Avocatul Poporului atrage atenția asupra lipsei consilierilor școlari și a psihologilor în școli
Pe fondul creșterii fără precedent a numărului cazurilor de violență în școli, în afara acestora și în mediul familial, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, atragând atenția asupra absenței consilierilor școlari și a psihologilor la nivelul unităților de învățământ, dar și asupra accesului greoi sau inexistent al minorilor la servicii de specialitate, precum consilierea psihologică.
Potrivit cazuisticii din domeniul apărarea, protecția și promovarea drepturilor copilului, în perioada ianuarie-decembrie 2025, „s-au înregistrat mai multe sincope și vulnerabilități, printre care dificultățile autorităților locale/instituțiilor în identificarea cazurilor în care copiii sunt expuși diferitelor forme de violență în mediul familial și nu numai, neraportarea acestora sau raportarea slabă a cazurilor de violențe asupra minorilor, din cauza toleranței comunității, a fricii de eventualele repercusiuni asupra propriilor familii”, se precizează într-un comunicat remis presei.
Același document al Avocatului Poporului relevă: colaborarea interinstituțională deficitară între Inspectoratele de Poliție Județene (IPJ) și direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului; lipsa serviciilor sociale la nivelul autorităților publice locale din mediul rural; „monitorizarea superficială” a situației copiilor expuși la diferite forme de violență în mediul familial de către direcțiile de asistență socială; personal de specialitate insuficient la nivelul direcțiilor de asistență socială și al direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului (asistenți sociali, psihologi) și în unele cazuri nespecializat.
Avocatul Poporului mai semnalează: închiderea cazurilor/dosarelor de către DGASPC-uri, cu recomandări de consiliere psihologică a minorilor în cadrul unităților de învățământ de către consilierii școlari, în condițiile în care aceștia din urmă ori nu au astfel de atribuții, ori nu au pregătirea necesară de specialitate, accesul pe un astfel de post fiind deschis mai multor categorii de profesioniști; distanța mare între domiciliul minorilor și sediul serviciilor sociale, dificultățile financiare ale familiilor și lipsa de suport din partea autorităților locale; comunicarea greoaie între instituțiile și autoritățile implicate, precum și cu părinții minorilor.
Potrivit Avocatului Poporului, în unele cazuri, intervenția autorităților este „blocată” de refuzul copilului sau al părinților de a accesa servicii suport de evaluare și consiliere psihologică, dar și de neîncrederea părinților în sprijinul efectiv pe care îl pot acorda autoritățile locale în depășirea unor episoade de violență.
În cazurile în care minorii sunt supuși bullying-ului, acestora le este teamă să relateze cele întâmplate profesorilor și părinților, de multe ori adulții neluând în serios ceea ce povestesc copiii, iar în măsura în care nu se dispun măsuri ferme, copilul victimă a bullyingului continuă să fie etichetat, marginalizat sau chiar agresat ulterior. Se intervine punctual, prin servicii de consiliere în cadrul unității de învățământ sau prin DGASPC-uri, doar atunci când situația este semnalată, în scris, de către părinte sau reprezentantul legal al minorului.
De asemenea, se mai precizează în documentul Avocatului Poporului, deși se desfășoară activități de prevenție în școli, acestea sunt ignorate uneori de către elevi, care aleg să își rezolve disputele în afara mediului școlar, iar părinții, sub pretextul că este un caz izolat, minimalizează cauzele și consecințele acestor violențe. Pentru soluționarea situației se aplică metoda transferului în alt colectiv/unitate de învățământ, nu se încearcă rezolvarea cauzei care a determinat comportamentul neadecvat.
În cazurile de violență domestică, uneori minorii nu sunt avuți în vedere în evaluarea gradului de risc și nu sunt dispuse măsuri extinse și cu privire la aceștia atunci când se analizează emiterea ordinului provizoriu de protecție.
Tribuna Învățământului