Colegiul Național Emil Racoviță din Cluj-Napoca a intrat în familia colegiilor centenare. În 2021, unitatea de învățământ a ocupat prima poziție în topul celor mai bune licee din țară, iar de atunci s-a situat, invariabil, printre cele mai bune la nivel național. Este o școală dinamică, modernă, deschisă noutății și inovării. Colegiul Național Emil Racoviță merge la pas cu vremurile, se adaptează și se reinventează într-o lume în care, la nivel global, cuvântul de ordine este schimbarea, mai bine zis transformarea sau, și mai potrivit, perfecționarea. De la înființare și până astăzi, drumul pe care l-a parcurs este dovada vie a spiritului tânăr care a caracterizat și caracterizează această școală a performanței. Există inclusiv un ingredient secret care poate fi deslușit în profilul absolventului racovițean.
„După Marea Unire a început organizarea învățământului românesc la Cluj“
Când și cum a luat ființă Colegiul Național Emil Racoviță din Cluj-Napoca? Care au fost cele mai importante momente ale devenirii sale? „După Marea Unire a început organizarea învățământului românesc la Cluj. În zilele de 12-15 iunie 1919, cele cinci școli secundare din Cluj au fost preluate de statul român. Până atunci, în școlile secundare clujene, învățământul se desfășura numai în limba maghiară. Astfel, a luat ființă Școala civilă de băieți și fete, cu predare în limba română, în actualul local al Colegiului Național Emil Racoviță, de pe strada Mihail Kogălniceanu, spune prof. dr. Adrian Magdaș, directorul colegiului. Istoria învățământului liceal românesc în localul de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 9 a evoluat în strânsă legătură cu procesul de reformă a învățământului din perioada interbelică. În anul 1922 s-a luat hotărârea înființării Liceul de Aplicație al Seminarului Pedagogic Universitar. Scopul seminarului era acela de a asigura pregătirea pedagogică a viitorilor profesori și a altor specialiști care desfășurau activitatea de practică pedagogică în cadrul propriului liceu de aplicație. În urma dictatului de la Viena din 1940, învățământul românesc din cadrul liceului a încetat temporar, deoarece pe o perioadă de cinci ani a funcționat un liceu de aplicație cu limba de predare maghiară. Seminarul Pedagogic Universitar și Liceul de Aplicație au luat calea refugiului la Sibiu (secția umanistă), respectiv la Timișoara (secția reală). În anul 1945, instituțiile de învățământ au revenit din refugiu. Seminarul Pedagogic Universitar și Liceul de Aplicație au luat în primire vechiul local de pe strada Kogălniceanu nr. 9“.
Anul 1948 a adus așa-zisa reformă a învățământului, stalinizarea fiind resimțită și în acest domeniu. Seminarul Pedagogic Universitar și Liceul de Aplicație și-au încetat activitatea, fiind desființate. În locul lor s-a înființat Liceul de băieți nr. 3, cu clasele I-XI. În 1958, denumirea instituției se schimbă în Școala Medie Emil Racoviță, după care, în Liceul Emil Racoviță.
Profesorul Adrian Magdaș spune că „s-a dat această denumire școlii în semn de prețuire pentru aportul marelui savant la organizarea învățământului clujean după 1918. Un motiv în plus ar putea fi și acela că el ar fi locuit, după stabilirea la Cluj, chiar pe strada Kogălniceanu“.
„Nu umblăm la școală ca să ne facem domni, ci ca prin muncă cinstită să ne cucerim țara asuprită de străini“
Despre misiunea școlii la înființare și despre misiunea ei de astăzi, despre diferențele și apropierile dintre cele două perspective educaționale, profesorul Adrian Magdaș spune: „În anul 1920, deviza elevilor interniști era: Nu umblăm la școală ca să ne facem domni, ci ca prin muncă cinstită să ne cucerim țara asuprită de străini. Din perspectiva unei tradiții de excepție, se acordă o atenție deosebită dezvoltării și asumării de către elevi a unui sistem axiologic puternic, menit să îi sprijine și să îi orienteze pe parcursul întregii vieți, fundamentat pe o cultură generală și de specialitate solidă și pe implicare civică reală. Școala noastră promovează identificarea și dezvoltarea calităților și aptitudinilor fiecărui elev pentru a fi capabil să-și aleagă viitorul cel mai potrivit și să se adapteze unei societăți dinamice“. Cu alte cuvinte, la un secol de la înființare, deși dinamică, școala a rămas credincioasă acelui sistem axiologic care a consacrat-o.
„E nevoie de timp pentru a avea o tradiție, pentru a se dezvolta o cultură organizațională, dar, evident, nu este un criteriu suficient“
Factorul timp este un criteriu suficient în evaluarea și afirmarea valorii unei instituții de înaltă educație și cultură, așa cum este Colegiul Național Emil Racoviță? Este vechimea suficientă pentru a legitima un colegiu de elită? „E nevoie de timp pentru a avea o tradiție, pentru a se dezvolta o cultură organizațională, dar, evident, nu este un criteriu suficient. Cultura organizațională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt. Valorile dominante sunt: cooperare, munca în echipă, respect reciproc, atașamentul față de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorință de afirmare. Sporadic se întâlnesc și cazuri de elitism profesional, individualism, competiție, rutină, conservatorism, automulțumire“, spune profesorul Adrian Magdaș.
Climatul școlar în Colegiul Național Emil Racoviță este caracterizat prin dinamism și grad înalt de angajare a membrilor comunității școlare; este un climat stimulativ care oferă satisfacții, relațiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect și de sprijin reciproc. Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă.
„Ne mândrim cu elevii care au adus faimă și onoare instituției noastre“
Se vorbește mult în ultimul timp despre educație de înaltă calitate, despre performanță, iar Colegiul Național Emil Racoviță a demonstrat în ultimii ani că este un creator de valori. Care sunt, concret, rezultatele care recomandă această instituție de învățământ ca școală de vârf la nivel național? „Rezultatele la Bacalaureat situează colegiul nostru, în fiecare an, printre primele 3 licee din țară și pe primul loc în județ. Dominăm la majoritatea disciplinelor teoretice loturile de elevi care reprezintă județul Cluj la fazele naționale ale olimpiadelor școlare. Ne mândrim cu elevii care au adus faimă și onoare instituției noastre, obținând rezultate remarcabile la concursurile internaționale din anul 2023. Recolta bogată adusă de cei patru elevi participanți numără cinci premii strălucitoare: aur, argint și bronz“, spune profesorul Adrian Magdaș.
Iancu Sandea a obținut medalia de aur la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori, în Albania. Teofil Voicu a adus din Polonia medalia de argint la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică. Nectarie Pașca s-a întors din Grecia cu medalia de argint la Olimpiada Internațională de Astronomie și Științele Spațiului pentru Juniori; același elev a obținut medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Astronomie, desfășurată în China. Tudor Brendan Neag a adus la Cluj-Napoca, din Thailanda, medalia de argint la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori. Directorul Colegiului Național Emil Racoviță subliniază: „Tinerii noștri au demonstrat că sunt pregătiți să se măsoare cu cei mai buni din întreaga lume, de aceea considerăm că merită recunoaștere publică și toată admirația noastră, pentru efortul pe care l-au depus, alături de profesorii pregătitori și cu sprijinul părinților. În afara premierii realizate la București, de Ministerul Educației, olimpicii s-au bucurat de recompense pe plan local. Astfel, Teofil Voicu a fost ales Elevul anului, în cadrul Galei 10 pentru Cluj, organizată de Primăria Cluj-Napoca“.
Ca în orice școală a performanțelor, rezultatele strălucite obținute de elevi sunt rezultatul unor eforturi comune, depuse de acești copii și de corpul profesoral. Fiecare astfel de școală are, de cele mai multe ori, un ingredient secret, care o definește. Triumful elevilor de la Emil Racoviță la concursurile internaționale menționate mai sus, spune Adrian Magdaș, „nu este doar o realizare personală, ci și o realizare colectivă. Este rezultatul unei comunități educaționale unite și orientate spre succes, susținută de generații întregi de absolvenți animați de ceea ce numim «spiritul racovițist»“.
În acest sens, un merit deosebit îl are regretatul prof. univ. dr. emerit Anton Ionescu, care a instituit un premiu de excelență anual, pentru cel mai performant olimpic internațional. Într-o ceremonie care a avut loc în sala de festivități a colegiului, cu o prezență numeroasă, elevului Nectarie Pașca i s-a acordat Premiul de Excelență Anton Ionescu. Elevii Teofil Voicu și Tudor Brendan Neag au fost recompensați cu Premiul Asociației Emil Racoviță. Directorul Adrian Magdaș accentuează: „Prin aceste premii ne consolidăm angajamentul de a oferi o educație de calitate care să încurajeze excelența, inovația și dezvoltarea unor minți luminate, iar acest succes nu doar încununează realizările individuale ale elevilor noștri, ci reflectă și angajamentul tuturor – elevi, profesori, părinți – față de excelența în educație“.
„Educarea tinerilor noștri în spiritul valorilor naționale și europene este un deziderat permanent“
În tot acest laborios proces de depistare a potențialului valoric și de obținere a performanței, directorul are un rol important, pentru că de viziunea sa managerială și a corpului profesor pe care îl coordonează depinde într-un procent copleșitor calitatea actului de învățământ și rezultatele elevilor. „Fiecare dintre noi are o datorie în viață și, poate, o șansă să o onoreze. Aici am făcut practica pedagogică în studenție, aici am predat imediat după ce am terminat facultatea, m-am format ca profesor, spune directorul Magdaș. Fiecare an școlar îl văd ca pe o șansă în plus de a-mi plăti datoria. Educarea tinerilor noștri în spiritul valorilor naționale și europene este un deziderat permanent, care poate fi atins doar prin adaptarea demersului didactic la provocările generate de solicitările societății de azi“.
„Emil Racoviță“ funcționează într-o clădire a cărei construcție a început în 1860
Clădirea Colegiului Național Emil Racoviță este mai veche decât unitatea de învățământ pe care o găzduiește, iar evoluția ei se caracterizează printr-un efort permanent de adaptare la cerințele societății. Concret, „Emil Racoviță“ funcționează într-o clădire a cărei construcție a început în 1860. Construcția a cunoscut în timp dezvoltări, adăugiri, mansardări ș.a.m.d. „În scopul menținerii imobilului la standardele corespunzătoare activităților de învățământ, în fiecare an sunt efectuate reparații și modernizări ale spațiilor școlare, în limita fondurilor alocate prin buget. Sălile de clasă și laboratoarele sunt dotate cu calculatoare și videoproiectoare. Modernizarea laboratoarelor și a sălilor de clasă se realizează și prin participarea la programe PNRR. De asemenea, CNER este cuprins într-un program de reabilitare“, spune profesorul Adrian Mandaș.
„Atunci când predau, profesorii de la Emil Racoviță asociază ceea ce predau cu o emoție, creează memorie emoțională“
Nu se poate face învățământ de calitate fără un corp profesoral de calitate. Dar ce corp profesoral are Colegiul Național Emil Racoviță? Proverbul „Omul cât trăiește, învață“ are o importanță deosebită în vocația de dascăl. Spune directorul prestigioasei școli: „Un profesor bun se preocupă în permanență de propria sa perfecționare, găsind în sine resurse infinite de voință în a evolua. Iar această instruire continuă nu se referă doar la stăpânirea disciplinei predate, ci și la îmbunătățirea metodelor didactice și de relaționare cu copiii, ca un bun psiholog care știe ce abordare să adopte la nivel comportamental. La Colegiul Național Emil Racoviță, profilul majorității profesorilor este de tip constructivist, spune directorul colegiului. Constructivismul este o teorie a învățării diferită de educația tradițională, bazată pe un suport metodologic puternic în practica educativă. Profesorii constructiviști pun mai puțin accentul pe instruirea elevilor și mai mult pe construirea competențelor cognitive, fizice, atitudinale, emoționale și sociale ale copiilor. Să fii un astfel de profesor implică curaj, o pregătire aparte și o perfecționare continuă, însă rezultatele obținute sunt excepționale. Atunci când predau, profesorii de la Emil Racoviță asociază ceea ce predau cu o emoție, creează memorie emoțională“.
„Toate proiectele de la CNER urmăresc obiective specifice de învățare și de formare/dezvoltare de competențe pentru elevi“
Care sunt legăturile Colegiului Național Emil Racoviță cu învățământul european? Vorbiți-ne despre proiecte, parteneriate, schimburi de experiență, recunoaștere la nivel național și internațional. Spune profesorul Mandaș: „Proiectele de cooperare în domeniul educației școlare vizează în principal teme din sfera științelor, matematicii și tehnologiei și au contribuit la educarea elevilor pentru cetățenie europeană, la promovarea valorilor naționale și europene, fără de care, evident, într-o lume a globalizării, ca cea în care ne aflăm, nu mai putem, practic, exista. Toate proiectele urmăresc obiective specifice de învățare și de formare/dezvoltare de competențe pentru elevi, de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, de ameliorare a procesului de predare-învățare-evaluare la nivelul școlii. Activitățile realizate în cadrul proiectelor sunt, în majoritatea cazurilor, incluse în activitățile curriculare ale școlii și includ elaborarea de produse specifice de către elevi (de exemplu, articole, website, videoclipuri, postere, flyere, reviste, glosar) și de către profesori (ghiduri pentru profesori, curriculum la dispoziția școlii). Colegiul Național Emil Racoviță a participat și participă activ în cadrul programelor comunitare de cooperare în domeniul educației și formării profesionale, colaborând cu elevi, cadre didactice și directori din unități de învățământ din Franța, Portugalia, Italia, Turcia, Lituania, Franța, Germania, Bulgaria, Țările de Jos, Finlanda, Polonia în scopul atingerii obiectivelor propuse în planul de dezvoltare instituțională. Activitatea de cooperare internațională a Colegiului Național Emil Racoviță s-a bazat și s-a centrat pe patru piloni: consolidarea identității europene, utilizarea de metodologii inovatoare în învățarea matematicii și a științelor, responsabilitatea pentru mediul înconjurător și dezvoltarea spiritului antreprenorial. În semn de recunoaștere a calității educației, a nivelului de pregătire a absolvenților colegiului, universități din țară și străinătate ne transmit scrisori de mulțumire și diplome de apreciere“.
„Școala noastră a transmis absolvenților un spirit care s-a perpetuat, ca și cum un genius loci ar fi vegheat cu bunăvoință asupra minților și sufletelor tinere“
De ce vin elevii la Colegiul Național Emil Racoviță din Cluj-Napoca? Ce caută absolvenții de gimnaziu la această școală a performanței? Răspunsul este probabil simplu: obținerea performanței. Acești adolescenți racovițeni au, desigur, în comun ceva care îi definește în mod special și care, foarte posibil, îi face deosebiți de alții. Direcorul colegiului nuanțează: „Indiferent de numele pe care l-a purtat de-a lungul timpului, școala noastră a transmis absolvenților un spirit care s-a perpetuat, ca și cum un genius loci ar fi vegheat cu bunăvoință asupra minților și sufletelor tinere, intrate în clădirea de pe strada Mihail Kogălniceanu, nr. 9-11. Așa cum fiecare se bucură când revede clădirea în care a studiat, clasa în care a învățat, și școala vibrează în clipa întâlnirii cu fiii ei. Generații întregi de absolvenți au simțit acest lucru, de aceea nu se pot despărți niciodată definitiv de locul în care au petrecut cei mai formatori ani ai vieții, anii în care au construit idealuri, au modelat aspirații, au clădit vise. Nu ne mai miră astăzi că adesea, la festivitatea de deschidere a anului școlar sau la serbarea de sfârșit de an, în curtea școlii apar familii întregi, bunici, părinți și copii, toți formați pe băncile acestei școli și mândri că este așa“.
Colegiul Național Emil Racoviță din Cluj-Napoca este „o mare familie și un creuzet în care s-au format generații după generații de elevi, legați între ei prin idealuri și aspirații commune“, cum spune directorul colegiului, Adrian Magdaș, formați de un corp profesoral de înaltă ținută. Eforturile depuse de întreaga comunitate racovițeană – profesori, părinți și elevi – au făcut, practic, ca această unitate clujeană de învățământ să fie astăzi o școală a performanței în cel mai autentic sens al cuvântului.
Articol publicat în nr. 51-52 al revistei Tribuna Învățământului
