Buget de 2,8% din PIB, propus pentru educație, considerat „mai puțin de jumătate față de cât ar trebui să fie”

În definitivarea bugetului de stat pe acest an, se conturează o alocare de 2,8% din PIB pentru educație. Suma totală se preconizează a fi cu aproximativ trei miliarde de lei mai mică decât întregul buget din 2025, cifrat la 60,2 miliarde de lei, în condițiile în care, la rândul lui, bugetul educației pe anul trecut fusese redus, după cum arată o analiză a Consiliului Fiscal, cu 378 de milioane de lei față de suma alocată, adică o reducere de 0,6% (0,02% din PIB).

Situația financiară este pe cale să accentueze o stare a sistemului educațional din ce în ce mai grvă. Profesorii, afectați de reducerile veniturilor și de numeroase desființări de posturi, aplicate prin Legea nr. 141/2025, pregătesc declanșarea unui conflict de muncă preconizat să culmineze cu greva la nivel general în timpul examenelor naționale din vară.

Studenții sunt afectați, și ei, de măsurile financiare guvernamentale, cu efecte negative asupra burselor și altor drepturi sociale.

Reacția autorităților față de nemulțumirile din mediul educațional, ca și față de analizele asupra situației economice, este inexistentă.

Cu această perspectivă, în actualitate apare tot mai fermă decizia federațiilor sindicale în domeniul educației de boicotare a examenelor naționale din vară.

Examenele naționale, în pericol!

Marius Ovidiu Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret: „Este vorba de boicotarea examenelor naționale care vor avea loc în vară. Acum, discutăm de boicotarea simulărilor. Categoric că nu excludem nici acțiunile de protest în stradă.”

Totodată, cadrele didactice se declară nemulțumite de impasibilitatea președintelui României, Nicușor Dan, față de solicitarea unui dialog.

Marius Ovidiu Nistor: „Dacă în septembrie, anul trecut, am venit peste 20.000, nicio problemă, mai venim încă o dată și încă o dată până când cei care n-au timp să se vadă cu noi vor înțelege că educația este o prioritate. S-a gândit la ce înseamnă faptul că, în momentul de față, Guvernul României propune un buget de 2,8% din PIB pentru educație? Mai puțin de jumătate față de cât ar trebui să fie!

Consider că noi, ca federații sindicale, am greșit. Acțiunile de protest trebuia să le organizăm seara. Presupun că doar atunci președintele României ar fi ieșit la o întâlnire cu cadrele didactice. Dacă stau bine să mă gândesc, când au venit peste 20.000 de cadre didactice la poarta domniei sale, anul trecut, în septembrie, nu s-a deranjat să iasă afară, dar măcar ne-a primit ca să ne asculte. Domnia sa și-a dat un termen de vreo două luni, când, cu cifrele pe masă, vom vedea cum anume vor putea fi combătute măsurile asumate pe Legea 141, măsuri care au avut un efect nefast în învățământul preuniversitar. S-au cules date, dar domnia sa tot n-a avut timp să se întâlnească cu noi, pentru că îi lipsea ministrul. Acum are ministru, ne pregătim de acțiuni de protest, de boicotarea simulărilor, a examenelor naționale și domnia sa tot nu are timp să se vadă cu noi. Pesemne că nu are absolut nimic de spus.

Cum poți să ai încredere în președintele României sau în consilierii domniei sale, atâta vreme cât noi ne ducem cu bună-credință la Cotroceni, încercăm să găsim o soluție la problemele pe care le avem în învățământul preuniversitar, ca să aflăm pe urmă din presă că, de fapt, Președinția este mână în mână cu Guvernul, iar consilierul este pe post de observator la întâlniri de taină ale profesorilor din învățământul universitar cu reprezentanți ai Guvernului, unde mai stabilesc ce măsuri de austeritate aplică sistemului de învățământ?!

Măsura respectivă a fost discutată doar cu un grup de rectori, din care face parte și actualul ministru al educației, domnul Dimian, care ne iubește. Asta ne transmite, că ne iubește pe noi, profesorii, pe cei din învățământul preuniversitar, dar nu are timp să se vadă cu noi; din prea mare dragoste!”