Cercetare asupra învățării la distanță

76

80% dintre profesori au colectat constant temele rezolvate la distanță de elevi, unu din zece le-a evaluat prin interacțiune video sincron cu elevii, mai puțini le-au strâns într-un portofoliu, urmând să le verifice când se reia școala față în față. Rezultatele sunt încurajatoare, însă cu observația că aparțin unor profesori preocupați de și formați pentru așa ceva: participanții la proiectul „Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru toți – CRED”, subiecți ai unei cercetări incluse în subactivitatea A.5.3. a proiectului, „Realizarea de cercetări tematice care să sprijine procesul de implementare a curriculumului bazat pe competențe cheie”, derulate în perioada aprilie-mai 2020, când 31% dintre profesorii respondenți finalizaseră programul de formare CRED, iar 69% erau în curs de finalizare, 2.318 în total, eșantion relevant pentru diversitatea rețelei școlare, mediile de rezidență, ponderea disciplinelor.

Cercetare asupra învățării la distanță

Rezultatele cercetării sunt de luat în seamă pentru că reprezintă un aport de profesionalism într-o abundență de păreri.

Peste 98% dintre respondenți au declarat că au derulat activități cu elevii în perioada suspendării cursurilor față în față; majoritatea s-au autoapreciat că dețin competențe digitale de nivel ridicat, inclusiv ca urmare a participării la programul de abilitare curriculară organizat în format blended learning în cadrul Proiectului CRED.

Modalități tehnice de comunicare și activitate cu elevii: 42% – o platformă de învățare online propriu-zisă (50% în urban, 30% în rural, 29% în primar, 44,1% la gimnaziu); 40% – și alte mijloace (spații colaborative de comunicare și învățare, aplicații online); jumătate – portalul digital.educred.ro promovat de Ministerul Educației și Cercetării; peste 85% – și telefon, email.

Resurse didactice: 80% – resurse identificate în mediul online ca RED-uri;  73% – create de subiecții înșiși; 63% – preluate din diferite auxiliare; 48% – preluate din manuale; 30-50% – auxiliare didactice, prezentări, lecturi, fișe de evaluare; peste trei sferturi – fișe de lucru și resurse audio-video; incidență scăzută – manuale digitale.

Modalități de organizare și desfășurare a activității didactice: cel mai frecvent – alocarea de sarcini de lucru individuale pentru exersare și rezolvare; frecvent – prezentări în activitățile online (explicații frontale, rezolvarea de sarcini de lucru cu întreaga clasă); frecvență mai redusă – activități pe grupuri de lucru pentru rezolvarea unor sarcini de învățare.

Feedback oferit elevilor: peste 70% – individualizat, pe baza temelor transmise prin diferite canale de comunicare și/sau în cadrul interacțiunilor online; 20% –  general, pentru întreaga clasă, pe baza căruia elevii puteau să își corecteze temele; unii profesori au declarat că nu au reușit să ofere un feedback consistent elevilor cu privire la rezultatele învățării.

Sprijin din partea factorilor educaţionali, a autorităţilor locale: peste 80%  – Ministerul Educației și Cercetării și alte instituții de profil; peste 60% –  inspectorate școlare, colegi de catedră; sub 20% – CCD, CJRAE/CMBRAE,  ONG-uri, autorități locale (sprijin prin suport în organizare, acces la echipamente și dispozitive necesare învățării la distanță, acces la resurse de învățare online, platforme și aplicații online).

Sprijin din partea părinților: 55% – sprijin prin crearea de condiții optime pentru copii; aproape un sfert – unii părinți încep să se adapteze la acest mod de organizare a activităților școlare și oferă sprijin și altor părinți; aproape unu din cinci – constatare că părinții se simt depășiți și au un nivel scăzut de implicare sau se consideră nemulțumiți de acest mod de organizare a activităților școlare.

Provocări și dificultăți: cele mai multe – cu referire la elevi, privind lipsa/insuficiența echipamentelor și a accesului la Internet, mai slaba implicare și motivare pentru a folosi noile tehnologii în scopul învățării; jumătate dintre subiecți – resurse materiale și resurse de timp foarte mari pentru pregătire, desfășurare, feedback.

Punctele forte ale programului de formare CRED: 85-95% – asigură formatori de calitate, cu prestație, se centrează pe domeniul abilitării curriculare care este prioritate a sistemului educațional românesc, are o componentă importantă de asistență acordată cursanților pe durata formării, utilizează o platformă de eLearning cu activități online, oferă cursanților metode și experiențe practice relevante, asigură suporturi de curs și materiale de studiu de calitate, propune modalități de evaluare flexibile și innovative, este un program național oferit de MEC și oferă multe credite; 82-96% – participanții s-au familiarizat cu activităţi sincron de învăţare (webinare), au înţeles mai bine avantajele şi limitele utilizării noilor tehnologii, au învățat să identifice şi să utilizeze RED, au învăţat să lucreze pe o platforma online, au învăţat să utilizeze diferite aplicaţii online în activităţile didactice cu elevii, au dezvoltat activităţi de învăţare mai bine adaptate nevoilor şi specificului elevilor nativi digital, au folosit în mai mare măsură strategii şi instrumente de evaluare care valorifică noile tehnologii, au lucrat mai eficient cu colegii în spaţii colaborative online, au învăţat să dezvolte chiar ei o serie de RED.

Aspecte de ameliorat pentru mai buna derulare a programului de formare CRED: peste un sfert dintre profesorii participanți – sprijin mai semnificativ după finalizarea cursului, în etapa de valorificare la clasă a competențelor dezvoltate; 22% – acces la platforma online și asistența tehnică acordată în acest sens (aplicabilitatea suporturilor de curs pentru varietatea situațiilor educaționale din sistemul de învățământ românesc); 11% – comunicare cu organizatorii și alte aspecte logistice legate de curs.

Modalități alternative prin care Proiectul CRED poate susține învățarea la distanță: 56% – facilitarea accesului la RED pentru fiecare clasă/disciplină de studiu; 43% – webinarii sau alte forme de învățare colaborativă care să sprijine dezvoltarea competențelor de utilizare a platformelor și aplicațiilor relevante; 40% – orientări privind abordarea unor aspecte socio-emoționale în comunicarea și activitățile de învățare la distanță cu elevii; 35% – webinarii care să abordeze în profunzime aspecte privind proiectarea activităților la distanță/online; 29% – sprijin metodologic pentru utilizarea colectorului de RED.