E vremea fondării campusurilor duale – deocamată, administrativ, prin semnarea documentelor și prezentarea proiectelor, adică ceva nespectaculos, făcut, din câte se vede, birocratic și propagandistic. Formalizarea și expunerea sunt de rutină, pentru că la mijloc se află bani europeni. Importante sunt utilitatea și perspectiva. Se creează condiții ca să se împlinească deziderate și să se concretizeze speranțe: legături în sensul continuității între ciclurile de învățământ preuniversitar și superior, precum și între școală, cercetare și economie, formare profesională cu obiectiv precis, practică făcută cu noimă în sensul utilității.

Consorții integrate pentru formare în domenii prioritare ale dezvoltării țării

Campusul este forma de localizare. Fondul de organizare și de funcționare este „consorțiul integrat pentru învățământ dual“. Este compus, după cum ne informează Ministerul Educației, din: „cel puțin o instituție de învățământ superior acreditată care are programe de studii în domeniul fundamental științe inginerești sau în domenii prioritare de dezvoltare a României, cel puțin o unitate de învățământ profesional și tehnic, cel puțin o unitate administrativ-teritorială (UAT), cel puțin un operator economic“, putându-se adăuga și „alți parteneri relevanți pentru formarea în sistem dual și inserția absolvenților, de la nivel național sau european“. Liderul parteneriatului este fie universitatea sau una dintre universitățile implicate, fie unitatea administrativ-teritorială.

Crearea de consorții integrate pentru învățământ dual în campusuri își are locul indicat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca locul într-o sală de teatru: se regăsește în Pilonul VI – „Politici pentru noua generație“, Componenta C15 – „Educație“, Reforma 4 – „Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior“.

Urmată prin opțiune imediat după gimnaziu, această rută îl conduce pe individ prin liceu la facultate și, apoi, direct în profesie: „Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior își propune ca educația profesională să devină preponderent duală, centrată pe nevoile elevilor și în acord atât cu tendințele existente pe piața muncii, cât și cu nevoile specifice mediului economic. Reforma oferă adolescenților, tinerilor și adulților atât o șansă reală la profesie, carieră, educație și dezvoltare personală, cât și opțiunea unui parcurs educațional complet în cadrul unei rute educaționale complete și flexibile. În acest fel, pe lângă competențele specifice învățământului secundar superior, absolvenților li se asigură și obținerea unei certificări și a unei calificări profesionale care facilitează o inserție rapidă pe piața muncii“.

Campusul profesional este determinant pentru că el pune la un loc liceul și universitatea. Apare astfel cadrul pentru necesara legătură între învățământul preuniversitar și învățământul superior, cu atât mai necesară cu cât nemulțumirea universitarilor este permanentă față de nivelul elementar scăzut de pregătire a celor care vin din liceu la facultate. De asemenea, campusul îi familiarizează pe elevii de liceu cu specificul treptei superioare de educație și formare în direcția aleasă de ei. O altă importanță a apropierii dintre cele două niveluri de învățământ constă în faptul că liceului i se deschide posibilitatea accesului la competența cadrelor universitare, la dotările universităților, la resursele intelectuale și documentare ale acestora. A devenit cu atât mai necesară această apropiere (nu numai în domeniul tehnic), cu cât, în timp, învățământul preuniversitar s-a tot îndepărtat de cel superior, prin organizarea diverselor examene, formări, creditări etc. pe plan local. Or, pentru un profesor de liceu (sau de gimnaziu) care se respectă este de neînlcuit contactul periodic cu spațiul universitar, cu bibliote­cile, amfiteatrele și laboratoarele universitare, ca și dialogul cu profesorii din facultăți.

Tradiție în educație și meserie

Pentru unele consorții cu campusu­rile lor, există de pe acum ceva ce poate fi luat ca punct de plecare, inclusiv ca experiență încurajatoare. Așa este la Mioveni, pe platforma unde se fabrică autoturismul Dacia. Însăși „Uzina Dacia“, cum i se spune în zonă de zeci de ani, își are originea într-o fabrică interbelică de la Colibași, precum și, ulterior, la stabilirea profilului auto, în meseria oamenilor formați la școala profesională din Ștefănești, localitate apropiată.

Actualmente, pe platformă funcționează Liceul Tehnologic de Construcții de Mașini Mioveni, cu unele ateliere revalorificabile în noul campus. Parteneri în consorțiu sunt instituții de învățământ superior și unități de învățământ preuniversitar din județul Argeș: Centrul Universitar Pitești al Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București (lider de parteneriat), Universitatea Constantin Brâncoveanu din Pitești, Liceul Tehnologic de Construcții de Mașini Mioveni, Liceul Tehnologic Dacia Pitești, Liceul Tehnologic Astra Pitești, Liceul Tehnologic Ferdinand I Curtea de Argeș, Liceul Tehnologic Topoloveni. Susțin, de asemenea, investiția Asociația Constructorilor de Automobile din România (Acarom), Inspectoratul Școlar Județean Argeș, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș și Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Investiția este de 25 de milioane de euro. La semnarea contractului, ministrul Educației, Ligia Deca, aprecia că „județul Argeș reprezintă județul unde se simte pasiunea pentru educație și, pe lângă asta, avem și o bogată istorie care ne confirmă rolul județului în ansamblu, dar și dedicarea cadrelor didactice“.

Burse pentru elevi și studenți

La Liceul Tehnologic Aurel Vlaicu din Galați își va avea sediul un consorțiu format din Primăria Municipiului Galați, lider de parteneriat, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Liceul Tehnologic Aurel Vlaicu Galați, Thecon SRL, IV Future, Șantierul Naval Damen Galați SA, Grande Dolceria SRL, Inspectoratul Școlar Județean Galați, Inspectoratul Școlar Județean Brăila.

Campusul va cuprinde: cămin pentru cazarea a minimum 300 de elevi, cu cantină la etaj cu capacitate de minimum 100 de persoane; ansamblu de clădiri desfășurate pe orizontală, între care: un amfiteatru pentru conferințe (cu dotările aferente bunei desfășurări a activității didactice), 10 ateliere de lucru (opt pentru învățământ dual preuniversitar în calificări profesionale de nivel 3, 4 și 5 și pentru învățământ universitar în calificări profesionale de nivel 6), 10 săli de clasă, o bibliotecă cu sală de lectură, trei săli multifuncționale, utilizabile atât ca săli de studiu individual sau în grupuri mici, cât și ca spații pentru conferințe sau discuții informale cu partenerii din mediul privat; spații exterioare pentru petrecerea timpului liber, precum trei terenuri de sport cu suprafață de tartan multifuncționale (baschet, volei, tenis), parc, spații verzi.

Ionuț Pucheanu, primarul Municipiului Galați, subliniază: „Este cel mai mare proiect educațional, în valoare de peste 20 de milioane de euro, care se va realiza în Galați, cu fonduri PNRR. Am convingerea că împreună cu partenerii din acest consorțiu vom reașeza învățământul profesional pe baze noi, conform cerințelor pieței muncii la acest moment“. Cu exactitate, întreaga investiție, numită „Construire și dotare campus profesional integrat regional pentru învățământul dual“ are valoarea totală de 112.106.345 de lei.

Proiectul, anunță municipalitatea gă­­lățeană, prevede și „acordarea de burse pe o perioadă de trei ani școlari/universitari unui număr de 150 de elevi și 60 de studenți care provin din medii defavorizate, care vor fi oferite obligatoriu și direct pe toată durata școlarizării, totalul burselor propuse fiind de 3.600.000 de lei“.

„Un proiect istoric“

La Sibiu, consorțiul, numit „Produal“, este considerat de prof. univ. dr. Sorin Radu, rectorul Universității Lucian Blaga, liderul parteneriatului, „un proiect istoric“, argumentând că „nu sunt multe proiecte în care ministerul, instituțiile de învățământ, mediul privat se întâlnesc ca să schimbe comunitatea. Consorțiul e rodul unei colaborări“.

Partenerii universității în consorțiu sunt Primăria Municipiului Sibiu, Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu, Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, Liceul Tehnologic Avram Iancu Sibiu, Liceul Tehnologic Henri Coandă Sibiu, Colegiul Tehnic Energetic Sibiu, Colegiul Economic George Barițiu Sibiu, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară Terezianum Sibiu, Colegiul Școala Națională de Gaz Mediaș, Liceul Tehnologic Automecanica Mediaș, precum și unitățile economice Compa SA, SC Automecanica Mediaș SRL, Continental Automotive Systems SRL Sibiu, Marquardt Schaltsysteme SCS, ODU România Manufacturing SRL Sibiu, SC Solina România SRL.

Astrid Fodor, primarul Sibiului, evidențiază faptul că primăria „a cumpărat și a pus la dispoziție un teren în suprafață de 20.000 mp pe Calea Dumbrăvii, în valoare de peste 6,5 milioane de euro, un element esențial pentru realizarea proiectului de care va beneficia întreaga comunitate. Campusul pentru învățământ dual va fi foarte important, atât pentru elevii cu înclinații spre meserii practice, cât și pentru companiile care au nevoie de angajați bine pregătiți“.

Capacitatea campusului este de 250 de persoane, elevi și studenți. Construcțiile vor fi reprezentate de patru corpuri de clădire: A – săli de curs și laboratoare; B – cantină și bibliotecă; C – aulă și spațiu multifuncțional; D – cămin cu capacitate de 150 de locuri. La nivelul solului vor fi patru parcări cu un total de 140 de locuri pentru automobile, două locuri pentru autobuze și un spațiu de andocare pentru biciclete. Tot în exterior vor fi amenajate două terenuri de sport, unul de baschet (627,00 mp) și unul de volei (360 mp). Valoarea proiectului este de 25 de milioane de euro.

„Un parteneriat model“

Universitatea Politehnica Timișora este liderul Consorțiului Regional pentru Învățământ Dual Vest Timișoara, o asociere impresionantă, a 31 de parteneri, in­clusiv trei mari universități ale orașului: Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din Timișoara, Primăria Municipiului Timișoara, Inspectoratul Școlar Județean Ti­­miș, Liceul Tehnologic Energetic Regele Ferdinand I Timișoara, Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu Timișoara, Colegiul Economic Francesco Saverio Nitti Timișoara, Liceul Tehnologic de Vest Timișoara, Liceul Tehnologic Electrotimiș Timișoara, Liceul Tehnologic Azur Timișoara, Liceul Tehnologic Transporturi Auto, SC Compania de Apă Arad SA, SC Apa Prod SA Deva, SC Aquatim SA, Fundația Aquademica, SC Continental Automotive Ro­mânia SRL, SC Continental Automotive Products SRL, SC DAR Draxlmaier Automotive SRL, SC Hella România SRL, SC TRW Automotive Safety Systems SRL, SC Flextronics România SRL, SC Nokia Networks SRL, SC Del Corso Family SRL, SC Eco Trust SRL, SC Kolping Concept SRL, SC Dragotex SRL, SC Metaltim SA, SC Nedex Grup SRL, Asociația Patronală Ho­­retim, Asociația SAV NET Training Center.

Conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, evidențiază sprijinul acordat de întreaga Alianță Timișoara Universitară, precum și de învățământul preuniversitar și de angajatori: „E un parteneriat model din punctul de vedere al coagulării tuturor forțelor care pot să facă din ruta duală completă un punct de atracție al învățământului românesc. Ruta duală completă reprezintă una dintre reformele principale ale noului pachet legislativ România Educată, în ideea recredibi­lizării formării pentru meserii, de oferire a unui orizont profesional cât mai înalt celor care aleg ruta de formare tehnolo­gică duală“.

Campusul va fi dezvoltat pe un teren de 30.000 mp, aparținând primăriei orașului. Va respecta standardul NZEB -20% („Nearly Zero Energy Buildings minus 20%, cu o producție de energie regenerabilă de minimum 30% din consumul de energie primară“) și va avea în structură: șase clustere (grupuri) spații educaționale pruniversitare, fiecare cu câte cinci săli de clasă, laboratoare, spațiu pentru profesori, spațiu de recreere, sală comună, grup sanitar, circulații; șase clustere (grupuri) spații educaționale universitare, fiecare cu câte trei săli de curs, laboratoare, spațiu pentru profesori, spațiu de re­creere, sală comună, grup sanitar, circulații; ateliere de practică specializată (electronică, mecanică, electrică, robotică, telecomunicații, industria apei, horeca); spații de cazare (60 de camere de locuit, grupuri sanitare, spălătorie și us­cătorie, chicinete, spațiu de co-working, holuri, circulații); zona pentru campus management (recepție, birouri, sală de lucru); bibliotecă cu săli de studiu în grup și individual, spații pentru calculatoare); sală de sport cu anexe și vestiare; cantină și cafenea cu bucătărie și spații de servit masa; aulă. Același proiect in­clude și dotarea atelierelor digitale, plata burselor pentru elevi și studenți, precum și măsuri conexe de creștere a calității și vizibilității învățământului dual. Totul se ridică la valoarea de 27 de milioane de euro (134 de milioane de lei cu TVA).

Toate dotările necesare practicii elevilor și studenților

Colaborare între învățământul preuniversitar și învățământul superior în formare și orientare profesională relevă și consorțiul format la Reșița de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca prin Centrul Universitar al Universității Ba­beș-Bolyai din Reșița, Colegiul Economic al Banatului Montan Reșița, Colegiul Tehnic Reșița, Consiliul Județean Caraș-­Severin, Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), Agenția de Dezvoltare Locală Reșița (ADLR) și operatorii economici Spaleck, Electroechipament Industrial, Pangram, Leoni Wiring Systems Arad, EMZ Hanauer România, Endress Group România, Aquacaras, HNH Grand Hotel &Spa, Elegant Euro Roof, Memento Events G&I, Lis Consulting, Comalex, Marta Bacolux, Holiday Maria.

Campusul integrat pentru învățământul liceal și universitar va cuprinde: două centre de învățare cu ateliere digitale dotate complet cu echipamentele necesare pentru activitatea practică a elevilor; bibliotecă, sală de evenimente educaționale, spații de lectură și socializare, spații și teren pentru activități sportive, cantină și spații de cazare; două spații de cazare și recreere – Casa Elevilor și Casa Studenților, ambele cu o capacitate totală de 250 de locuri.

Primarul Municipiului Reșița, Ioan Popa, adaugă enumerării: „Pe lângă construcția propriu-zisă a campusului, prin acest proiect asigurăm burse pentru elevi și studenți, toate dotările necesare desfășurării practicii elevilor și studenților, servicii de consiliere în carieră și dezvoltarea de programe de studii noi, relevante pentru piața muncii actuale“.

Contractul de finanțare a investiției, semnat la Ministerul Educației de primar și de ministru, se ridică la valoarea de 122.623.021 de lei.

Primul campus dual finalizat

Un campus integrat pentru învățământ dual a și fost construit. Se află la Oradea. Consorțiul care-l folosește cu­­prinde în diversitatea lui de 18 membri: două autorități publice – Consiliul Județean Bihor (lider de proiect) și Primăria Municipiului Oradea; cinci unități de învățământ preuniversitar – Colegiul Tehnic Traian Vuia Oradea, Colegiul Tehnic Mihai Viteazul Oradea, Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși Oradea, Colegiul Tehnic Alexandru Roman Aleșd și Liceul Tehnologic Unirea Ștei; o instituție de învățământ superior – Universitatea din Oradea; o instituție pentru învățământ preuniversitar – Inspectoratul Școlar Județean Bihor; nouă companii pri­vate și asociații economice – SC Faist Mekatronic SRL, SC Connectronics România SRL, SC Vernicolor SA, SC Celestica SRL, SC Purem Oradea SRL, SC Nidec SRL, SC Plexus Services RO SRL, Asociația Bihor West Professional și Asociația Firmelor Bihorene. Însăși semnarea contractului de finanțare, în valoare de 146.183.346 de lei (peste 29 de milioane de euro), a constituit o dovadă a diversității și coeziunii participării la proiect pe plan local, evenimentul reunindu-i pe ministrul Educației, Ligia Deca, pe Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, profesorul Horea Abrudan, inspectorul școlar general al județului Bihor, prof. univ. dr. Constantin Bungău, rectorul Universității din Oradea, Florin Birta, primarul Municipiului Oradea.

În campus vor fi funcționale laboratoare, ateliere de practică pentru diferite specializări, săli pentru învățământul teoretic, un centru de evaluare și testare a aptitudinilor copiilor, o bibliotecă virtuală, un cămin pentru cazare cu condiții foarte bune cu o capacitate de 140 de locuri, o cantină, cabinete medicale, ba­­zin de înot și un complex sportiv (sală de sport și terenuri exterioare).

Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, reamintește că „acesta este primul proiect finalizat în România cu finanțarea asigurată din fondurile europene dedicate susținerii învățământului dual. Din acest an, elevii bihoreni care vor dori să învețe o meserie solicitată de firmele locale au la dispoziție cele mai bune condiții pentru a face acest lucru“.

Horea Abrudan, inspectorul școlar general al județului Bihor, explică oportunitățile noului campus: „Campusul oferă condiții foarte bune pentru cei care se vor pregăti aici. Este un proiect foarte important pentru că, pe de o parte, oferă posibilitatea copiilor din județ să dobândească o calificare și să se poată angaja într-o meserie aici, acasă, și să nu mai fie nevoiți să plece în alte țări și, pe de altă parte, pentru că mediul de afaceri local are nevoie de forță de muncă înalt calificată. Dezvoltarea comunităților noastre și a județului în ansamblu depinde într-o măsură importantă de investițiile ce se realizează de factorii economici. Elevii din colegiile partenere vor studia în campus disciplinele teoretice și practice de specialitate, respectiv vor face practica la agenții economici parteneri. După trei ani de studiu, vor putea obține diploma de maistru, nivel III de calificare, iar dacă vor face și un an de liceu, vor putea susține și examenul de Bacalaureat și, even­tual, vor urma studii universitare. Vor avea posibilitatea ca pe întreaga durată a studiilor, inclusiv academice, să fie sprijiniți de agenții economici“.

Disponibilități pentru educație, formare și inovare

Din perspectiva mediului economic, o ilustrare a interesului față de educația și formarea viitorilor profesioniști se poate desprinde din vizita delegației de oameni de afaceri și de reprezentanți ai camerelor germane de comerț și industrie din Osnabrück și Ostfriesland-Papenburg în județele Sibiu și Timiș. Vizita de informare a fost organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) în colaborare cu cele două camere de comerț din Germania, AHK România fiind partener în consorții duale din zona vizitată. Obiectivul vizitei a fost acela de „a cunoaște îndeaproape piața din România și în special locurile cu potențial de producție, disponibilitatea forței de muncă și capacitatea oamenilor de inovare“.

A fost vizitat Liceul Tehnologic Independența din Sibiu, apreciat în urma cunoașterii de către oaspeți ca „unul dintre cele mai importante licee din regiune, care oferă învățământ în sistem dual și are parteneriate cu cele mai mari firme germane din județ“.

De asemenea, a fost vizitat și apreciat Colegiul Național Samuel von Brukenthal din Sibiu, școală de elită, unde „în fiecare an termină studiile un număr impresionant de vorbitori nativi de limba germană, calitatea școlilor germane din județ fiind recunoscută la nivel național“.

Tot la Sibiu, din aria producției și cercetării, membrii delegației au avut întâlniri cu reprezentanți ai companiilor Harting și Rehau. La Timișoara a fost apreciat potențialul pentru parteneriate și relocare a producției, orașul fiind considerat „unul dintre cele mai importante hub-uri de start-up-uri și de idei inovatoare, alături de București și Cluj“. Au fost vizitate Primăria Municipiului Timișoara, platforma Cowork Timișoara, firmele ger­mane Helbako (lider în soluții electronice și electrice pentru industria auto) și Dräxlmaier (care asamblează baterii pentru vehicule electrice si hibride), precum și producătorul local Elba Lighting, cu o tradiție de aproximativ 100 de ani în producția de corpuri de iluminat.

Locurile de muncă,
„problemă veche și actuală“

Un cadru potrivit pentru dialog privind orientarea tinerilor către învățământul profesional dual poate fi bursa generală a locurilor de muncă, așa cum a fost cea organizată de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov la Instituția Prefectului Județului Ilfov. 38 de agenți economici au fost prezenți cu 603 locuri de muncă vacante în diferite domenii de activitate, dintre care 43 pentru studii superioare. Au participat 457 de persoane, dintre care 161 au fost selectate în vederea angajării.

Între cei prezenți, au fost și elevi. Lor le-au fost dedicate un atelier privind tehnici de căutare a unui loc de muncă (conceperea unui CV european, a unei scrisori de intenție, prezentarea la interviu) și posibilitatea de dialog cu un consilier specializat.

Nu au fost doar elevi din ani terminali. Trei băieți (Alex, Eric și Cristi se recomandă) sunt în clasa a X-a, „la turism și alimentație“, la Liceul Tehnologic Doamna Chiajna din Roșu. Au venit să observe atmosfera din mediul angajatorilor: „Să vedem ce presupune angajarea în muncă, ce ne oferă, la ce să ne așteptăm“. Par interesați de meserie fără să fi urmat învățământul profesional. Chiar așa: de ce e ocolită școala profesională? „Școala profesională îți limitează cunoașterea. Liceul îți deschide mai multe posibilități. Profesionala te duce doar pe acel domeniu pe care-l are ea“.

Prof. ing. Doina Țecu, de la Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, recunoaște că elevii, dar mai ales părinții, au rezerve față de învățământul profesional, deși de acolo „te alegi cu meserie, ești și independent financiar“.

Prof. ing. Dumitru Streinu, de la Liceul Tehnologic Doamna Chiajna, comentează o cauză a reticenței față de învățământul tehnic-profesional și, în același timp, deschide o temă de reflecție mai largă asupra finalității școlii: „Piața muncii nu asigură continuitate în calificările cu care tinerii ies din școală. Ei urmează patru ani liceul tehnologic, susțin atestat de competențe profesionale înaintea Bacalaureatului, însă cu atestatul nu sunt primiți la firme. Și atunci?! Exodul de aici provine. Economia trebuie să le asigure locuri pe baza competențelor dobândite în licee, pe profil. Problema e veche și actuală“.

Articol publicat în nr. 53-54 al revistei Tribuna Învățământului