Timp de patru zile, cartea a fost din nou răsfățata Capitalei. Cea de-a zecea ediție a Târgului Internațional de Carte Bookfest a adus la București peste un milion de volume, din care 4.000 de titluri noi, evenimente dintre cele mai diverse, cărți cu prețuri la reduceri care au ajuns până la 70%, întâlniri cu autori consacrați, un invitat de onoare, în persoana Cehiei, care a adus nu mai puțin de șase scriitori celebri: Tomáš Zmeškal, laureatul Premiului Uniunii Europene pentru Literatură pe anul 2011; scriitorul, dramaturgul, regizorul și scenaristul Roman Ráž; poeta, prozatoarea și dramaturga Kateřina Rudčenková, una dintre cele mai importante reprezentante ale literaturii cehe tinere de astăzi; Kateřina Tučková, autoarea romanului „Dumnezeițele din Moravia”, vândut în peste 50.000 de exemplare în numai un de la apariție, Martin Vopěnka, singurul scriitor ceh care în multe dintre romanele sale se inspiră din realitățile sociale și din peisajele montane ale României, și Tomáš Míka, unul dintre cei mai importanți poeți cehi ai noii generații. Cehia a participat la Bookfest sub sloganul „Cehia – Patria literaturii”.
Bookfest 2015 – o ediție bogată în titluri noi și cărți de calitate
Ediție jubiliară a Salonului Internațional de Carte Bookfest 2015 a reunit anul acesta peste 200 de edituri. Vizitatorii au luat parte la peste 300 de evenimente – lansări, dezbateri și colocvii, proiecții cinematografice, evenimente interactive. O sumară trecere în revistă a ofertei de carte din acest an, cu care s-au prezentat cele mai impor­tante edituri din România, arată că piața de carte din țara noastră este una încă foarte activă. Astfel, editurile Polirom și Cartea Românească au participat cu peste 1.000 de titluri, toate aflate la reducere (20-50%), din care 400 de titluri noi de la ediția anterioară, pachete promoționale, dar și 150 de titluri-surpriză cu reducere de 50%.
Editura Humanitas a bătut recordul, venind cu peste 1.000 de titluri, din care cărțile-eveniment ale ultimelor luni, ediții de lux ale celor mai importante volume ale editurii din ultimii 25 de ani (apropo, Humanitas împlinește anul acesta un sfert de secol de existență), peste 60 de titluri în primă ediție, 29 de lansări de carte și sesiuni de autografe. Totodată, secțiunea Humanitas Fiction a prezentat cititorilor traduceri din mari scriitori ai literaturii mondiale, moderni și contemporani: Ezra Pound, Thomas Mann, Yasunari Kawabata, Karen Blixen, Knut Hamsun, Michel Houellebecq, J.M. Coetzee, Patrick Modiano, Isabel Allende, Javier Cercas, Rui Zink, Su Tong, Anthony Marra, Hilary Mantel.
Editura All a lansat la Bookfest 2015 campania socială și culturală „Cartea în așteptare”, un proiect menit să încurajeze lectura și cultivarea interesului pentru cărți în rândul tinerilor într-un moment de răscruce pentru cartea printată.
Tot All a prezentat cartea-eveniment „Petru cel Mare. Viața și lumea lui”, de Robert K. Massie, precum și volume ale unor autori premiați, precum Jim Crace, Enrique Vila-Matas, Alina Bronsky sau Gonçalo M. Tavares.
Printre noutățile editoriale pe care Editura Litera le-a pregătit se numără „Sticletele”, de Donna Tartt, carte câștigătoare a Premiului Pulitzer 2014, „Capitalul în secolul XXI”, de Thomas Piketty, „Lean In”, de Sheryl Sandberg, și multe altele. În plus, vizitatorii s-au putut implica în campania „Noaptea Cărților Deschise”, desfășurată anual de Litera cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții, prin achiziționarea de volume din colecția „Clasici Moderni” cu numai 5 lei.
Grupul Editorial Trei a pregătit pentru ediția din acest an a Bookfest lansări de carte și noutăți editoriale: „Gravitație”, de Svetlana Cârstean, „Vina”, de Camelia Cavadia, „Fata din tren”, de Paula Hawkins, „Oona & Salinger”, de Frédéric Beigbeder, „Exercițiul miraculos”, de Daniel Glattauer ș.a.
De la Editura Univers, de menționat: „O mie de păduri într-o ghindă. Mari scriitori de limbă spaniolă aleg paginile preferate din opera lor”, de Valerie Miles, „Viața, jocul și moartea lui Lul Mazrek”, de Ismail Kadare, „Cele 20000 de femei din viața unui bărbat”, de Gabriel Osmonde, și „Ẹlẹgbara”, de Alberto Mussa.
Editura Rao a prezentat la standul propriu unele dintre cele mai frumoase albume de artă, dar și romane de răsunet ale momentului, volume scrise de importanți autori clasici și contemporani: „Jihadul Islamic de la «înfrângerea terorii» și «războiul sfânt» la «speranța libertății»”, „Lumea de azi 2015. Enciclopedie politică și militară”, „Re­construcție postconflict” etc.
Aramis și Minerva, două prezențe constante
Și la această ediție de târg, cele două edituri, branduri la fel de cunoscute ca și cele pe care le-am amintit mai sus, au venit cu o ofertă de carte școlară și de beletristică variată, bogată și de calitate.
Editura Minerva, pe lângă titluri și autori interesanți, autohtoni și străini, și-a prezentat noua colecție BPT de lux, cu clasici ai literaturii române: Vasile Alecsandri, I.L. Caragiale, Liviu Rebreanu, Mihai Eminescu, Ion Creangă ș.a. La Editura Aramis au trezit interesul vizitatorilor – de la părinți până la cei mai mici cititori, copiii – Colecțiile Biblioteca Școlarului și Lecturi suplimentare (bibliografie școlară recomandată) pentru clasele a II-a, a III-a și a IV-a. Alături de aceste noutăți, publicul vizitator al standurilor Minerva și Aramis au putut alege din alte și alte titluri.
La zece ani de la inaugurare, Bookfest este unul dintre cele mai importante saloane internaționale de carte din România. Adună, an de an, mai ales în weekend, un mare număr de vizitatori, care se calcă în picioare, îngrămădindu-se în jurul standurilor editurilor impor­tante. Peisajul este unul care, văzut din afară, sugerează o apetență nesățioasă pentru lectură. Dar ultimele statistici nu arată deloc acest lucru, ci dimpotrivă. În România se citește din ce în ce mai puțin, iar afluxul de vizitatori la târg nu înseamnă nimic față de marea masă a românilor care nu citesc nici măcar o carte pe an.
Bookfest 2015 – o ediție a reducerilor epatante
La Salonul Internațional de Carte Bookfest pot fi găsite cărți la prețuri începând cu 1 leu, majoritatea fiind destinate copiilor, dar și volume de I.L. Caragiale, Ioan Slavici, George Coșbuc, Ocavian Goga, la prețuri de 3 lei.
Bookfest 2015 a fost o ediție a reducerilor, care au pornit de la 1 leu și au ajuns la 70%. Au fost edituri ca RAO, care, în cazul în care o persoană a cumpărat o carte de la standul ei, beneficia de o reducere de 15%, iar dacă cumpăra două, de 20% și așa mai departe – la 3 cărți – 30%, la 4 cărți – 40% etc. Totuși, cu toate eforturile editorilor de revigorare a interesului general pentru carte, lectura, la noi, nu reușește să iasă de ani buni din criză.
Televizorul și calculatorul – dușmanii feroce ai cărții
În ciuda înghesuielii cu care ne-am obișnuit de ani buni la târgurile Bookfest (Bookarest) și Gaudeamus, lectura se află în criză în țara noastră. Un studiu al Institutului Național de Științe ale Educației arată că puțin sub o treime dintre elevi nu deschid o carte într-un an, iar 36% n-au citit nicio carte în ultimul trimestru. Ponderea celor care au citit o carte pe trimestru este anemică – doar 19%, iar două, 17%. Nu e greu de înțeles de ce se întâmplă acest lucru, dacă ne gândim că majoritatea timpului un adolescent și-l petrece în fața televizorului și a calculatorului – fie navigând pe internet, fie jucându-se sau stând cu orele pe diverse rețele de socializare. Aceasta se întâmplă în mediul urban, în cel rural lucrurile stând cu mult mai rău.
Elevii români sunt tot mai puțin interesați de lectură. Comparativ cu ei, adolescentul francez sau danez citește în medie pe an nu mai puțin de 50 de cărți. Dar nu numai generațiile tinere suferă de dezinteres acut pentru lectură: 62% dintre cei cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani nu citesc deloc cărți, între 35-49 de ani, 64% citesc, iar între 50-64 de ani, 71% dintre români nu mai citesc deloc. O statistică menită să ne pună pe gân­duri, pentru că își răsfrânge efectele asupra calității și temeinicei actului de învățare și, de aici, asupra întregii societăți.
Ebook-ul, paliativ sau cal troian?
În societatea globalizată de astăzi, în care trendul este digitalizarea vieții, în toate segmentele și sub toate aspectele ei, ebook-ul, cartea digitală, pare să reprezinte o soluție la supraviețuirea editurilor. Iar editorii români au adoptat-o. Astfel, de patru ediții, marile case editoriale aduc la Bookfest și oferte digitale. Anul acesta, de pildă, Polirom și Cartea Românească s-au prezentat cu nu mai puțin de 1000 de ebook-uri. Humanitas are deja un departament Humanitas Digital, iar Nemira este prima editură care, în 2011, a scos un ebook în țara noastră. Vă mai amintiți? „O delicatesă”, de Morial Barbery.
Pe acest val de entuziasm digital a venit și ideea revoluției manualelor și introducerea, chiar de la clasa I, în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea specialiștilor în educație, a medicilor și a psiho­logilor, a ma­nualului electronic. Cartea în format elec­tronic nu va ajuta însă cu nimic la creșterea intere­sului pentru lec­tură al tinerelor gene­rații, după cum ma­nualul digital nu-l va face pe elev să învețe mai mult decât o făcea până acum, din contră. Lupta se dă, în acest mo­ment, nu doar la noi, între triada inter­net-cal­cula­tor-enter­tein­ment/loissir și cul­tura Gutenberg, care, timp de secole, a îmbo­gățit enorm uma­nitatea.
La apetitul pentru lectură, ca și la alfabetism, România e pe ultimele locuri în Europa
Totuși, revoluția digitală – uriașul boom pe care l-a reprezentat cu 25 de ani în urmă apariția calculatorului (apoi a internetului) – nu ne-a afectat doar pe noi, românii. Îndepărtarea de lectură, de paginile cărții și de mirosul de tipar s-a produs în toate țările atinse de fenomenul digital. Situația diferă numai procentual. De pildă, în Franța, tinerii citesc, în medie, câte patru cărți pe lună, iar statele nordice stau chiar mai bine la acest capitol. Prin raportare la acestea, România ocupă, iarăși, unul dintre ultimele locuri, ca și la alfabetism, consumul de pastă de dinți, de săpun și de deodorant. Subsumând, suntem codași la nivelul de instrucție, de civilizație și de igienă. Trist este că ultimele două rezultă din primul. Nu putem vorbi de sănătate, civilizație și igienă fără un nivel corespunzător de instrucție și, implicit, de cultură. Iar asta se poate rezolva numai prin lectură.
Marcela GHEORGHIU