Foto: dreamstime

România vrea să-și deschidă oficiu de știință și tehnologie pe teritoriul SUA, drept în Silicon Valley. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă o spu­ne ferm: „Este clar că nu țintim altceva decât constituirea unui nucleu de inovare care să poată să funcționeze pe teritoriul Statelor Unite, în Silicon Valley“. Nu-i doar deziderat, ci este un obiectiv angajat pentru 2023: Oficiul Român pentru Știință și Tehnologie din SUA/Romanian Office for Science and Technology in the USA – ROSTam. Concomitent, se înființează Comitetul Român pentru Inteligența Artificială, tot de anvergură internațională: o reunire a inteligenței creatoare în domeniu, cu deschideri spre educație, cercetare, inovare.

Instrument suport pentru universități și institute de cercetare

În sens cuprinzător, este vizată crearea unei rețele de oficii române pentru știință și tehnologie în mai multe țări. Bazele sunt puse de câțiva ani. Din 2006, există un astfel de oficiu la Bruxelles, ROSTeu, sub egida Ministerului Cercetări, Inovării și Digitalizării, definit ca „un instrument suport pentru comunitatea științifică din România, atât pentru universități și institute de cercetare, cât și pentru companii inovative“. ROSTeu este considerat a avea „un rol crucial în creșterea atractivității organizațiilor ro­mânești de cercetare-inovare, precum și în atragerea resurselor financiare europene în România, în sectoare de înaltă tehnologie“. În general, un oficiu românesc de acest fel poate fi socotit o reprezentanță, „o ambasadă“ de profil, o cale instituționalizată de comunicare și de facilitare a conlucrării cu lumea științei europene.

Pentru anul viitor, este prevăzută crearea cu prioritate a încă unui astfel de oficiu, la San Francisco, în Silicon Valley, prin conlucrarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării cu Ministerul Afacerilor Externe. Argumentația guvernamentală în acest sens este că „deschiderea unui oficiu ROSTam are potențialul de a facilita extinderea pe piața americană, accesarea resurselor de capital și crearea de rețele și schimburi umane pentru în­­treprinderile românești inovative, pentru afacerile de început și antreprenorii ro­mâni din domenii cu aport tehnologic ridicat, pentru universități și pentru institutele de cercetare-dezvoltare din România. De asemenea, va înlesni realizarea de parteneriate, cooperări și sinergii în programe de cercetare, de scalare și de co­mercializare a tehnologiilor, între organizații din SUA și din România“.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, adaugă că „este vorba și de o doleanță a comunității românești din Silicon Valley, o comuni­tate extrem de puternică, o comunitate cu reprezentanți la Stanford, Berkeley, marile companii de tehnologie din Silicon Valley“.

Totodată, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă nuanțează că „nu este vorba doar de coordonarea și cooperarea cu Statele Unite, cu acest hub al inovării din Silicon Valley, ci este vorba și de cooperarea cu celelalte structuri similare din întreaga lume. Ca atare, în interiorul parteneriatului strategic cu SUA, venim cu o nouă componentă, pentru că deja avem o serie întreagă de legături, doar că ele nu au fost formalizate și nu au fost până în momentul de față coordonate și gestionate așa cum se cuvine de la nivelul unei instituții guvernamentale“.

Guvernul României a adoptat în acest sens un memorandum, care constituie cadrul pentru înființarea unei rețele de oficii pentru știință și tehnologie (ROST). După Bruxelles (existent din 2006) și Silicon Valley (proiectat pentru 2023), în ­cursul anilor 2024 și 2025 se vor deschide astfel de oficii și în Israel, Japonia și ­Coreea de Sud, iar pe termen lung, țintele pentru extindere cu reprezentanțe în cercetare și inovare tehnico-științifică se prefigurează a fi țări emergente, precum India și Africa de Sud. Memorandumul cu aceste direcții decurge din „Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă“, adoptată prin Hotărârea Guvernul României nr. 933/20.07.2022, care conține un obiectiv specific dedicat cooperării europene și internaționale.

Ca formă de organizare și de funcționare, precizează ministrul Sebastian Burduja, preconizatul oficiu românesc de cercetare tehnico-științifică din Silicon Valley va fi „un oficiu suplu, care nu va include cheltuieli dincolo de limitele aprobate de Ministerul Finanțelor“.

Cadru pentru afirmarea tehnologiei de cea mai înaltă clasă

În același context al deciziilor luate de la nivel guvernamental pentru afirmarea creativității la dimensiunile tehnologiei de cea mai înaltă clasă, se înscrie și adoptarea unui memorandum, de asemenea propus de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, având ca temă „Înființarea Comitetului Român pentru Inteligență Artificială și a unor inițiative privind do­meniul inteligenței artificiale în România“ – pe scurt, AI România sau AIR.

Punctul de plecare îl asigură Programul Operațional Creștere Inteligentă, Di­gitalizare și Instrumente Financiare – POCIDIF. Prin acest program, semnalează prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, România are la dispoziție 52 de milioane de euro, sumă destinată creării hub-ului pentru inteligența artificială la scară națională: „Ca atare, trebuie să facem în așa fel încât să folosim inteligența cercetătorilor noștri și a celor care sunt preocupați și își desfășoară activitatea în domeniul cercetării și inovării, atât în țară, cât și peste hotare, să poată să se angreneze în acest hub la nivel național și să poată să se integreze în ceea ce s-a reușit a se crea la nivelul Uniunii Europene“.

Comitetul Român pentru Inteligență Artificială va funcționa sub patronajul prim-ministrului României și va fi coordonat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care îi va asigura bugetul anual. Comitetul va colabora cu Comisia Interinstituțională pentru Elaborarea Strategiei României în domeniul Inteligenței Artificiale, aprobată prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 148 din 27.09.2022, cu Hub-ul Român de Inteligență Artificială, precum și cu alte instituții. Din componența comitetului vor face parte reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Secretariatului General al Guvernului, ai ministerelor și instituțiilor publice din România care au atribuții în domeniile cercetare-dezvoltare și inovare, educație, digitalizare și securitate națională. De asemenea, va include experți consacrați în domeniu, reprezentanți ai mediului academic, ai mediului privat, ai societății civile etc.

Ministrul Sebastian Burduja face o descriere a funcțiilor și rolului noului organism național: „Este un cadru umbrelă care va concentra toate forțele din societate care doresc să gândească viitorul și acest cadru al inteligenței artificiale din România. Va include un consiliu științific și de etică în inteligență artificială, un consiliu de educație în inteligență artificială, în colaborare cu Ministerul Educației, precum și grupuri de lucru tematice. ­Totodată, demersul vizează și întărirea hub-ului român de inteligență artificială. Este un proiect predefinit, bugetat în viitorul Program Operațional Competitivitate – POCIDIF. Vizăm să conectăm marii specialiști pe care România îi are în inteli­gență artificială, în machine learning, la marile universități, laboratoare de cercetare, companii din întreaga lume cu me­diul academic de cercetare în inteligență artificială de acasă. Demersul va fi 100% deschis contribuțiilor societății civile, mediului academic, mediului privat, aliniind România la cele mai bune practici în domeniu“.

Structural, Comitetul Român pentru Inteligență Artificială va cuprinde mai multe consilii și grupuri de lucru: Consiliul Științific și de Etică a Inteligenței Artificiale; Consiliul pentru Educație în Inteligență Artificială; grupuri de lucru de expertiză. Componența tuturor consi­liilor urmează să fie stabilită prin ordin al ministrului Cercetării, Inovării și Digita­lizării.

Ministrul Sebastian Burduja conchide cu o observație obiectivă și, tocmai prin aceasta, promițătoare asupra perspectivelor de reușită: „România este, din păcate, printre ultimele țări europene care se gândește să facă o strategie națională de inteligență artificială. Avem timp de recuperat, dar nu este un lucru neapărat rău, pentru că putem învăța din greșelile altora și putem să venim cu un cadru pentru inteligență artificială foarte bun“.

Articol publicat în numărul 35 al revistei Tribuna Învățământului