Începerea anului școlar cu cât mai mulți elevi prezenți la școală, în clase, este obiectivul pe care Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) îl consideră ca singur de urmărit în pregătirile autorităților din această perioadă. Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) este o inițiativă reprezentativă a mediului de afaceri din România, care reunește reunește Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederația Patronală Concordia (CPC). CDR a realizat o cercetare asupra desfășurării și implicațiilor școlii online. Un eșantion reprezentativ de 8972 de persoane a oferit răspunsuri pe categorii – elevi, părinți, profesori – întrebărilor:
„1. Când a început şcoala online?
- Cât timp, de-a lungul unei zilei, au dedicat școlii online? Numărul de ore prevăzut în planul-cadru pe fiecare materie și orele alocate activității online coincid?
- Cât din materia școlară planificată nu a fost parcursă în timpul școlii online?
- Sunt multe goluri în învățare pe care le recunosc actorii principali (elevi, profesori, părinți)?
- Ce a adus bun și care au fost provocările școlii online?”
Jumătate dintre elevi nu au înțeles lecțiile predate online
Din răspunsuri se desprinde percepția difuză asupra perioadei ca atare a desfășurării activității analizate, elevii considerând în proporție de 67% că a început în martie, părinții apreciind aceasta în proporție de 71%, profesorii, în proporție de 78%, tot așa cum 33% dintre elevii chestionați și 22% dintre profesori plasează începutul școlii online în mai.
În aprecierea a 15% dintre părinții intervievați, copiii lor nu au făcut deloc școală online sau mai puțin de o oră pe zi. Elevii declară în general două-trei ore pe zi, cu sublinierea la nivelul celor de liceu că „doar 12% dintre ei declară că au petrecut mai mult de patru ore în cadrul școlii online, în timp de 20% au declarat că au petrecut o oră sau nu au participat deloc”.
La disciplinele de învățământ de bază, limba și literatura română și matematică, cu trei-patru-cinci ore pe săptămână în planurile-cadru în funcție de ciclu, elevii declară că au făcut online una-două ore săptămânal. La alte discipline, cu una-două ore prevăzute, aprecierea declarată este că lecțiile online s-au desfășurat în aceeași măsură ca în activitatea din clasă.
Materia a fost parcursă în proporție de cel puțin 90% de 53% dintre profesorii chestionați.
Elevii semnalează în proporție de 51% că nu au înțeles lecțiile predate online.
„Peste 60% dintre părinții respondenți își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că e posibilsă fi rămas materie neacoperită, iar copiii ar putea avea goluri în învățare. 21% dintre profesorii respondenți spun că mai mult de 90% dintre elevi au asimilat suficient de bine materia predată, iar lecțiile nu vor trebui reluate. Cu toate acestea, 37%dintre ei declară că ar trebui să reia materia pentru mai mult de o treime dintre elevi”.
Recomandări pentru începerea anului școlar
Pentru începerea anului școlar, CDR recomandă:
„(…) reorganizarea diferențiată pe zone geografice a structurii anului școlar, a orarului elevilor și a vacanțelor. În acest sens, sugerăm ca începutul anului școlar să fie stabilit la alegere de către fiecare inspectorat județean, cu mențiunea că acesta ar trebui să se încadreze în perioada dintre ultimele două săptămâni ale lunii august și primele două săptămâni din septembrie. Această deschidere treptată va fi benefică atât din punct de vedere al concentrării atenției pentru respectarea normelor de sănătate în contextul pendemiei, cât și din punct de vedere economic, contribuind la turismul intern și la decongestionarea infrastructurii rutiere. Solicităm de urgență adoptarea unor scenarii de funcționare – sunt multe propunse pe masa guvernului de către partenerii din grupurile de lucru pentru redeschidere – care să fie transmise și însușite de către toate școlile, astfel încât în momentul în care se declanșează oricare dintre ele, școlile să fie pregătite să le implementeze imediat. Toate scenariile trebuie să aibă la bază un singur obiectiv: CÂT MAI MULȚI ELEVI ÎN SĂLILE DE CLASĂ. Aceste scenarii trebuie puse în practică de către toate școlile, luând în considerare, desigur, normele elaborate de Ministerul Sănătății – care încă NU a transmis nimic către școli. 1. Copiii din grădinițe și din școlile primare trebuie să se întoarcă TOȚI în sala de clasă. 2. Începând cu gimnaziu se pot aplica scenarii privind reducerea numărului de elevi la clasă. 3. Găsirea de soluții particularizate pentru elevii din grupurile vulnerabile și pentru cei cu diverse carențe”.