, despre gamification și integrarea procesului de design thinking, și cel din Islanda, despre învățarea bazată pe proiecte. Apoi a mai adăugat și pălăria de formator – „de toate felurile, pentru că mi-e drag să lucrez pe orice tip de ­formare“.

„Nu zonele călduțe mă duc la progres, la schimbare. Nu te dezvolți dacă ești permanent într-un mediu safe (sigur). Ca să înveți pe bune și ca să produci schimbare în interiorul tău, trebuie să te bagi în situații care te scot din liniștea aceea“.

Antoaneta Luchian se străduiește ca elevii de la Colegiul Național Iași și de la Colegiul Național Costache Negruzzi din Iași să înțeleagă lecția la muzică 80% din clasă – explică de câte ori este nevoie, apelează la aplicații, jocuri de rol, ­karaoke, vocalize sau lecții video. Apoi, le cere elevilor să muncească pentru note. Îi notează pentru teorie – anunță testul dinainte și fac întâi o simulare –, dar și pentru te­­me. De exemplu, să prezinte într-un vi­­deo de 30 de secunde artistul sau genul muzical preferat. Desfășoară de două ori pe an „Vocea României“, când pot cânta singuri sau în grup de doi sau trei elevi.

„Eu cred că muzica te învață că nu poți să ajungi din punctul A în punctul C fără să treci prin B. Este ideea de muncă constantă. Pentru că asta o să-i facă adulți mai responsabili, mai asumați și așa vor avea o viață mai ușoară“.

Benzile desenate sunt instrumentele preferate ale Biancăi Darabă (Ciocoiu) de a le preda limba franceză elevilor ei din Târgu Neamț. De exemplu, la clasa a V-a folosește benzi despre Micul Prinț, adaptate vârstei lor. La clasa a VI-a apelează la romanul grafic Les cahiers d’Esther, care urmărește, pe parcursul a șapte volume, povestea unei fete în Paris, de când avea 10 ani până la 18. Elevilor de la clasa a XI-a le-a dat o temă în care să gândească scenarii pentru benzi desenate legate de țări francofone. La clasa a XII-a au studiat Culottées, o bandă desenată despre viețile a 30 de femei care au avut un impact semnificativ asupra lumii.

„Cred că este foarte important să le arătăm cine suntem noi și cum ne-a ajutat pe noi în viață ceea ce predăm. De­­geaba eu le spun că limba franceză vă ajută, dacă nu le arăt. Vreau să fie mereu totul foarte concret pentru ei“.

Nu e nimic neobișnuit să o vezi pe Florentina Romanescu, alături de cei 30 de pici din grupa mare de la Grădinița cu Program Prelungit nr. 3 Step by Step, defilând pe jos prin Tulcea, pentru că vrea să-i expună la diferite experiențe. Merg la bibliotecă, la muzee, la acvariu, în parc. La Constanța au fost nu doar la Planetariu, dar și la un atelier de cioco­lată și unul de înghețată; la Jurilovca au văzut cum se prepară dulceața de trandafiri, la Enisala au vizitat cetatea, au făcut drumeții pe munte și la pădure. Merg și la București, dar cu corul.

„Scopul este de a acumula experiență, de a-și dezvolta niște competențe, de a fi liberi, de a gândi, de a se bucura de lucruri pe care nu le pot face la noi în oraș“.

Pagina de YouTube „Pauza de Mate“ are 91.000 de urmăritori, 600 de clipuri și peste 11 milioane de vizualizări. Dar aproape nimeni n-a știut, până la Gala MERITO, cine se află în spatele canalului. Profesoara Cătălina Dogaru a vrut să se asigure că elevii vin pe pagina ei pentru calitatea informațiilor, nu pentru că o cu­­nosc pe ea. Iar mesajele și comentariile de pe pagină îi arată își atinge scopul: „Am învățat pentru Bacalaureat doar datorită dumneavoastră“, „Acum chiar înțeleg! Sunteți mult mai bună la explicat decât profesoara mea de matematică“, „Să vă dea Dumnezeu sănătate că am luat 10 la test!“.

„Eu îmi doresc cu adevărat să îi ajut pe elevi. Mereu mă gândesc cum să prezint mai atractiv lecția, ce trebuie să scot în evidență astfel încât copilul acela să învețe ceva în cele 15 minute petrecute pe internet astăzi“.

Scopul pe care și l-a asumat Laura Borbe față de elevi este să-i determine să gândească singuri. Este profesoară de Științe socio-umane la Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Cluj-Napoca și apelează la tot felul de metode ca să declanșeze procese de reflecție. De exemplu, le spune că mai mult de nota cinci n-o să le dea, indiferent ce ar face. De aici, duce discuția către motivație. Sau le prezintă două concepte opuse ale filosofilor, dar care par la fel de valabile, și îi lasă pe ei să decidă cine are dreptate. Sau se uită împreună la un filmuleț și le dă teme de gândire.

„Din punctul meu de vedere, singurul lucru esențial în viață este să reflectezi. Să te poți uita la cum gândești tu și cum gân­desc ceilalți. Uneori trebuie să te uiți la limbajul nonverbal. Și așa reușești să con­struiești relații, să construiești succesul“.

Elevii de clasa I ai lui Marian Cîrlig, din Radovanu, județul Călărași, știu să facă lucruri pe internet la care unii elevi de-a VIII-a nu se descurcă. Ei folosesc tabletele cam cinci minute la fiecare oră, atunci când joacă un joc educativ, când învățătorul le cere să verifice un cuvânt într-un dicționar online, să facă o poză unei imagini din manual și să editeze conform cerinței sau, la muzică, să identifice o linie melodică. Vinerea au un opțional în care Marian le arată bazele pentru învățarea cu ajutorul dispozitivelor. În curând vor învăța să programeze roboți de mici dimensiuni.

„Tehnologia e ca un tsunami care vine peste noi, fie că vrem sau nu. Atunci nu e mai bine să-i pregătești?“

Tița Angheluță lucrează în învățământ din 1996, dar cele mai importante lecții le-a învățat de la elevii din generația anterioară, pe care i-a denumit Dragonii. Era cea mai grea clasă, „clasa aceea pe care nu prea și-o dorește nimeni“. Întâi și-a făcut strategii prin care să-i motiveze să vină la școală și să capete încredere în ea. Primeau o bomboană cei care veneau în fiecare zi; la aritmetică, pentru că adunările aveau sens pentru ei doar dacă era vorba despre bani, la orice operație scria pe tablă și „lei“. Îi lăsa să bată darabana, deschidea ușa clasei oricui voia să le vorbească, le aducea biscuiți sau covrigi.

„Mi-am dat seama că învățarea are nevoie de răbdare, de rutină – și din partea lor, și din partea mea. Am devenit eu stăpână pe mine, ei stăpâni pe ei și împreună am crescut“.

Daniela Marinescu este profesoară de discipline psihologice la Liceul Pedagogic Ioan Popescu din Bârlad. S-a implicat în înființarea clasei de educatori-puericultori, pentru elevii care se pregătesc să lu­creze în creșe și grădinițe și a insistat ca aceștia să studieze intensiv limba engleză. Are un merit și în crearea a două clase de instructori de educație extrașcolară, cum foarte puține licee pedagogice au, unde se formează cei care organizează excursii școlare, tabere, activități de animație sau alte activități extrașcolare.

„Este extrem de important să te pregătești mult pentru a avea grijă și a educa niște ființe minuscule care vor fi mari. Aici se formează bazele în dezvoltarea personalității“.

Emese Cîmpean este director adjunct la Colegiul Național Petru Rareș din Beclean, Cluj, de 10 ani. Nu s-a considerat niciodată șefa profesorilor, ci prietena lor. Toți fac parte din familia colegiului și, spune profesoara, asta se simte. Oferta educațională conține 17 pagini de activități pentru elevi: teatru, revistă, echipe de robotică, proiecte Erasmus+ și ­eTwinning, Eco Școala, pregătiri pentru obținerea certificatelor DELF și Cambridge. În plus, colegiul este Școală-Ambasador al Parlamentului European (până acum, aproape 50 de elevi au vizitat Parlamentul European din Strasbourg).

„E o școală în care se muncește enorm. E o școală vibrantă, în care se crește, se construiește. Dacă un profesor vede că avem o activitate, vine și pune osul la treabă, nu trebuie să-l chem eu. Vine și zice: «Ai nevoie de ceva?». Omul te simte. Vede dacă îți pasă de el“.

Profesorii excelenți scot maximum de potențial din elevi

În încheierea discursului de la Gală, Mircea Miclea a arătat de ce are nevoie România de profesori excelenți: „La ce bun să mai avem profesori excelenți când e atâta brambureală și atâta entropie socială? Are rost? Are rost. […] Prin faptul că sunt așa, ne fac să ne mobilizăm potențialul. Acesta este efectul lor esențial. Scot din cei care sunt în fața lor maximum cât se poate scoate, scot mobilizarea potențialului, exploatarea resurselor personale extraordinare, pentru că, știm cu toții, nu e suficient să ai resurse, trebuie să știi să le exploatezi. Iar ei, prin faptul că inspiră, prin faptul că creează emoții, prin faptul că pun principiile și oamenii deasupra procedurilor, prin faptul că sunt integratori, ei pot să te ajute să-ți exploatezi la maximum potențialul“.

Pe termen lung, proiectul MERITO și-a propus ca profesorii din comunitate să contribuie la transformarea a 50.000 de cadre didactice (aproximativ 30% din totalul profesorilor din România), astfel încât acestea să-și practice meseria la un nivel înalt de profesionalism și să cultive în mod adecvat competențele secolului XXI, pentru ca elevii să fie pregătiți pentru viitor.

Pentru acest an, comunitatea și-a propus realizarea unei cercetări privind profilul profesorului din România – va­­lori, abordare a învățării, comportament, atitudini și practici –, astfel încât să poată fi urmărită transformarea pe parcurs. Mai mult, scopul pentru 2023 este ca 10.000 de profesori să aibă contact cu practicile MERITO, prin învățare colaborativă online și offline (webinare, forumuri, „cafenele“, lecții interdisciplinare, co-create și co-facilitate).

Oana RACHELEANU – jurnalistă

Articol publicat în nr. 41-42-43 al revistei Tribuna Învățământului