Cititul – pentru educație, informare, divertisment ori numai pentru trecerea timpului – se regăsește în lucrări științifice elaborate de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală al Ministerului Culturii, condus de conf. univ. dr. Carmen Croitoru, definit ca „singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă“. Lectura este inseparabilă de cultură, ca și de educație.
O treime din populație nu se atinge de carte
Barometrul de consum cultural în cea mai nouă ediție a lui (apărută anul trecut, coordonatori – conf. univ. dr. Carmen Croitoru și dr. Anda Becuț Marinescu, autori – prof. univ. dr. Dumitru Borțun, Ioana Ceobanu, George Dinu, Veronica Hampu, dr. d. Iulian Oană, dr. Ștefania Matei, dr. d. George Matu) citează teoria profesorului Henrik Zipsane (Suedia), care „identifică trei mecanisme prin care implicarea în activități culturale primește valențe educaționale: (1) sectorul cultural poate produce programe pedagogice caracterizate de originalitate și unicitate prin crearea unor situații de învățare în medii non-formale pentru tineri; (2) sectorul cultural poate promova activitatea de învățare pe tot parcursul vieții prin programe adresate tuturor categoriilor de vârstă și (3) sectorul cultural poate oferi programe care să participe la formarea personală și profesională a beneficiarilor“.
Lectura este una dintre activitățile esențiale pentru educație. Cercetarea arată că în proporție de peste o treime (35%) la nivelul respondenților considerați reprezentativi la scara întregii populații, cititul vreunei cărți apare ca inexistent pe durata unui an întreg. Altfel spus, într-un an, mai mult de o treime dintre oamenii de la noi nu pun mâna pe vreo carte. Cei care citesc zilnic din carte sunt mult mai puțini – abia 9%. Tot pe-acolo se situează cititul de cărți săptămânal – 10%. Cititul lunar de cărți tipărite este practicat în proporție de asemenea firavă – 16%.
Tinerii presupus studioși citesc la fel de mult ca pensionarii
Tinerii aflați la vârsta studiilor medii și superioare (18-29 de ani), studii care presupun deci un nivel ridicat al volumului lecturii, citesc cel puțin o dată pe săptămână cărți în proporție de 21%, tot atât cât citesc oamenii de 50-64 de ani și, practic, la fel (20%) cât citesc cei de peste 65 de ani. Din aceeași perspectivă a vârstelor, tinerii de 18-29 de ani merg cel puțin o dată pe an la biblioteca publică să citească sau să împrumute cărți în proporție de 17%, pe când ponderea oamenilor de peste 65 de ani care merg la bibliotecă este de 24%. Dincolo de disproporția după vârstă rezultată din cercetare, se poate considera că tinerii nu sunt de arătat cu degetul pentru că e foarte posibil ca ei să se regăsească în biblioteca universitară. De altfel, tinerii reprezintă categoria cu cea mai mică pondere în frecventarea și a altor activități culturale, cum sunt vizite la muzeu, galerie de artă, monument istoric și, în egală măsură, vizionare de filme la cinema. În ansamblu, cercetarea subliniază ceea ce poate reprezenta o caracteristică a populației de la noi, anume că „mersul la bibliotecă pentru a citi sau a împrumuta cărți este activitatea care înregistrează cea mai mică rată de participare, doar 24% dintre persoane afirmând că au fost la bibliotecă cel puțin o dată pe an“.
Biblioteca publică este percepută prin prezența ei în viața localităților ca element de infrastructură culturală în proporție de 68%; cu o pondere asemănătoare este percepută în viața localității prezența librăriei, ca unitate de bază în difuzarea cărții – 61%. Bibliotecile și librăriile sunt spațiile culturale a căror prezență este cel mai mult percepută în localități după spațiile de consum cultural indirect biserică – 98% și parcuri – 83%.
Biblioteca vitalizează orașul
Importanța bibliotecii în viața localității și, implicit, a lecturii pentru populație, pentru educația tinerilor, este relevată și printr-o altă cercetare a Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală – Vitalitatea culturală a orașelor din România, ediția 2018, publicată în 2019, coordonatori – conf. univ. dr. Carmen Croitoru, dr. Anda Becuț Marinescu și dr. d. Iulian Oană, autori – dr. d. Iulian Oană, dr. d. George Matu, Veronica Hampu, George Dinu. Pentru prima oară, actuala ediție a cercetării ia în calcul un item privind numărul cititorilor la bibliotecă. Numărul cititorilor la bibliotecă este unul dintre indicatorii care situează Cluj-Napoca pe primul loc în ierarhia vitalității culturale la nivel național (fără București), urmat de Sfântu Gheorghe și de Miercurea Ciuc (singurul oraș inclus în studiu cu o populație mai mică de 50.000 de locuitori). În schimb, un oraș cum este Brașov are între punctele slabe rețeaua de biblioteci. Iași, identificat prin cercetare ca orașul cu cel mai mare număr de biblioteci dintre cele 46 de orașe supuse analizei (101 biblioteci), are un indice foarte scăzut prin raportare la populație – 2,78 biblioteci la 10.000 de locuitori, pe când Suceava, cu 42 de biblioteci, prin raportare la populație, are 3,6 biblioteci la 10.000 de locuitori.
Frecventarea culturi scade pe măsura creșterii veniturilor
După criteriul nivelului de educație, Barometrul de consum cultural arată că merg la biblioteca publică dominant oamenii cu studii medii – 52%. Ponderea participării este aceeași și la alte categorii de acțiuni culturale cu impact educativ luate în calcul. Din categoria persoanelor cu nivel de educație ridicat, o cincime (20%) rezultă că participă în diverse contexte culturale, inclusiv că merg la bibliotecă.
În funcție de venit, dominantă considerabil (patru cincimi) este frecventarea bibliotecii de către oameni încadrați de sub 1.200 de lei până la 2.200 de lei pe lună. Două procente dintre cei cu peste 5.000 de lei pe lună merg la bibliotecă. De altfel, este de observat că ponderea frecventării nu numai a biliotecilor, ci a acțiunilor culturale în general scade odată cu creșterea categoriei de venit în care se încadrează participanții – circa 40% au venituri sub 1.200 de lei și de 1.201 lei-2.200 de lei, 19% și accidental peste 20% au venituri de 2.201 lei-5.000 de lei, iar participarea culturală, inclusiv la citit, a celor care câștigă peste 5.000 de lei lunar este de numai 2%.
În funcție de mediul de rezidență, raportul între urban și rural privind mersul la bibliotecă este de 54% la 46%, același pentru toate tipurile de activități culturale, cu excepția activităților de felul vizionări de spectacole de teatru și vizite la expoziții – 70% participare în mediul urban, 30%, în mediul rural.
Oamenii cu educație medie citesc cel mai mult acasă
În spațiul non-public (în intimitate, acasă etc.), practicarea cititului de cărți este distribuită în mod egal pe categorii de vârstă – în jurul a 20%. Tinerii de 18-29 de ani citesc în proporție de 21%.
Cel mai mult citesc în privat persoanele cu nivel mediu de educație – 44%. Pentru oamenii cu nivel de educație ridicat, citirea cărților se situează între activitățile culturale practicate non-public la una dintre cele mai substanțiale cote – 36%, cam tot atât cât vizionarea de filme pe DVD/Blu-Ray – 39%.
După venit, considerabil mai mult decât decât toți citesc la ei acasă (generic vorbind) oamenii care câștigă între 1.201 lei și 2.200 de lei pe lună. Și în spațiul non-public, cei cu venituri de peste 5.000 de lei citesc puțin de tot – 2%, cititul cărților fiind chiar activitatea culturală cel mai slab practicată astfel, în condițiile în care alte activități (citit reviste și ziare tipărite, ascultat muzică, vizionat filme pe DVD/Blu-Ray etc.) beneficiază ca practică în particular de ceva mai multe procente decât în spațiul public – 3%-5%.
Articolul intergral poate fi citit în numărul 12, serie nouă, al revistei Tribuna învățământului.
