Foto: Studiu biodiversitate. Parcul Național Cozia. Proiect Popas 2020 Nestlé România
Mediul universitar, institute ale științei, mari companii dezvoltă cercetări în perspectiva identificată tot mai mult cu prezentul a lumii afectate de schimbări climatice, poluare, deficit de resurse. În această arie de preocupări se încadrează studiul de biodiversitate pentru Parcul Național Cozia, lansat de compania Nestlé România, realizat de experții organizației Manager de Mediu, care se recomandă ca „o echipă mixtă de experți de mediu, ca un organism de expertiză de mediu construit pe principii sustenabile și durabile ce au la bază experiență în domenii diferite (industrial, planuri, programe, strategii de mediu, energie regenerabilă, deșeuri, biodiversitate) și dedicare în domeniul protejării mediului“. Studiul – un demers cu o formă mai puțin frecventată la noi, atât sub aspectul abordării științifice, cât și sub cel al organizării, prin conlucrare între cercetare și mediul privat – a fost realizat de o echipă de ingineri și ecologi condusă de msc. ing. Valentin Dragomir, directorul general al Manager de Mediu, și face parte dintr-un ansamblu complex de tratare științifică – proiectul Popas 2020.
Popas 2020 în Parcul Național Cozia
Proiectul Popas 2020 a fost lansat în 2019. La început, peste 500 de voluntari mobilizați de Nestlé au realizat o acțiune de ecologizare în Parcul Național Cozia, urmând o bună parte din cursul Oltului și nouă trasee turistice din aria parcului. Au strâns 40 de tone de deșeuri. Treaba fiind făcută ca la carte, au putut fi identificate, socotite, clasate 32 de tipuri de deșeuri, de felul: materiale plastice, ambalaje din plastic, hârtie, lemn, metal, sticlă, textile, anvelope scoase din uz, echipamente electrocasnice, materiale de construcție (beton, cărămizi, țigle, ceramică). Ce s-a strâns a fost trimis la reciclare sau pentru valorificare.
După aceea, au fost plantați 30.000 de puieți de salcâm pe o suprafață de 20 de hectare, cu rolul de a neutraliza în total peste 200.000 de tone de dioxid de carbon până în 2050. Totodată, salcâmii odată plantați vor ajuta la extinderea arealului de hrănire pentru albine, ceea ce va favoriza polenizarea speciilor autohtone. În același timp, aceiași salcâmi vor contribui la remedierea vegetativă a solului în anumite zone din parc. Experții coautori prin girul lor științific ai acțiunii subliniază că „puieții de salcâm au fost aleși special atât pentru a răspunde necesităților solului din zonele vizate, care au nevoie de remediere vegetativă, cât și pentru sprijinirea activității melifere din zonă, apicultorii putându-și dezvolta afacerile cu circa 80 de familii de albine care vor produce pentru comunitatea locală peste 35 de tone de miere până în 2050“.
Ursul, altfel decât motiv de exaltare iresponsabilă
Mai departe, în succesiunea acțiunilor cu conținut științific aplicat, s-a desfășurat cercetarea specialiștilor de la Manager de Mediu, inițiată de Nestlé România. Rezultatele se regăsesc în lucrarea Studiu biodiversitate. Parcul Național Cozia. Proiect Popas 2020 Nestlé România, elaborată de echipa de lucru formată din msc. ing. Valentin Dragomir, msc. ecolog Stelian Stănescu, msc. ing. Medeea-Anda Miron, coordonați de msc. ing. Valentin Dragomir, director general.
Lucrarea face o prezentare a Parcului Național Cozia de la inițierea lui, în 1966, îi descrie flora, vegetația, fauna, investighează din perspectiva cercetării ecologice efectele abandonării deșeurilor în parc, descrie acțiunea de ecologizare și formulează propuneri pentru viitorul zonei. Din conținutul lucrării, reținem pentru impactul ei inclusiv de ordin educativ analiza al cărei obiect este reprezentat de „Presiuni și amenințări referitoare la deșeuri“. Abandonarea gunoaielor este identificată ca prima „dintre amenințările cele mai importante asupra peisajului și mediului fizic“. Administrația Parcului Național Cozia semnalează că „pe lângă poluarea produsă, imprimă un aspect urât al unor locuri de popas și belvedere. Unele peisaje locale din apropierea locurilor de campare, a cabanelor sau a traseelor turistice sunt afectate de gunoaiele abandonate de turiști sau administratorii cabanelor. Inclusiv pe râurile Olt și Lotru plutesc deseori o mulțime de PET-uri sau alte deșeuri“.
Cercetarea arată că vegetația parcului – pentru a cărei relevanță sunt selectate „două habitate naturale cu o largă distribuție în cadrul Parcului Național Cozia, respectiv 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum și 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum“ – nu are cum să fie afectată sub aspectul stării de conservare, datorită „suprafețelor lor extinse, de ordinul miilor de hectare“. Totuși, semnalează cercetătorii, valoarea estetică a habitatelor este puternic afectată de o astfel de presiune, fapt care reiese mai puțin prin evaluarea stării de conservare.
Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 14-15.
