Bucureștiul va deveni capitala patrimoniului cultural european în perioada 6-8 octombrie 2024, cu ocazia Summitului European al Patrimoniului Cultural, organizat de rețeaua Europa Nostra, sub patronajul Președintelui României și cu sprijinul Comisiei Europene, al Ministerului Culturii și al Primăriei Municipiului București. Vor fi dezbătute prioritățile de politici publice la nivel european și românesc în domeniul patrimoniului și va fi adoptat Manifestul pentru Patrimoniul Cultural din România. Vor fi prezentate cele mai bune 26 de proiecte de conservare a patrimoniului premiate în acest an, între care și două din România, Biserica săsească din Alma Vii și Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca. Vor fi decernate Premiile Europene pentru Patrimoniu.
Înmânarea Diplomei care atestă Patronajul Președintelui României a avut loc la Ateneul Român, el însuși clădire de patrimoniu, prilej cu care consilierul prezidențial pentru cultură, Sergiu Nistor, a subliniat: „Acum 34 de ani, subiectul patrimoniului era împărtășit de un număr foarte restrâns de oameni și organizații din țara noastră. Astăzi, subiectul patrimoniului cultural și cel al restaurării monumentelor istorice a depășit interesul strict al unei înguste elite, devenind central în interesul tinerei generații, al specialiștilor, al organizațiilor și instituțiilor administrative. Acest lucru se datorează și vocii Europa Nostra, care a recunoscut în mod repetat calitatea intervențiilor de salvare și restaurare a patrimoniului efectuate în România, apreciind în mod deosebit și calitatea umană, a specialiștilor care le-au înfăptuit.”
Sneška Quaedvlieg-Mihailović, secretara generală a Europa Nostra: „Bucureștiul găzduiește un Summit European pentru Patrimoniu strategic, dat fiind că are loc chiar înainte să înceapă mandatul viitoarei Comisii Europene și pentru că putem să evaluăm și să dezvoltăm politicile europene pentru protejarea patrimoniului cultural, pornind de la ultimele evoluții. Summitul se va încheia cu un document de politici publice, cu principalele direcții de acțiune pe care Europa Nostra le va susține în relația cu instituțiile europene – Manifestul de la București. Sunt câteva priorități pe care ne axăm, precum: aplicarea unor principii clare de calitate în practica patrimoniului cultural și în special în lucrările de restaurare, unde au existat de-a lungul timpului atâtea probleme, precum și în proiectele de regenerare urbană; integrarea principiilor și mecanismelor sustenabilității în practica patrimoniului cultural; recunoașterea, celebrarea și încurajarea celor mai bune practici în domeniul protejării patrimoniului cultural, utilizarea tehnologiilor digitale pentru protejarea și valorificarea patrimoniului, tranziția digitală. Noi promovăm patrimoniul ca o expresie a drepturilor omului.”
Raluca Turcan, ministrul culturii: „Anul 2024 a fost un an semnificativ din perspectiva realizărilor pe patrimoniu în România. Într-un mod inovator, am creat un concept unitar de punere în valoare a patrimoniului cultural românesc, astfel încât acesta să aibă locul pe care îl merită în patrimoniul cultural european. Partea de patrimoniu construit cred că a intrat pe un făgaș pozitiv și mi-aș dori să fie ireversibil, indiferent de structura de decizie pe care România o va avea. Am intensificat investițiile în clădirile de patrimoniu. Am creat programe de investiții noi în patrimoniul construit.”
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: „Cred că este vital ca oamenii să conștientizeze importanța patrimoniului și mai ales a patrimoniului construit, pentru că, dincolo de a conferi identitate unui oraș, acesta are și o valență, o valoare economică. Din perspectiva Primăriei Municipiului București, cred că este important ca patrimoniul construit să fie o piață corectă, în care investitori corecți să vină, să restaureze, să respecte, să valorifice, să dezvolte patrimoniul cultural, pentru că acesta reprezintă cartea de vizită a unui oraș.”
Marin Cazacu, directorul general al Filarmonicii George Enescu: „Ateneul Român, care a primit Marca Patrimoniului European în 2024, este o sursă de inspirație pentru oricine îi trece pragul, pentru noi toți, este locul unde este prezentă cultura și istoria națională, este un simbol al identității României și, din acest an, un simbol al identității europene. Impactul pe care îl are la nivelul comunității, prin toate evenimentele care se desfășoară sub cupola Ateneului Român, este major, și de aceea este esențial ca Ateneul Român să beneficieze de intervenții de conservare, dezvoltare, modernizare, digitalizare conforme celor mai bune practici în domeniu la nivel internațional.”
Eugen Vaida, fondatorul organizației Ambulanța pentru Monumente, membru al juriului Premiilor Europene pentru Patrimoniu: „Încercăm, prin modelele noastre, să inspirăm și țările vecine să facă pași semnificativi pe drumul restaurării și valorificării sustenabile a patrimoniului cultural, mai ales a monumentelor istorice. Este esențial ca acestea să fie salvate, reutilizate și să fie vii, să atragă oameni să vină să le viziteze. Turismul este o modalitate extraordinară de validare a soluțiilor de conservare și reutilizare găsite și implementate de specialiști. Contează fiecare model, pentru că el poate influența și genera zeci de alte inițiative. Patrimoniul trăiește prin oameni și prin prezența în spațiul public. Altfel, patrimoniul moare.”
Detalii: Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra
