Liceu de o vechime apreciabilă (a fost fondat în anul 1860), Colegiul Naţional Ştefan cel Mare, din Suceava, a traversat un secol şi mai bine de existenţă cu măreţia scopului cu care a fost înălţat, acela al unei instrucţii de elită româneşti! şi iată că „Ştefan cel Mare”, din Suceava, este în momentul de faţă unul dintre cele mai importante licee din ţară. Cum reuşeşte de atâta timp să se menţină, cu o constanţă uimitoare, la acest înalt nivel?
Istoria colegiului poate fi privită din perspectiva a patru etape de evoluţie: perioada imperială: 10 iunie 1860 – 2 ianuarie 1919, dată la care liceul primeşte numele de patron spiritual al unuia dintre cei mai iubiţi români din toate timpurile – Domnitorul Ştefan cel Mare; perioada interbelică, în cadrul căreia prestigiul şcolii a fost recompensat chiar şi cu o vizită regală care a avut loc în anul 1935; perioada comunistă, în care liceul îşi pierde pentru un deceniu titulatura… voievodală, dar, începând cu 12 aprilie 1957, colegiul actual se va numi Şcoala Medie Ştefan cel Mare (se sărbătoreau cinci secole de la urcarea pe tron a marelui domnitor); perioada… ultimilor trei decenii, deschisă de ziua de 22 decembrie care, sperăm, nu-şi va pierde total semnificaţiile.
În toată existenţa, şcoala noastră şi-a păstrat trăsătura sa definitorie ca instituţie de învăţământ secundar preponderent teoretic, furnizor de servicii instructiv-educative focalizate pe coordonate asumate cu maximă rigoare: competenţă, exigenţă şi performanţă.
Acum 156 de ani, menirea acestei înalte şcoli a fost să ofere învăţământ în limba română de cea mai bună calitate. Care este menirea sa acum? Pentru ce sunt pregătiţi elevii de la Colegiul Naţional Ştefan cel Mare?
Misiunea instituţiei rezidă, în esenţă, din profilul dezirabil al absolvenţilor colegiului: personalitate autonomă, creativă, dezvoltată armonios şi capabilă de înalte performanţe în domenii variate.
Fiecare profesor din colegiu este capabil să utilizeze suficiente variante de organizare a demersului didactic, în consecinţa cărora elevii să obţină performanţe superioare pe parcursul ciclului gimnazial sau liceal, dar mai ales la examenele naţionale de la sfârşit de ciclu, la concursurile de admitere în învăţământul superior, dar şi la olimpiadele şcolare.
Standardul unui liceu este dat de calitatea elevilor săi – a celor care păşesc în el, a celor care l-au absolvit. Cum sunt elevii de la Colegiul Naţional Ştefan cel Mare? Cei care îi trec pragul în clasa a IX-a, dar şi cei care părăsesc băncile şcolii după absolvire.
Marea majoritate a elevilor noştri îşi dezvoltă armonios personalitatea şi, după obţinerea bacalaureatului, abordează cariere profesionale de mare succes, mulţi dintre ei performând chiar la nivelul excelenţei.
În vitrina colegiului strălucesc 19 medalii obţinute la Olimpiadele Internaţionale de Fizică, Matematică, Informatică, Chimie, Biologie, Arte plastice, Inventică şi Lingvistică. Anual, peste 25 de elevi s-au remarcat la fazele naţionale ale olimpiadelor pe discipline de învăţământ sau ramuri sportive.
Şi în acest an şcolar, peste 30 de elevi ai colegiului vor participa la competiţii naţionale organizate de ministerul de resort (trei dintre ei reuşind calificarea chiar la trei olimpiade finale).
Mulţi dintre absolvenţii colegiului sunt admişi la universităţi de prestigiu ale lumii. În prezent, un „ştefanist” este student în anul II la Oxford, altul studiază în anul I la Cambridge şi chiar la începutul acestui an şcolar, doi elevi de la clasele a XII-a şi-au adjudecat câte un loc la cele două celebre universităţi din Anglia pentru anul universitar 2016-2017.
De pe băncile acestui liceu, de-a lungul timpului, s-au ridicat personalităţi de marcă ale culturii româneşti, precum folcloristul Simion Florea Marian, compozitorul Ciprian Porumbescu, profesorul Peter Tomaschek, propus pentru Premiul NOBEL pentru pace în perioada 1931-1937, criticul literar Dimitrie Păcurariu, scriitorul Mircea Radu Iacoban, academicianul Cristofor Simionescu, profesor doctor docent Nicanor Mânecan, scriitorul şi profesorul Norman Manea, propus recent la Premiul NOBEL pentru literatură, şi mulţi alţii. În luna octombrie a anului 2013, Gheorghiţă Creţu, absolventul colegiului promoţia 1987, a fost distins cu Premiul NOBEL pentru pace în cadrul Organisation for the Prohibition of Chemical Weapons, cu sediul la Haga, Olanda.
Înalta performanţă se manifestă şi în activitatea extracurriculară desfăşurată de elevii şi profesorii de astăzi. Pe urmele cunoscutului compozitor Ciprian Porumbescu, prestigios elev al şcolii noastre, Corala de fete care-i poartă cu onoare numele a obţinut o medalie de aur la Festivalul Internaţional „Franz Schubert”, Viena, 2014, şi două medalii, una de aur şi una de argint, la o competiţie similară, „Choir Games”, Magdeburg, 2015.
Ce rol joacă inovaţia şi creativitatea în activitatea educaţională şi didactică desfăşurată la Colegiul Ştefan cel Mare? Cineva spunea că cei mai mari duşmani ai minţii sunt clişeele.
Încă din 2001, colegiul nostru a fost desemnat să organizeze, la nivelul judeţului, Centrul de Excelenţă pentru Tineri Capabili de Performanţă (CETCP), un proiect naţional iniţiat la nivelul Consiliului European pentru Aptitudini Înalte, dar care, în timp, s-a estompat.
Premisele demersului vizau faptul că elevii dotaţi au nevoie de oportunităţi adecvate pentru dezvoltarea potenţialului aptitudinal, dezvoltare coordonată de profesori capabili de proiectarea şi realizarea unui curriculum diferenţiat.
La nivelul dimensiunii didactice, profesorii colegiului implicaţi în activităţile CETCP (la matematică, informatică, fizică, chimie, biolo­gie), colaborând cu cei mai talentaţi elevi din judeţ, au şi oportunităţi profesionale de ordin inovativ/creativ.
De creativitate dau dovadă elevii şi profe­sorii noştri şi în activităţile extracurricu­lare, finalizate, în mai multe cazuri, cu rezultate remarcabile.
Despre disciplinele opţionale, curriculare la decizia şcolii ce ne puteţi spune? Din acest punct de vedere, mobilitatea este esenţială pentru calitatea unui liceu, pentru cât mai buna pregătire a elevilor.
Aşa cum este structurat în prezent, planul-cadru oferă un număr extrem de mic de posibilităţi de implementare a unor discipline opţionale. Abia în clasele a XI-a şi a XII-a, unde numărul orelor alocate la decizia şcolii este mai generos, pot fi realizate pachete de discipline opţionale compatibile cu nevoile reale ale elevilor. Avem discipline opţionale apropiate de disciplinele de trunchi comun (matematică aplicată, complemente de algebră, geometria triunghiului etc.), dar şi proiecte inter sau transdisciplinare (chimia şi viaţa, hazarde naturale şi antropogene, educaţie interculturală, istorie recentă). Nu uităm nici temele axate pe preocupările şi interesele elevilor (programare vizuală, infografie, patrimoniul cultural din Bucovina, magia ştiinţei, psihologie aplicată etc.).
Şi prin curriculumul la decizia şcolii urmărim pregătirea complementară a elevilor pentru participarea la concursuri şcolare pe discipline de învăţământ.
Cine sunt cei care predau astăzi la Colegul Naţional Ştefan cel Mare?
Există de mai mulţi ani o situaţie paradoxală: sistemul educaţiei naţionale, care are o importantă responsabilitate în asigurarea societăţii cu forţă  de muncă, nu-şi asigură propria resursă umană (nici măcar la nivel cantitativ). Nivelul calitativ al cadrelor didactice debutante necesită însă o dezbatere laborioasă. Situaţia de criză are explicaţii evidente şi evidenţiate şi de revista dumneavoastră.
Chiar în acest context, şcoala noastră are încă profesori, unii dintre ei tineri, care asumă responsabilitatea funcţionării într-o instituţie furnizoare de servicii instructiv-educative de calitatea excelenţei.
În anul şcolar în curs, la colegiu lucrează şaizeci şi două de cadre didactice, din care doar treizeci şi patru sunt titulare (trei cu doctorat, douăzeci şi cinci cu gradul didactic I, cinci cu gradul didactic II şi un profesor definitiv). Suntem mereu interesaţi de formarea unei cancelarii de altitudinea întemeietorilor tradiţiei şcolii noastre.
Ce loc ocupă calitatea, performanţa în preocupările dvs., ale conducerii Colegiului?
Ne exprimăm cu satisfacţie convingerea că, alături de multe alte şcoli ale ţării, colegiul nostru face parte din „rezistenţa” la involuţie a sistemului naţional de învăţământ.
Argumentăm afirmaţia prin câteva realizări remarcabile ale elevilor şi profesorilor noştri înregistrate în ultimii doi ani şcolari: după medalia de aur obţinută la Viena în 2014 în cadrul Festivalului Internaţional „Franz Schubert”, Corala de fete „Ciprian Porumbescu” a colegiului a „recidivat” la European Choir Games, 2015, Magdeburg, unde a obţinut o medalie de aur şi una de argint; dacă în 2013 Araujo Regado Goncalo obţinea bronz la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru Juniori, organizată în India, în 2015, eleva Teodora-Elena Solovan a obţinut medalia de argint la Olimpiada Internaţională de Lingvistică, desfăşurată în Bulgaria; în anul 2014, bacalaureatul nostru Ştefan Marcu era admis la University of Oxford pentru a studia informatica, iar în 2015, Araujo Regado Goncalo, cetăţean portughez care a absolvit cursurile gimnaziale şi liceale la noi, este admis la University of Cambridge pentru a continua aventura cunoaşterii în domeniul chimiei. La începutul anului 2016, elevii de clasa a XII-a Ana-Maria Marcu şi Eusebiu Şutu au fost selecţionaţi pentru a fi studenţi la Cambridge şi, respectiv, Oxford. Ne onorează şi alte performanţe ale bacalaureaţilor noştri, cum este şi prima poziţie ocupată de eleva Andreea Tiron la admiterea din 2015 la Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, sau numărul mare de absolvenţi care au aplicat pentru universităţi de prestigiu din lume; creşterea numărului de elevi „ştefanişti” participanţi la olimpiadele naţionale pe discipline de învăţământ, organizate de ministerul de resort. Astfel, în anul şcolar 2013-2014 au participat
27 de elevi, în anul şcolar 2014-2015, numărul elevilor participanţi într-o astfel de fază finală a fost de 35.
În această vară, colegiul a fost distins cu Diploma Honoris Causa a Universităţii Politehnice Bucureşti pentru unul dintre liderii promoţiei 2015, „ştefanistul” Ştefan Lazăr Gabriel Belţic. Este un feedback care ne adaugă satisfacţie profesională.
Deschiderea internaţională este esenţială astăzi, când la nivel mondial se pune din ce în ce mai mult accent pe dimensiunea globalizantă a educaţiei. Cum colaboraţi cu instituţiile de învăţământ din afara ţării?
Am subliniat mereu faptul că şcoala noastră a fost înfiinţată prin decret imperial emis la Viena pentru Europa şi nu numai.
Fac parte dintre acei profesori care nu împărtăşesc în totalitate ceea ce numiţi „dimen­­siunea globalizată a educaţiei”. Sistemul de învăţământ preuniversitar românesc are o anume specificitate chiar şi la nivelul perfor­manţelor remarcate la nivel internaţional.
Fără a prioritiza în acest domeniu, colegiul nostru a colaborat şi relaţionează cu instituţii de învăţământ din alte ţări. Dar feedbackul relaţionării este realizat de sutele de studenţi, oameni de ştiinţă, ingineri, profesori, artişti etc., absolvenţi ai colegiului, veritabili ambasadori ai învăţământului din România.
Domnule director, la finalul interviului vreau să ne enumeraţi argumentele cele mai puternice pe care le oferiţi absolvenţilor de gimnaziu pentru a veni la Colegiul Naţional Ştefan cel Mare, din Suceava.
Întâi, suntem mai aproape de o infrastructură racordată la standardele pedagogice ale Mileniului III. Clădirea-monument construită în perioada 1893-1895, aripa cu laboratoarele pentru ştiinţele experimentale finalizată în anul 1970, noile laboratoare de informatică realizate în ultimele două decenii şi mai ales baza sportivă inaugurată la începutul acestui an oferă spaţii funcţionale şi generoase pentru activitatea de învăţământ a instituţiei, cu proces instructiv-educativ desfăşurat chiar într-un singur schimb.
Mai important este faptul că relaţia profesor-elev este adecvată prezentului şi are la bază principiul conform căruia funcţionalitatea binomului profesor-elev este esenţială pentru performanţa dezirabilă. Comunicarea trebuie să aibă la bază valori fundamentale: generozitate, cooperare, simţ critic, politeţe, demnitate, responsabilitate, toleranţă, performanţă etc.
Ne propunem ca instituţia să nu fie numai un summum de individualităţi, ci o organizaţie a cărei incluziune să ne implice efectiv şi afectiv pe toţi, de la director la cel mai tânăr elev. Ne-am propus ca statutul de „ştefanist” să fie o stare de spirit. Aş încheia cu cuvintele prinţului François de la Rochefoucauld rostite în urmă cu circa patru secole: „Educaţia nu face atâta bine unui popor cât rău îi produce lipsa acesteia”.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU