Salonul Internațional de Carte Bookfest, cel mai important târg de gen din țara noastră și singurul care, potrivit organizatorilor, a câștigat notorietate internațională, și-a primit anul acesta, la ediția a XVII-a, pasionații de lectură între 29 mai și 2 iunie. Un milion de volume, 300 de lansări de carte și dezbateri, 3.000 de titluri noi și peste 60 de evenimente dedicate copiilor au făcut deliciul numărului mare de vizitatori care i-au trecut pragul vreme de cinci zile. Bookfest-ul de anul acesta a fost o sărbătoare a spiritului. Ca la marile sărbători, ecourile reverberează mult după ce evenimentul a luat sfârșit, pentru că, dincolo de statistici, comparații cu edițiile precedente și cu alte manifestări similare, ceea ce rămâne este un sentiment de nostalgie. Dar să revenim la ce și cum a fost Bookfest 2024, manifestare care a reunit la Romexpo aproximativ 200 de expozanți din întreaga țară și un important număr de reprezentanțe culturale cu sediul la București. Salonul Bookfest 2024 a fost, totuși, o ediție cu mai puține titluri noi decât în anii precedenți și cu mai multe reduceri, iar editorii spun că i-au salvat cărțile pentru copii, gen care a reprezentat un sfert din vânzările totale ale editurilor participante. Să înțelegem că vine puternic din spate o generație de pasionați de lectură? Ar fi bine să fie adevărat, fiindcă succesul real al salonului Bookfest de anul acesta este umbrit, într-o oarecare măsură, de cele mai recente date Eurostat care ne plasează pe noi, românii, pe ultimul loc la citit în Uniunea Europeană. Deocamdată, să vedem, însă, cum a fost la Bookfest.
Salonul Internațional de Carte Bookfest este organizat de Asociația Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România. Și anul acesta, Bookfest, ediția a XVII-a, a fost situat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Invitata de onoare a ediției din acest an a celui mai important eveniment expozițional dedicat cărții a fost Republica Moldova, care a adus la București o serie de titluri și cărți rare – borne care au marcat istoria lecturii în stânga Prutului. Selecția a fost reunită sub motto-ul „Cărțile care ne-au făcut oameni“ și a inclus douăsprezece titluri expuse împreună cu o serie de texte explicative la stand, texte din care am preluat pentru a explica de ce sunt aceste titluri atât de importante pentru Republica Moldova și, într-o bună măsură, și pentru noi.
Cărțile rezistenței în obsedantele decenii comuniste
În lista acestor titluri incluse în expoziția de cărți cu care s-a prezentat invitata de onoare la București s-a numărat ediția din 1970 a Abecedarului avându-i ca autori pe Grigore Vieru, Spiridon Vangheli și Igor Vieru, cartea după care „a învățat să citească o generație întreagă în anii ’70“ din secolul trecut, până în anii ’80. Copiii din Republica Moldova au avut astfel șansa să învețe după „cel mai luminos“ Abecedar din sistemul comunist sovietic.
Prima ediție în limba română a dilogiei Povara bunătății noastre, de Ion Druță, publicată în 1970 la Editura Cartea Moldovenească din Chișinău, într-un tiraj de 12.000 de exemplare, este un alt titlu inclus în proiect. De ce? Pentru că romanul prezintă destinul oamenilor din satul basarabean Ciutura, aflat în Câmpia Sorocii (locul de baștină al scriitorului), din perioada începutului de secol XX până în anii ’50, după instaurarea regimului sovietic în Basarabia, incluzând cele două războaie mondiale.
O altă carte importantă a văzut lumina tiparului în 1968, la Editura Cartea Moldovenească; apărea într-un format mic, cu o supracopertă neagră, fără nicio imagine, volumul de poeme intitulat Numele tău, de Grigore Vieru, cu o prefață semnată de Ion Druță, transformându-se rapid într-un adevărat fenomen. Este cartea în care, pentru prima dată, apar în poeme numele Constantin Brâncuși, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, precum și dedicații către Marin Sorescu sau Nicolae Labiș.
O altă carte inclusă în expoziția „Cărțile care ne-au făcut oameni“ este Povestea cu cocoșul roșu, de Vasile Vasilache. Romanul a provocat discuții aprinse în anii ’70 în mediul intelectual, care a fost surprins de alegoriile, referințele mitologice „deșănțate“ și de limbajul „provocator“ al autorului. Este, dacă vreți, cartea care i-a adus lui Vasile Vasilache, în egală măsură, faima și ostracizarea.
Zbor frânt este un roman care poartă semnătura lui Vladimir Beșleagă; a văzut lumina tiparului în 1966, la Editura Lumina. Deși respinsă de juriul Premiului de Stat, cartea a fost primită cu entuziasm de criticii literari și s-a bucurat de numeroase recenzii în revistele de specialitate.
O altă carte „rară“ adusă de Republica Moldova la București, între 29 mai și 6 iunie, a fost Băiețelul din coliba albastră, de Spiridon Vangheli, publicată de Editura Cartea Moldovenească din Chișinău în anul 1964, volum ilustrat de Igor Vieru, unul dintre cei mai marcanți artiști plastici de peste Prut. Textele din carte sunt remarcabile printr-un mod personalizat al autorului de a înțelege și interpreta copilăria.
În anul 1974, la Editura Cartea Moldovenească din Chișinău, într-un tiraj modest, de 7.000 de exemplare, ieșea de sub tipar volumul Aproape, de Grigore Vieru. Este un volum de versuri lirice, cu ilustrații color de Isai Cârmu și o prefață intitulată Sub semnul teiului, semnată de Liviu Damian.
O altă carte fenomen pentru literatura moldovenească a „obsedantului deceniu“ a fost culegerea Piept la piept, semnată de Ion Druță, care a apărut în 1964, la Editura Cartea Moldovenească, cu ilustrații de Ilie Bogdescu, unicul artist plastic moldovean membru titular al Academiei de Arte din fosta URSS, caligraf genial și autor al ilustrațiilor realizate pentru circa 100 de cărți, devenite clasice și cunoscute în arta europeană.
Volumul de poezii al lui Mihai Eminescu publicat în anul 1965 de Editura Lumina completează lista titlurilor prezente în expoziția de carte rară. Intitulat Poezii, volumul este ilustrat de același Igor Vieru. Fiecare poezie este însoțită de o ilustrație originală.
O altă carte rară adusă de Republica Moldova la Romexpo, de data aceasta din patrimoniul de aur al literaturii universale, a fost Divina Comedie. În anul 1968, la Editura Lumina, capodopera dantescă în trei volume – Infernul, Purgatoriul și Paradisul – vedea lumina tiparului în binecunoscuta tălmăcire a lui George Coșbuc, primul care a tradus-o integral în limba română. Supracoperta de culoare neagră, cu profilul stilat al lui Dante în alb pentru toate volumele, ascunde coperți de culori diferite pentru fiecare volum în parte: alb, bordo și verde. Cărțile sunt copertate în pânză, cu desene imprimate aurii, executate în același stil, dar care diferă de la volum la volum. Supracoperta, coperta și titlul sunt prezentate de ilustratorul E. Belischaia în stilul scriptoriilor medievale, pentru a le combina cu ilustrațiile din textul cărții. Este volumul care a completat lista cărților rare prezente în expoziția „Cărțile care ne-au făcut oameni“, asupra căreia ne-am oprit în mod special, deoarece nu este doar despre Moldova. Expoziția de cărți rare de la standul invitatului de onoare al ediției de anul acesta a Bookfest este și despre noi, despre cum am înțeles deopotrivă să rezistăm tăvălugului comunist. Cum? Prin literatură, prin cultură.
În afara expoziției de cărți rare din anii ’60-’80, în cei peste 200 de metri pătrați vizitatorii Bookfest 2024 au avut ocazia să descopere o bogată ofertă de carte de peste Prut: ficțiune, non-ficțiune, carte de artă, pentru copii și tineret.
Nu întâmplător, desigur, prezența Republicii Moldova la Bookfest 2024 a stat sub semnul relației speciale dintre cele două țări, sloganul propus fiind „Te cuprind, Republica Moldova“, o expresie, spun organizatorii, des întâlnită în vorbirea curentă din spațiul lingvistic și cultural de peste Prut, fiind echivalentul sintagmei „te îmbrățișez“.
Dar de ce tocmai Republica Moldova a fost aleasă anul acesta invitat de onoare? Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România, explică: „Invitația adresată Republicii Moldova a venit ca o continuare firească a relațiilor excelente pe care le împărtășim cu colegii de peste Prut, inclusiv cu prilejul celor șase ediții de Bookfest Chișinău deja desfășurate acolo. Dar avem în comun și multe dintre problemele pieței de carte, pornind de la publicul restrâns și lipsa unei infrastructuri decente de difuzare. Sperăm ca acest Bookfest 2024 să fie șansa unor pași fermi pe un drum comun pe care ni-l dorim cât mai luminos“.
Specific național, dar și punte către spațiul cultural și editorial românesc, motto-ul „Te cuprind, Republica Moldova“ este acoperișul sub care s-au desfășurat cele aproximativ 40 de evenimente din programul țării invitate la ediția din acest an a Salonului de carte Bookfest. Un program bogat, care a inclus evenimente variate, de la lansări de carte până la dezbateri pe teme de stringentă actualitate, atât pentru piața editorială, cât și pentru noi, ca societăți, limbă, istorie și cultură.
„Prin carte și cultură, încă un pas spre regăsirea noastră de neam, spre reclădirea punților distruse“
Marea provocare venită din partea invitatei de onoare la cea de a XVII-a ediție a Salonului internațional de carte Bookfest a fost, însă, „Recensământul îmbrățișărilor. Te cuprind“, vizitatorii fiind invitați anul acesta să încarce pe Facebook momentul reîntâlnirii cu cineva drag la târg: „Bucurați-vă de reîntâlnirea cu cineva drag la Bookfest 2024, imortalizați acel moment, apoi încărcați-l pe Facebook cu – musai! – tag către pagina Republica Moldova, țară invitată de onoare la Bookfest 2004. Plus hashtag-urile #tecuprind, #recensământulîmbrățișărilor și #bookfest2024. E liber la pozat atât cu prieteni, cât și cu cărți. Specialiștii noștri în recensământul îmbrățișărilor le vor înregistra și, împreună, vom crea cea mai mare bază de date a pozelor cu-mbrățișări din lumea cărților“, a fost mesajul organizatorilor.
„Facem azi, prin carte și cultură, încă un pas spre regăsirea noastră de neam, spre reclădirea punților distruse, pentru a uita că suntem un tot întreg. Cred cu tărie că Bookfest 2024 va da un impuls creator literaturii noastre și, totodată, va motiva cititorii din România să treacă Prutul. Prin pagini de carte, dar și pe viu, pentru a spune, așa cum sună și sloganul prezenței noastre la Bookfest 2024, Te cuprind, Republica Moldova“, a subliniat Sergiu Prodan, ministrul Culturii din Republica Moldova, prezent la Romexpo.
„Bookfest Junior“, program consacrat celor mai tineri cititori
Programul special destinat micilor cititori a continuat și în acest an, sub titlul „Bookfest Junior“. Sub această umbrelă, zeci de evenimente, între care 36 de ateliere de lectură, muzică, actorie și de orientare în carieră, organizate de Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți „De Basm“, în colaborare cu Liceul Româno-Finlandez și Opera Comică pentru Copii, i-au atras și i-au încântat pe copii, care au avut astfel ocazia să se întâlnească cu autorii preferați, să descopere cărți și scriitori noi, noi prieteni și pasiuni noi. Aflat la cea de-a doua ediție, spațiul special amenajat „De Basm la Bookfest Junior“ a prins culoare pentru cei mici, pe care i-a însuflețit cu povești, personaje de tot felul și ateliere de lectură. Luminița Corneanu, Luciana Grosu, Laura Grünberg, Andreea Iatagan, Mihai Mănescu, Alex Moldovan, Augustin Cupșa, Cosmin Perța, Ana Maria Sandu, Cristina Beatrice Preda, Adina Rosetti, Carmen Tiderle au fost autorii care au susținut nu mai puțin de 12 ateliere de lectură și scriere creativă pentru copii, în cadrul programului Atelierele „De Basm la Bookfest Junior“.
Apariții editoriale, întâlniri ale copiilor cu cei mai apreciați autori și ilustratori ai momentului
În cadrul programului Bookfest Junior, tinerii cititori au avut prilejul să-i întâlnească pe câțiva dintre cei mai apreciați autori de literatură română contemporană pentru copii.
Îndrăgitul scriitor Alex Moldovan a lansat, la Editura Arthur, al patrulea volum al seriei Olguța: Olguța și aventura din Orient Express, cu ilustrații de Jozsef Vass. Andreea Iatagan a publicat, la Editura Panda, al treilea volum despre vulpița Miko – Miko și soarele, cu ilustrații de Diana Tivu –, iar Marin Mălaicu-Hondrari, la Editura Pandora M, a publicat Basmul Cămilelor, cu ilustrații de Adela Maria Calistru.
Carmen Tiderle, laureata Premiului copiilor la Gala Premiilor Cărturino din acest an cu volumul Cornute cosmonaute, apărut la Editura Arthur, cu ilustrații de Vali Petridean, i-a strâns pe cei mici la un atelier chiar de 1 Iunie, ziua lor. Adina Rosetti le-a pregătit și ea un atelier de întrebări fantastice, pornind de la volumul ei De ce și-a pierdut balaurul tableta… și alte întâmplări fantastice, cu ilustrații de Andrei Măceșanu, apărut tot la Editura Arthur, finalist la Gala Premiilor Cărturino, secțiunea „Cartea de literatură pentru copii a anului“.
Finaliștii Premiilor Uniunii Scriitorilor din România, la secțiunea „Cartea pentru copii și tineret a anului 2023“, Luminița Corneanu – pentru Cameleonul Cami pleacă în Tibet, cu ilustrații de Andrei Damian, carte apărută la Editura Vlad și Cartea cu Genius – și Augustin Cupșa – pentru Două furnici și-un elefant, carte ilustrată de Andreea Dobreci, publicată la Editura Humanitas Junior – s-au întâlnit și ei cu cei mai tineri cititori tot de 1 iunie, de Ziua copilului. La standul Editurii Humanitas a fost prezentat volumul Muntele cu uși, de Cătălin Pavel.
Acestea sunt doar câteva dintre surprizele cu care au fost întâmpinați copiii la Bookfest Junior. Nu e de mirare că, la ediția de anul acesta, cel mai bine s-a vândut cartea pentru copii.
Cele mai vândute titluri la Bookfest 2024, o invitație irezistibilă la lectură
Chiar dacă, după spusele editorilor, la ediția de anul acesta a Bookfest, editurile au fost salvate de cărțile pentru copii, Salonul a scos la iveală și faptul că adulților le place ficțiunea și că, mai mult, încet-încet, încep să-i descopere pe autorii autohtoni. Cărțile pentru copii s-au vândut, într-adevăr, cel mai bine, mai ales titlurile românești, autorii mizând pe noua generație. Totuși, deși cartea pentru copii a fost regină, topurile întocmite de marile edituri scot în față titluri interesante de cărți pentru adulți, cărți care denotă preocuparea publicului pentru lectură și, în special, pentru lectura din autorii români contemporani.
Privind topul vânzărilor în cazul câtorva dintre cele mai mari edituri și grupuri editoriale din țară, aflăm care au fost cele mai vândute cărți la standurile lor. Astfel, Râsul dracului, de Cristian Tudor Popescu, a fost cea mai vândută carte a Editurii Polirom, urmată de volume semnate de Elif Shafak, Salman Rushdie și Simona Antonescu. Editura Humanitas a anunțat bestseller-urile Aurul pisicii, de Ioana Pârvulescu, și Libertatea de depresie, de Radu Paraschivescu, iar Castelul din orașul meu, de Ioana Bâldea Constantinescu, a fost pe primul loc în topul vânzărilor la Editura Litera.
Cele mai căutate titluri ale Grupului editorial ART au fost: O seară în paradis, de Lucia Berlin, Pericolul de a fuma în pat, de Mariana Enriquez, și Abatorul cinci, de Kurt Vonnegut.
Luna ucigașă, de Jo Nesbø, a fost preferată de cititori la standul Editurii TREI, iar la Editura Corint – Oppenheimer: un Prometeu american, de Kai Bird și Martin J. Sherwin, a fost cea mai cumpărată carte, nu doar pentru că pelicula cu același nume a fost câștigătoare detașată a Galei Premiilor Oscar de anul trecut.
Dar să vedem cum arată un Top 5 al celor mai vândute titluri la standurile câtorva dintre cele mai vizibile edituri și grupuri editoriale:
Top Humanitas: Aurul pisicii, de Ioana Pârvulescu; Libertatea de depresie, de Radu Paraschivescu; Cartea depresiilor: 24 de confesiuni despre tristețe, teamă, disperare și alți demoni, coord. Marius Chivu; Privirea urangutanului, de Alexandru Stermin; Scrisoare către Dorothea. Breviar de idei îndrăgostite, de Gabriel Liiceanu.
Top Litera: Castelul din orașul meu, de Ioana Bâldea Constantinescu; Legământul apei, de Abraham Verghese; Furia, de Alex Michaelides; Apă proaspătă pentru flori, de Valérie Perrin; Negustorul de cărți, de Carsten Henn; Portret de familie, de Ann Napolitano.
Grupul editorial TREI: Luna ucigașă, de Jo Nesbø; Iepurele blestemat, de Bora Chung; Zero Days, de Ruth Ware; Casa ușilor, de Tan Twan Eng; Păsări migratoare, de Fernando Aramburu.
Grupul Editorial Art: Editura Arthur – ficțiune pentru copii: Olguța și aventura din Orient Express, de Alex Moldovan, cu ilustrații de Jozsef Vass; Ordinul povestitorilor nr. 17; Momo, de Michael Ende, traducere de Yvette Davidescu; Wonka, de Sibeal Pounder, traducere de Iulia Arsintescu; Cum să faci să nu citești și să fii cool. Ghidul lui Charlie Joe Jackson #5, de Tommy Greenwald, cu ilustrații de J.P. Coovert, traducere de Mihaela Buruiană.
Editura Arthur – nonficțiune pentru copii: Supercartea de bucate pentru minichefi, America’s Test Kitchen, traducere de Mihaela Tocuț-Addy; Evrika! Experimente științifice pentru copii, de Crystal Chatterton, traducere de Ioana Avădănei; Detectivul erorilor de gândire, de Hans Bluedorn și Nathaniel Bluedorn, traducere de Doru Căstăian.
Vlad și Cartea cu Genius: A doua carte cu Apolodor, de Gellu Naum, cu ilustrații de Dan Ungureanu; 1, 2, 3, surpriză!, de Agnese Baruzzi, traducere de Mara Călin; Peppa Pig. Mămica mea uimitoare, de Neville Astley și Mark Baker, traducere de Mădălina Buican; Peștele-curcubeu, de Marcus Pfister, traducere de Gabriel H. Decuble; Cel mai cool bob de fasole, de Jory John, cu ilustrații de Pete Oswald, traducere de Florin Bican.
MiniGrafic: Cele mai bune prietene, de Shannon Hale, ilustrator: LeUyen Pham, traducere de Mădălina Rașoga; Sonic the Hedgehog #1. Efecte secundare, Adam Bryce Thomas, Evan Stanley, Jennifer Hernandez, Tracy Yardley, traducere de Irina Georgescu; SpongeBob Comics #3. Povești din ananasul bântuit, de Stephen Hillenburg, traducere de Ioana Tudor; Super Pisoi #1. Super Pisoi și Clubul de Benzi Desenate, de Dav Pilkey, traducere de Iulia Tudorie; O carte cu Batpig #2. Un porc la înălțime, de Rob Harrell, traducere de Oana Purce.
Editura Youngart: Toată furia mea, Sabaa Tahir, traducere de Maria Magdalena Costea și Mihai-Dan Pavelescu; O speranță mai mare, de Ilse Aichinger, traducere de Andrei Anastasescu; Reguli pentru a fi o fată, de Candace Bushnell, Katie Cotug, traducere de Alexandra Cica; Darul lui Jonas, de Lois Lowry, traducere de Radu Paraschivescu; Povestiri de pe Calea Moșilor, Adina Popescu, cu ilustrații de Bilyana Velikova.
Editura ART, ficțiune: O seară în paradis, Lucia Berlin, traducere de Ioana Miruna Voiculescu; Pericolul de a fuma în pat, de Mariana Enriquez, traducere de Marin Mălaicu-Hondrari; Abatorul cinci, de Kurt Vonnegut, traducere de Rodica Mihăilă; Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău, de Fredrik Backman, traducere de Andreea Caleman; Invitația la vals, de Mihail Drumeș.
Editura ART. Top non-ficțiune: Istoria lumii în 100 de animale, de Simon Barnes, traducere de Gabriel Tudor și Radu Lilea; Frida, de Hayden Herrera, traducere de Claudia Popa; Falsificatorii, de Aly Sujo și Laney Salisbury, traducere de Gabriel Tudor; Verde uimitor, de Stefano Mancuso și Alessandra Viola, traducere de Liliana Angheluță Nechita; Ascensiunea vieții, de Nick Lane, traducere de Cezar Petrilă.
Editura Grafic: Pe șleau. Adevărul despre parenting, Brian Gordon, traducere de Iulia Tudorie; Un contract cu Dumnezeu și alte povești cu chiriași, Will Eisner, traducere de Gabriel Tudorie; Mafalda. Feminin, singular, Quino, traducere de Raluca Davicenco; Berlin. Cartea întâi: Oraș de piatră, Jason Lutes, traducere de Alex Moldovan și Mariana Buruiană; Sin City. Un adio târziu, de Frank Miller, traducere de Gabriel Tudorie.
Editura Paladin: Arhiva luminii de furtună #5: Aducătoarea jurământului (vol. 1), de Brandon Sanderson, traducere din engleză de Laura Ciobanu; Arhiva luminii de furtună #5: Aducătoarea jurământului (vol. 2), de Brandon Sanderson, traducere din engleză de Laura Ciobanu; 84000, Claire North, traducere din engleză de Liviu Szoke; Republica dragonului, de R.F. Kuang, traducere din engleză de Oana Cristea; M-ai păcălit o dată, de Harlan Coben, traducere din engleză de Roxana Brînceanu.
Editura Polirom: Râsul dracului, de Cristian Tudor Popescu; Insula copacilor dispăruți, de Elif Shafak; KIWI 2024. Relații. Antologie de proză scurtă, de Marius Chivu; Cuțitul. Reflecții în urma unei tentative de asasinat, de Salman Rushdie; Scriitorul fantomă, de Philip Roth.
Editura Corint: Oppenheimer: un Prometeu american, de Kai Bird, Martin J. Sherwin; Reapariția lui Rachel Price, de Holly Jackson; Traian Vuia și pasărea de metal, de Sorin Turturică; Știință cu sare și piper. Chimia pe care nu o înveți la școală, de Dan Cristian Vodnar; Războiul Sfânt al României. Militarii, motivația și Holocaustul, de Grant T. Harward.
Acestea sunt cele mai bine vândute titluri ale câtorva dintre cele mai vizibile edituri din țară. Gusturile cititorilor au fost, sunt și vor fi, însă, variate, în consecință, standurile au atras și prin multe alte titluri, topurile alcătuindu-se, ca de obicei, într-o bună măsură, și prin puterea exemplului oferit de cumpărătorul din fața ta. Toate aceste topuri arată că lumea cumpără cărți, deși anul acesta prețul cărții a crescut vizibil, potrivit organizatorilor. Faptul că cei mai mulți dintre cei care au trecut pragul pavilionului de la Romexpo au ieșit cu brațele încărcate de cărți nu este însă suficient în evaluarea atracției față de lectură a societății de azi și de aceea nu trebuie să formulăm concluzii grăbite. Fenomenul este prezent în categoria de nișă a publicului cititor, în rest, dacă aruncăm o privire asupra celor mai recente date statistice la nivel național și european, nu avem prea multe motive de fală.
Bookfest 2024, un succes, dar România, pe ultimul loc la citit în UE
Oricât de așteptat și de vizitat este acest salon de carte an de an (ca și Gaudeamus, de altfel, marele competitor al salonului Bookfest), noi, românii, ne poziționăm pe un loc modest în Europa la procentul de consumatori de carte, iar piața de carte din țara noastră este, potrivit datelor Eurostat, una dintre cele mai mici din Europa, estimată la 60 de milioane de euro, la același nivel cu sora noastră de suferință, Bulgaria. Dacă adăugăm manualele, auxiliarele școlare și edițiile cărților care se găsesc la chioșcurile de ziare, suma totală pentru cărți și manuale ajunge la 100 de milioane euro, spune Mihai Mitrică, organizatorul Bookfest și directorul executiv al Asociației Editorilor din România. „Când vorbim despre piața de carte, ne referim la cei 60 de milioane de euro“, specifică acesta. Ungaria, însă, care are jumătate din populația României, are o piață de carte de 130 de milioane de euro, iar Bulgaria, cu doar 7 milioane de locuitori, are o piață de carte de 60 de milioane de euro, la fel ca noi, care avem o populație de două ori și ceva mai numeroasă.
Salonul de Carte Bookfest 2024 a fost un succes. O recunosc editurile, reiese acest lucru și din evaluările post-eveniment. Însă această imagine nu reflectă adevăratul fenomen al cărții din România. Saloanele de carte au succes pentru că sunt vizitate de către iubitorii de carte, altfel românii nu prea citesc, România se află pe ultimul loc la citit în Uniunea Europeană.
„Nu se poate ca România să fie pe locul șase în UE, la consumul de bere, în același timp fiind pe locul 27 la consumul de cărți! Nu s-a schimbat nimic de ani de zile, suntem tot ultimii, pentru că, după cum bine știm, nici în strategia Ministerului Educației nu s-a modificat nimic. Nu avem un plan de creștere a alfabetizării populației… În România, în general, se vând cam 20 de milioane de cărți în fiecare an. Este foarte puțin raportat la puterea de cumpărare, care nu este foarte scăzută în România, și la pretențiile noastre de țară cu centre culturale consistente“, spune Mihai Mitrică: „În toată țara suntem circa 1,3-1,4 milioane de oameni care avem treabă cu acest domeniu“. Un milion și ceva de români dintr-o populație de 17-18 milioane de oameni?…
Germania, cea mai mare piață de carte din lume
Cea mai mare piață de carte din întreaga lume este în Germania, cu vânzări de peste 9 miliarde de euro pe an. „Ungaria are o piață de carte de 130 de milioane de euro anual, la o populație în jumătate față de a noastră, în condițiile în care România are o piață de carte de 60 de milioane de euro pe an. Bulgaria are o piață de carte tot de 60 de milioane de euro, dar au doar șapte milioane de locuitori. Imaginați-vă cât de prost stăm noi! În toată țara suntem circa 1,3-1,4 milioane de oameni care avem treabă cu acest domeniu al culturii scrise, intrăm în biblioteci, mergem în librării, deschidem o carte, o cumpărăm, o citim. În fiecare an“, a mai spus Mihai Mitrică.
Cele mai recente măsurători ale Institutului Național de Statistică arată că 11 milioane de români nu au citit nicio carte în ultimul an. Dar nici pe această cifră nu ne putem baza, deoarece aceasta arată că, potrivit aceluiași Mihai Mitrică, „de fapt avem 11 milioane de oameni cinstiți, care recunosc că nu au citit o carte în ultimul an. Vă garantez că numărul lor e mult mai mare. Iar cei care au și citit ceva, cine știe ce au citit“. Ceea ce este cu adevărat grav și ar trebui să ne dea fiori pe șira spinării este că românii citesc mai puțin de 5 minute pe zi, iar 35% dintre ei nu au citit o carte în viața lor.
Țara cu cel mai scăzut procent de absolvenți de învățământ superior
De ce citim cel mai puțin la nivelul Uniunii Europene? O explicație rezidă în faptul că, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, suntem țara și cu cel mai scăzut procent de absolvenți de învățământ superior. Anul trecut, 43% din populația Uniunii Europene cu vârsta între 25 și 34 de ani era absolventă de învățământ superior, cu un punct procentual peste 2022, însă în rândul țărilor membre România este pe ultimul loc, doar 23% din populația cu vârsta între 25 și 34 de ani fiind absolventă de învățământ superior.
Fără programe educaționale reale, Bookfest și Gaudeamus vor înregistra doar succese de nișă
Revenind la Bookfest, trebuie să spunem că acesta (ca și Gaudeamus, de altfel) nu este un simplu târg de carte, și acest lucru îl simțim toți cei care îi trecem pragul an de an. Bookfest este un fenomen cultural, în adevăratul sens al cuvântului, care promovează lectura, hrănește apetitul pentru citit, încurajează întâlnirea cititorilor cu autorii și editorii prin dezbateri diverse, sesiuni de autografe, cafenele literare ș.a.m.d. Alături de Gaudeamus, Bookfest este o adevărată platformă pentru lansarea operelor literare ale unor autori importanți. Și chiar dacă vorbim despre un fenomen cultural și educațional de nișă, el adresându-se unui public de nișă, publicul cititor adică, cele câteva milioane de consumatori de carte de toate vârstele care îi trec anual pragul întrețin speranța că va răsări soarele și pe ulița noastră. Dar pentru asta trebuie ca atât școala, cât și familia să-și ia, în sfârșit, în serios rolul de educatori, pentru că lectura este o îndeletnicire – poate cea mai nobilă – care se deprinde, mai ales, în familie, de la cea mai fragedă vârstă.
Bookfest 2024 a fost un succes, dar, din păcate și deocamdată, cu o floare nu se face primăvară, nici nu se va reduce procentul de analfabeți funcționali din țara noastră, nici nu va crește procentul absolvenților de învățământ superior și nici nu îi va face pe români să citească mai mult. Până când nu se va face ceva la nivel educațional, Bookfest și Gaudeamus vor continua să înregistreze doar succese de nișă. Ne vedem anul viitor. Poate, cine știe…
Articol publicat în nr. 53-54 al revistei Tribuna Învățământului
