Foto: Administrația Prezidențială
Forumul educației financiare, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Academia de Studii Economice din București și Asociația Română a Băncilor, în Aula Magna a ASE, „își propune să fie, an de an, un reper în promovarea programelor de educație financiară și un catalizator al inițiativelor în acest domeniu”.
Participant la prima ediție, președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat: „Educația, financiară sau nu, este despre dezvoltarea de competențe, dar și despre valorificarea lecțiilor cu care ne-am confruntat. La un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană, țara noastră este încă mult în urmă la incluziunea sau intermedierea financiară.
De la momentul aderării europene, am beneficiat de o creștere economică remarcabilă, pornind de la un Produs Intern Brut de circa 100 de miliarde de euro în 2006, până la aproape 270 de miliarde de euro anul acesta, în ciuda celor două crize severe care au intervenit în această perioadă. Sectorul financiar-bancar, cu un rol cheie în mobilizarea resurselor pentru finanțare, a înregistrat și el o dezvoltare semnificativă. În acești 15 ani, creditul neguvernamental a crescut de aproape 4 ori, iar valoarea pieței bursiere este acum de 3 ori mai mare. Însă România continuă să aibă cea mai mică rată de intermedieri financiare în Uniunea Europeană. În prezent, sunt emise aproape 20 de milioane de carduri bancare, iar sectorul e-commerce a depășit 6 miliarde de euro. Dar încă ne aflăm mult sub media europeană a populației care face cumpărături online.
Educația, financiară sau nu, este și despre lecții viitoare, despre cum ne raportăm la evoluțiile pe termen mediu și lung. Digitalizarea conduce accelerat către tehnologii inovatoare, care furnizează răspunsuri eficiente, cu un grad ridicat de integrare a serviciilor financiare în viața de zi cu zi a utilizatorilor. Lumea cripto-activelor, ca rețea globală, se diversifică extrem de rapid, prin accelerarea progresului tehnologic, în pas cu preferințele investitorilor. Educarea și informarea utilizatorilor, alături de reglementarea corectă, sunt cele mai bune soluții pentru funcționarea sustenabilă a acestor piețe. În întreaga lume, băncile centrale își afirmă interesul pentru moneda digitală, căutând variante concrete, și nu doar de ordin tehnic, pentru asigurarea încrederii de care trebuie să se bucure mijloacele de plată. În acest context, este lăudabil că România se poziționează astăzi în rândul statelor europene fruntașe prin introducerea educației financiare ca disciplină obligatorie în școli. Însă, la fel ca și în alte domenii, rezultatele se vor vedea în timp, iar calitatea resursei umane și a materialelor educaționale este cea care va face diferența. De altfel, regândirea abordărilor educaționale, prin raportarea mai pragmatică a elevilor și studenților la realitatea care ne înconjoară, este una dintre direcțiile proiectului România Educată.
Apreciez eforturile făcute, inclusiv preocuparea Legislativului de a avea o zi simbolică a educației financiare. Cred însă că este loc de mai mult și de mai bine în privința inițiativelor și a proiectelor concrete și pragmatic.”
Referindu-se la rolul universităților în abordarea problemelor economico-sociale majore, președintel țării a spus: „Este evident că avem nevoie de competențe financiare și antreprenoriale competitive, de școli de afaceri puternice și de știință economică veritabilă. Pentru o participare civică activă și responsabilă, inclusiv în legătură cu ofertele politice de soluții economice, este foarte important ca cetățenii noștri să fie bine educați și corect informați din punct de vedere financiar. Organismele bancare și financiare, aflate zilnic în contact cu clienții lor, cu cetățenii, se pot implica și se implică și ele mai mult. Această interacțiune poate fi bine valorificată prin programe specifice de informare și dialog cu clienții, prin proiecte comune cu universitățile de profil. Universitățile au fost și rămân deschizătoare de drumuri, cu rol decisiv în formarea competențelor pentru noile generații. Dincolo de programele didactice de formare, universitățile pot lansa dezbateri de viziune pe teme de actualitate, care să aducă un bagaj științific autentic, menit să clarifice și să orienteze dezbaterea publică, deciziile financiare și, foarte important, politicile publice.”
Tentațiile consumeriste ne pot transforma în victime ale propriilor prejudecăți în materie de educație financiară
În același cadru academic, prof. univ. dr. Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, a reiterat că „sănătatea financiară a unei națiuni are întotdeauna o importanță strategică pentru că se referă la nivelul de bunăstare pe care îl au cetățenii. Nevoia de sănătate și stabilitate financiară este critică pentru fiecare cetățean, iar educația financiară este cea care poate asigura baza necesară unei mai bune protecții și reziliențe economico-financiare. Modul în care fiecare dintre noi ne raportăm la reușita financiară ne face ca deseori să ignorăm forța sugestivă a unei astfel de maxime. Din păcate, tentațiile consumeriste, la care suntem zilnic expuși, ne pot transforma în victime ușoare ale propriilor prejudecăți în materie de educație financiară. Nu neg faptul că mecanismele pieței libere pot disciplina comportamente financiare ce se expun prea dezinvolt la riscuri. Prețul unei astfel de disciplinări poate fi însă, deseori, mai dramatic decât îndrăznim să ne imaginăm”.
