Clasificarea universităţilor în funcţie de misiunea asumată şi de anvergura internaţională

Clasificarea universităţilor în funcţie de misiunea asumată şi de anvergura internaţională

Clasificarea universităților în funcție de misiunea sumată de fiecare și de anvergura internațională a fiecăreia este una dintre propunerile adresate de Consorţiul Universitaria decidenților la nivel politic pentru realizarea unei reforme a învăţământului superior şi cercetării în România. Consorțiul Universitaria este format din Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Universitățile de elită ale țării noastre prezintă

Propunerile Consorţiului Universitaria pentru o reformă a învăţământului superior şi cercetării în România

Principalele obiective ale sistemului de învăţământ superior sunt acelea de a genera cunoaştere, de a produce idei novatoare, soluţii pentru problemele sociale şi economice ale României (prin sistemul de cercetare), de a forma resursă umană de calitate (prin programele de educaţie şi formare) care să implementeze aceste soluţii în piaţa muncii, în societate şi în economie, pentru a crea o calitate a vieţii mai bună pentru toţi românii.
În cadrul acestor procese, rolul profesioniştilor, al elitelor profesionale este esenţial pentru că acestea generează idei şi soluţii şi astfel fac diferenţa în competiţia globală, în societatea şi în economia bazate pe cunoaştere şi inovaţie. De aceea, păstrând caracterul incluziv şi echitabil, învăţământul superior este bazat preponderent pe merit şi pe performanţă (evaluate pornind de la rezultatele individuale şi colective).
Fiind un domeniu de importanţă naţională finanţat în bună măsură din bani publici, domeniul cercetării şi al educaţiei terţiare trebuie să beneficieze de acces la resurse de finanţare distribuite pe bază de performanţă şi să justifice utilizarea resurselor prin raportare publică şi prin evaluarea externă, imparţială, a rezultatelor obţinute.
Pentru a realiza dezideratele de mai sus, noi, reprezentanţii Consorţiului Universitaria (Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara), propunem Guvernului României implementarea următoarelor măsuri, specifice cercetării şi învăţământului superior:
1. Finanţarea cercetării ştiinţifice, a creaţiei universitare şi a performanţei sportive în universităţi
a. Implementarea unui nou program şi a unei linii distincte de finanţare a cercetării ştiinţifice, a creaţiei universitare şi a performanţei sportive dedicate universităţilor cu performanţe reale în domeniul cercetării la nivel naţional şi internaţional, măsurabile prin indicatori de impact utilizaţi şi la nivel internaţional.
b. Finanţarea din fondurile alocate Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării a proiectelor şi infrastructurii de cercetare din universităţi,
printr-un mecanism similar programului „Nucleu”.
2. Reprezentarea echitabilă, proporţională cu numărul de studenţi şi cadre didactice, a tuturor universităţilor, tipurilor de universităţi (comprehensive, de medicină, de artă etc.) şi tuturor domeniilor de studii majore (domeniile sociale, umaniste, vocaţionale etc.) în toate structurile consultative şi decizionale din domeniile învăţământului superior şi al cercetării.
a. Reprezentarea în consiliile şi birourile de conducere CNFIS, CCCDI, CEMU, CNSPIS, CNBU, CNECSDTI, CNCS etc. să fie asigurată cu locuri distincte şi cu respectarea principiului proporţionalităţii de reprezentare, pe tipuri de universităţi şi pe domenii.
b. Procesele de selecţie a conducerilor instituţiilor menţionate anterior trebuie fundamentate pe principiul meritocraţiei şi bazat pe programele lor manageriale, şi nu pe apartenenţa (doar) la anumite domenii de studii, tipuri de universităţi sau grupuri de interese.
c. Reprezentarea proporţională a universităţilor în Consiliul Naţional al Rectorilor cu 1 reprezentant (1 vot) la 3-5 mii de studenţi înmatriculaţi şi stabilirea în consecinţă şi a unei cotizaţii diferenţiate.
3. Îmbunătăţirea sistemului de acreditare a universităţilor şi programelor de studii şi de evaluare a calităţii în cercetare şi în învăţământul superior.
a. Alinierea sistemului educaţional românesc la sistemul internaţional de clasificare a domeniilor de studii ISCED.
b. Evaluarea urgentă a studiilor doctorale (domenii, şcoli, IOSUD).
c. Analiza şi îmbunătăţirea reglementărilor privind selecţia membrilor şi funcţionarea ARACIS (ex: OM 5751/2015) pentru a asigura o bună reprezentare a specialiştilor şi a membrilor comunităţilor academice, bazată pe principiul meritocraţiei şi al reprezentării, precum şi pentru evitarea disfuncţionalităţilor, a formalismului birocratic şi a lipsei profesionalismului şi a echidistanţei în procesul de evaluare.
4. „Redesenarea” hărţii învăţământului superior românesc, printr-o clasificare a universităţilor în funcţie de misiunea asumată şi de anvergura lor internaţională.
a. Elaborarea unei metodologii de clasificare a universităţilor şi ierarhizare a programelor de studii în urma unei dezbateri ample cu toţi actorii
interesaţi.
b. Promovarea internaţionalizării, dimensiunii globale a învăţământului superior românesc, prin susţinerea financiară distinctă şi consistentă a universităţilor cu relevanţă internaţională reală (membre în alianţele universitare recunoscute de Comisia Europeană, prezente în topurile internaţionale, care au proiecte asumate credibile de a deveni „world-class universities”). Această susţinere financiară trebuie însoţită şi de o politică fermă de eliminare a reglementărilor care împiedică integrarea universităţilor din România în programe educaţionale de cooperare europeană. Reluarea elaborării metarankingului universitar de către Ministerul Educaţiei şi sprijinirea suplimentară, mai ales din punct de vedere financiar, a celor mai performante universităţi din România pentru a avansa în topurile internaţionale.
c. Stimularea (inclusiv financiară) creării de universităţi metropolitane pentru o utilizare mai eficientă a resurselor şi o creştere a performanţei. Încurajarea inclusiv a consorţiilor dezvoltate în comun de universităţi cu parteneri externi (companii private, institute de cercetare).
5. Revizuirea sistemului de finanţare a universităţilor
a. Revizuirea sistemului de indicatori şi coeficienţi de finanţare pe student a programelor de studii pe baza de analiză a costurilor realizată de experţi independenţi şi de benchmarking cu sisteme de finanţare din alte ţări europene.
b. Lansarea unor proiecte punctuale de finanţare pe programe de studii strategice pentru interesele culturale şi socio- economice ale României, dar pentru care nu există o cerere şi finanţare adecvate (e.g. în domeniul ştiinţelor, limbilor clasice etc.) şi care nu pot funcţiona eficient şi sustenabil prin finanţarea de bază. Proiectul recent de finanţare a studiilor universitare de masterat didactic este un bun model ca punct de plecare.
c. Majorarea coeficienţilor de cost pentru programe cu dublă specializare, unde standardele ARACIS impun un volum mărit al activităţilor didactice şi trecerea din anul universitar 2021-2022 la programe de studii cu durata 4 ani pentru acestea, în baza unei analize făcute prin raportare la programe similare din ţări ale Uniunii Europene.
d. Scoaterea veniturilor proprii ale universităţilor din calculul deficitului public naţional, permiţând astfel universităţilor realizarea de investiţii necesare pentru menţinerea competitivităţii.
6. Promovarea meritului şi performanţei, dar şi a incluziunii şi echităţii în rândul studenţilor, printr-un sistem coerent de suport constând în:
a. burse de performanţă, de merit şi burse sociale;
b. finanţare publică a studiilor;
c. împrumuturi garantate public acordate tinerilor pentru studii;
d. locuri de cazare de calitate în cămine studenţeşti/sprijin pentru locuire;
e. acces la masa pregătită în cantine universitare;
f. consiliere academică şi în carieră adecvate.
7. Crearea unui mecanism de monitorizare a parcursului profesional al absolvenţilor şi realizarea interoperabilităţii tuturor platformelor electronice de gestiune a elevilor, studenţilor şi absolvenţilor (SIIIR, REI, ANS, RMUR, REVISAL etc.) şi includerea ratei reale de angajabilitate între indicatorii de performanţă.
8. Întărirea autonomiei universitare, concomitent cu promovarea democraţiei academice şi a culturii participării, printr-un set de principii şi reguli ce vor promova, de la nivelul departamentelor şi până la vârful universităţii, libertatea de gândire şi de exprimare, votul democratic şi evitarea abuzurilor, a nepotismului şi a altor practici nedemocratice.
Reformele propuse de noi trebuie implementate nu în favoarea cuiva sau în defavoarea altcuiva, ci pornind de la principii şi de la interesul colectiv naţional. Astfel, vor fi acceptate şi susţinute de comunitatea academică şi de societate, indiferent de regimurile politice şi de partidele sau coaliţiile de guvernare. De aceea, propunem iniţiative şi linii de finanţare noi, suplimentare, cu menţinerea celor actuale, mai degrabă decât desfiinţate unor structuri şi programe actuale. De exemplu, promovarea dimensiunii de cercetare şi a celei internaţionale în mediul universitar nu exclude menţinerea universităţilor de importanţă locală sau regională cu misiune preponderent centrată pe educaţie şi cu finanţare mixtă, naţională dar şi locală.
Pe de altă parte, reiterăm principiul transparenţei şi al predictibilităţii şi considerăm că nicio modificare a legislaţiei nu trebuie adoptată şi implementată fără consultare publică aşa cum, din păcate, s-a procedat frecvent în ultimii ani cu legislaţia din domeniul educaţiei.
Pentru ca aceste măsuri şi altele specifice educaţiei şi cercetării, să fie agreate şi implementate la nivel naţional fără a fi ulterior chestionate şi modificate, propunem elaborarea sub patronajul Preşedintelui României a unui document privind reforma educaţiei şi cercetării în România, document care să fie agreat şi semnat de toate partidele politice parlamentare până la sfârşitul anului 2021.

Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, rector, Universitatea de Vest din Timişoara, preşedintele în exerciţiu al Consorţiului Universitaria
Prof. univ. dr. Marian Preda, rector, Universitatea din Bucureşti
Prof. univ. dr. Daniel David, rector, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. Tudorel Toader, rector, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi
Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rector, Academia de Studii Economice din Bucureşti