Cîmpeanu: manuale noi de clasa a IX-a, în decembrie 2021

Cîmpeanu: manuale noi de clasa a IX-a, în decembrie 2021

Dezbaterea „Curriculum modern pentru o Românie educată”, organizată de Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport a Senatului României şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, a abordat într-o măsură considerabilă subiectul manualelor școlare. Ministrul educației, Sorin Mihai Cîmpeanu a făcut o estimare privind apariția celor mai noi dintre ele: „Planuri-cadru aprobate la final de ianuarie, cu programe aprobate la final de aprilie, cu licitaţie demarată la începutul lunii mai – manualele, pe baza acelor opt ani de experienţă cu privire la durata licitaţiilor şi vorbesc în cunoştinţă de cauză, ar fi în decembrie. Nu a fost nicio licitaţie cu durată de şapte luni. Anul trecut, spre exemplu, licitaţia a fost lansată foarte corect, foarte bine în luna decembrie. Manualele au ajuns în luna octombrie, deci zece luni. Una este să lansezi licitaţia în luna decembrie şi una este să lansezi în luna mai. (…) Manualele, dacă totul merge foarte bine, vor fi în decembrie şi asta nu este deloc bine”.

Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a accentuat: „Manualele în format tipărit pe hârtie este foarte puțin probabil să fie pe mese la începutul lunii septembrie. Există varianta manualelor în format digital. Să folosim faptul că la acest moment, marea majoritate a elevilor din România au un dispozitiv de pe care le pot accesa”.

Realizarea planurilor-cadru este strict atributul specialiştilor

Reținem din aprecierile referitoare la planurile-cadru pentru liceu.

Sorin Mihai Cîmpeanu: „Din cele peste 4.000 de propuneri de modificare a variantelor de planuri-cadru puse în dezbatere în data de 5 ianuarie şi aflate în dezbatere până la finalul acestei luni, am reţinut reluarea unor elemente rezultate în urma unor consultări foarte ample. Profilul absolventului ar trebuie să se bazeze, să aibă în centru, încrederea de sine, învăţarea autonomă, creativitatea, spiritul antreprenorial şi capacitatea de alegere şi adaptare. Nevoile societale exprimate cel mai frecvent, cu care sunt întru totul de acord, sunt egalitatea de şanse, alfabetizarea funcţională, adaptabilitatea la piaţa muncii, creativitate şi inovare, cultură civică şi democratică. Sunt întru totul de acord şi susţin ca planurile cadru şi mai apoi programele pentru fiecare disciplină să reflecte aceste lucruri. Se adaugă peste schimbările accelerate din societate şi această perioadă de criză pe care o traversăm, perioadă de criză care ne-a arătat tuturor că viitorul va merge mai accelerat către tele-şcoală, către tele-muncă”.

Monica Cristina Anisie – Senatul României: „Cred că am înţeles cu toţii că şcoala românească trebuie să formeze ceea ce promite, şi anume elevi care să fie garanţia unui viitor mai bun al acestei naţii. Planurile-cadru trebuie să pună un semn de egalitate între profilul absolvenţilor noştri şi nevoile viitoare ale societăţii în care trăim. Planurile-cadru pentru învăţământul preuniversitar nu ar trebui gândite pe termen scurt, ci dimpotrivă, în conceperea lor ar trebui să se ţină cont de răspunsurile la câteva întrebări, și anume: cum vrem să arate societatea în care dorim să trăim? Ce competenţe îi sunt necesare absolventului de învăţământ preuniversitar pentru a se integra şi a contribui într-o astfel de societate? Care sunt acele discipline care îl pregătesc cel mai bine pe elev pentru a contribui la dezvoltarea societăţii pe care ne-o dorim? Ce ar trebui să înveţe în cadrul fiecărei discipline absolventul ca să-şi definească sau să îşi dezvolte un profil profesional, un parcurs profesional şi educational? Realizarea planurilor cadru este strict atributul specialiştilor”.

Natalia Elena Intotero – Camera Deputaţilor: „Cred că aceste planuri-cadru şi curricula (sic!) şcolară în general trebuie să aibă în centrul lor elevul şi societatea. Cred că este recomandat să avem în vedere realităţile de astăzi. Elevii au un ritm de învăţare accelerat, absorb informaţiile diferit, există alte posibilităţi tehnologice. Elevii au deprinderi diferite, în funcţie de personalitatea, dar şi de talentul fiecăruia. Unii au înclinaţie spre filiera teoretică, alţii spre învăţământul profesional. Toate sunt la fel de importante şi trebuie să fim preocupaţi de toate în egală măsură. Statisticile actuale, din păcate, nu sunt de partea noastră. Spre exemplu, România are a treia cea mai mare rată a abandonului şcolar din UE. Totodată, testele PISA plasează elevii de 15 ani din România pe ultimele locuri din UE. Tocmai de aceea trebuie să fim deschişi şi să găsim soluţii relevante”.