Anul 2022 a fost al treilea ca nivel de căldură înregistrată în România din istoria măsurătorilor meteorologice de la noi, arată rezultate de cercetare ale Administrației Naționale de Meteorologie.

Cercetările arată că „intervalul 2012-2022 reprezintă perioada de 11 ani consecutivi cea mai călduroasă”, cu sublinierea că cei mai călduroși 5 ani din secolul al XX-lea și timpul trecut din secolul actual (perioada 1900-2022) au fost, practic, ultimii câțiva ani: 2019, 2020, 2022, 2015 și 2007.

Educație pentru mediu în cunoștință de cauză

În contextul necesarei educații pentru mediu, devine absolut necesară cunoașterea rezultatelor de observare, analiză și cercetare asupra schimbărilor climatice, cu modul corespunzător de acțiune pentru protejarea mediului.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna: „Această statistică demonstrează ceea ce simțim cu toții de foarte mulți ani, că schimbările climatice amenință și afectează întreaga planetă, nu mai putem vorbi de o problemă locală sau de o problemă națională. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are la dispoziție resursele necesare pentru a lupta împotriva acestor schimbări climatice: avem, prin componenta Păduri și protecția biodiversității, din PNRR, un buget  total de 1,173 miliarde de euro și ambiția noastră este să creștem suprafața împădurită cu acești bani. Totodată, pădurile sunt cele mai reziliente la efectele schimbărilor climatice, pot lupta cel mai bine cu aceste manifestări ale vremii și contribuie la reglarea climei. Toamna trecută am adoptat Strategia Forestieră Națională care stabilește norme obligatorii pentru împădurire și reîmpădurire, păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. De asemenea, proprietarii de păduri și terenuri sunt încurajați și stimulați acum pentru ca suprafețele pe care le dețin să fie conservate și valorificate la adevăratul lor potential, aceștia primesc 456 de euro/an/ha timp de 20 de ani pentru transformarea acestor terenuri în păduri. Prima de sechestrare forestieră este o măsură prin care stimulăm  transformarea cât mai multor terenuri din România în viitoare păduri.”

În ultimele două decenii, cele mai mari creșteri ale temperaturii medii a aerului

Administrația Națională de Meteorologie transmite următoarele date și analize:

Perioada 1991-2020, considerată perioadă climatică actuală de referință conform recomandărilor Organizației Meteorologice Mondiale, înregistrează o creștere cu 0.5°C la nivelul temperaturii medii multianuale anuale a aerului în România, față de perioada anterioară 1981-2010.

La nivel decenial, cele mai mari creșteri ale temperaturii medii a aerului sunt în ultimele 2 decenii (2001-2010 și 2011-2020), în ultimii 20 de ani înregistrându-se de altfel, frecvent recorduri termice zilnice, lunare, sezoniere și anuale, fiecare dintre acestea doborând recordurile înregistrate anterior.

De asemenea, anul 2022 a înregistrat în 9 luni, abateri termice lunare pozitive, cele mai mari, în ordine descrescătoare fiind în lunile februarie și decembrie/+3.1°C, urmate de noiembrie/+2.6°C, august/+2.0°C, iunie/+1.8°C, iulie/+1.7°C, octombrie/+1.6°C, ianuarie/+1.3°C și mai/+0.4°C. Decembrie 2022 a fost a-III-a cea mai călduroasă lună decembrie din 1961 și până în prezent.

În vara 2022 a fost emis cel de al-II-lea cel mai timpuriu cod roșu de caniculă în țara noastră, în  intervalul 30 iunie-1 iulie, pentru zonele joase din județele Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureș și Bistrița Năsăud din vestul și nord-vestul țării. Cea mai mare valoare a temperaturii maxime a aerului a fost de 39.8°C și s-a înregistrat la Săcuieni (jud. Bihor) în data de 1 iulie 2022. La București, cea mai mare valoare a fost de 36.2°C și s-a înregistrat în data de 30 iunie 2022 la stația meteo București-Filaret. De asemenea, în data de 30 Iulie 2022, a fost emis primul cod roșu de instabilitate atmosferică accentuată și vânt puternic, valabil pentru orele 15:00-20:00, pentru 4 județe din vestul țării: Caras-Severin, Timiș, Arad și Bihor.

În anul agricol 2021-2022, respectiv intervalul 1 septembrie 2021-31 august 2022, s-au înregistrat  9 luni secetoase, cantitățile medii de precipitații fiind între 44-45% (martie și iunie 2022) până la 52 – 89% (septembrie, octombrie și noiembrie 2021, ianuarie, februarie, mai și iulie 2022) din normele climatologice lunare. Cantitatea medie anuală de precitații a fost de 528,9 l/mp, cele mai mici valori anuale (sub 450 l/mp ceea ce semnifică un regim pluviometric secetos și excesiv secetos) în Moldova, Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, Banat, Crișana și în centrul Transilvaniei.

Distribuția cantităților sezoniere de precipitații în anul agricol 2021-2022 arată faptul că, acestea s-au situat sub mediile climatologice în sezonul de toamnă, primăvară și vară, exceptând iarna 2021-2022 când luna decembrie 2021 a înregistrat valori peste normă, dar care nu au putut compensa seceta instalată încă din toamna 2021 și care a continuat și în primăvara și vara 2022.

Vara 2022 a fost a treia vară cea mai caldă din 1961-prezent, cu o abatere termică pozitivă de 2.0°C față de media sezonului, temperaturile ridicate asociate cu insuficiența precipitațiilor accentuând starea de secetă pedologică la nivelul zonelor de interes agricol.

Totodată, seceta pedologică din anul agricol 2021-2022 a fost de lungă durată, în accentuare de la o lună la alta și în extindere progresivă în toate zonele agricole din România.

Cantități de precipitații sezoniere înregistrate în anul agricol 2021-2022 în România, comparativ cu media climatologică a perioadei 1981-2010

În anul 2022 s-au emis în total 130 alerte meteo generale, din care 5 de cod roșu. Avertizările nowcasting au fost într-un număr total de 2997, din care 95 de cod roșu.

Statistica alertelor meteorologice din perioada 2017-2022 pune în evidență intensitatea, frecvența și extinderea ariei fenomenelor meteorologice periculoase cu impact asupra activității socio-economice.