Simulările sunt foarte necesare, potrivite și relevante înaintea oricărui examen, că se cheamă testare națională, bacalaureat, admitere la facultate sau altfel. Cândva li se zicea verificări sau nu li se zicea în niciun fel, erau teze pur și simplu, intrate în rutina școlii – cum altfel puteau să fie considerate, dacă erau la clase terminale de ciclu, decât cu gândul la ceea ce avea să urmeze „în vară”?! În prezent, este și mai bine că li se dă o atenție de nivel național, pentru că astfel seriozitatea abordării lor crește, sporindu-le în consecință și rolul preventiv pregătitor. Și chiar este nevoie de măsuri serioase (câte se mai pot lua în timpul rămas), în condițiile unor rezultate alarmante la zi.
Promovare nici măcar pe jumătate de promoție
Una dupå alta, promoții întregi supuse simulårii (clasele a VIII-a, a XI-a, a XII-a) aratå că nu pot så promoveze nici måcar pe jumåtate examene decisive. Promovarea este de 44,05 % la clasa a VIII-a (evaluare naționalå),  de 25,76% la clasa a XI-a și de 38,39% la clasa a XII-a (baca­laureat, unde media minimå de trecere este 6). La simularea evaluårii naționale, prezența a fost de 90,71%, deci raportarea la nivelul promoției este justificatå, îngrijorarea fiind cu atât mai mare. La bacalaureat, așa cum din nefericire ne-am obișnuit din anii trecuți, referirile la nivelul întregii promoții lipsesc, fåcând så se creadå cå dimen­siunea lor realå este eludatå; raportarea rezul­tatelor se face la numårul elevilor care s-au pre­zenat la simulare. Neprezentații intrå în categoria nepromovaților, așa cå ponderea promovaților este și mai micå. La simularea testårii naționale, cei mai buni indici de promovare au fost în București – 46,29%, în județele Bråila – 42,42%, Cluj – 40,62%. Cele mai slabe rezultate s-au înregistrat în județele Vaslui – 19,32%, Cålårași – 21,78%, Botoșani – 21,95%. La simularea de la clasa a XII-a, rezultate „onorabile” în condițiile subliniate s-au obținut în județele Cluj – 47,5%, Alba – 46,6%, Galați – 46,2%, Iași – 46%. Nu au promovat nici pe sfert potențialii candidați din județele Giurgiu – 24,7%, Ilfov – 18,4%. În același timp, este de re­marcat cå 13 elevi au trecut probele simulate ale bacalaureatului cu media 10. Simularea de clasa a XI-a a consemnat depåșirea unei treimi ca pondere a celor promovați în județele Cluj – 32,7%, Suceava – 31,7%, Iași – 30,9%, Prahova – 30,8%, Alba – 30,7%. Cele mai slabe rezultate au fost în județele Timiș – 19,9%, Teleorman – 18,4%, Giurgiu – 15,4%, Ilfov – 11,4%.
Îngrijoråtor este și cå, din totalurile elevior promovați, cei mai mulți sunt situați abia în limita unui singur punct peste mediile 5, respectiv 6.
Reformă falsă, cu materie din ce în ce mai puțină
Rezultatele simulårilor din acest an se cunosc, sunt nemulțumitoare – chiar îngrijoråtoare sub aspect statistic integrator, precum și ca perspectivå individualå, pentru cei mai mulți dintre viitorii candidați. Situația se repetå de câțiva ani. Drept urmare, aceste rezultate pot fi considerate rele­vante în sens mai larg decât ocazional, adicå dau o imagine a sistemului nostru educațional – desigur, dintr-o perspectivå anume. Pentru ameliorare, sunt avansate numeroase idei (unele, inclusiv cu valoare de soluție) în spiritul reformei Educației Naționale.
O soluție promovatå de mulți ani, reluatå acum cu insistențå, este så se simplifice materia de școalå în ansamblu, încât elevii så nu mai fie supra­solicitați, stresați, descurajați. Cum ar veni, elevii au de învåțat prea mult și prea greu și atunci nu mai învațå, ba mai și abandoneazå școala. Ușurarea materiei este confundatå cu micșorarea acesteia. Se practicå de vreo 40 de ani. În vremea post­decembristå s-a aplicat fårå milå. Acum a apårut sugestia ca ministerul så dea un ordin prin care så le impunå profesorilor så predea numai atât cât pot elevii så priceapå. Ideea unei reglementåri ca profesorii så facå atâta școalå câtå acceptå elevii ar fi de luat ca nåstrușnicå, dacå nu ar fi tragicå. În aceeași ordine de idei, se cere desființarea temelor pentru acaså. De asemenea, meditațiile nu mai sunt considerate dåunåtoare pentru cå îi costå mult pe pårinți, ci fiindcå le bagå elevilor multe în cap, cu forța. În general, pentru cå o cauzå consideratå capitalå a rezultatelor nesatisfåcåtoare obținute de elevi este gåsitå în faptul cå școala le umple mintea cu informații, iar la examene le cere „så reproducå” respectivele informații, se solicitå, evident, ca profesorii så nu mai transmitå formule la matematicå, date despre autori la românå, despre evenimente la istorie etc., iar elevii så fie låsați så fie creativi. Așa bine a prins opoziția informație-creativitate și așa pare de logicå, încât nici nu se mai pune problema cå este falså. Aceastå așa-ziså opoziție le servește de minune celor care nu dețin cunoștințe, nu știu cum se face, nu au școalå, deci nu se pricep, și atunci fac dupå cum îi taie capul, numind așa ceva creativitate. În realitate, oamenii (bine) informați asupra a ceva pot så și creeze în legåturå cu asta pentru cå au la ce så se raporteze, știu ce existå, ce mai trebuie, ce se poate etc.
Ca så obținå rezultate bune la teste și examene – înțelgând prin aceasta note și medii care-i fac „eligibili” – elevii, se spune, trebuie så fie încurajați så gândeascå critic, så fie susținuți ca så se dezvolte. Tot pentru rezultate superioare celor înregistrate acum, se considerå cå elevii au nevoie de manuale noi (vechimea și neadecvarea celor actuale fiind identificatå cu stilul academic și cu dificultatea unor teme), au nevoie så lucreze în echipå, så facå practicå, så råspundå cerințelor angajatorilor, så descopere (nu se spune ce și cum), så fie inspirați, motivați, så gândeascå critic (nu conteazå dacå asta înseamnå doar datul cu pårerea) și, mai ales, au nevoie de discipline opționale într-o pondere cât mai mare – chit cå în discuție se aflå școala obligatorie, adicå gimnaziul și jumåtate de liceu.
Pentru rezultate bune e necesar să se facă școală
Ca reacție fațå de rezultatele slabe la simulåri, prevestitoare de eșecuri la testele și examenele reale, de nicåieri din opiniile și soluțiile de ameliorare care se lanseazå nu rezultå necesitatea învåțåturii de carte. Nu reiese cå, prioritar fațå de orice altceva, elevii trebuie så facå școalå. Ca så facå școalå, elevii (candidați mai curând sau mai în perspectivå la teståri și examene naționale sau localizate) au nevoie în primul rând de profesori. Aceștia trebuie întâi și-ntâi ei så știe carte, så fi învåțat la vremea lor și så acumuleze învåțåturå în continuare, permanent. Pentru rezultate bune (traduse convențional prin note), elevii au nevoie de comunicare pe linie de școalå, de învåțåturå, cu profesori care så cunoascå bine domeniile cårora le aparțin disciplinele pe care le predau, domenii din care numai o micå parte o reprezintå materia de școalå. Altfel zis, elevii au nevoie de profesori bine informați, deținåtori de multe, multe cunoș­tințe, profesori care så ofere soluții, så spunå ce e bun, ce e discutabil și ce e prost în zonele lor de competențå, care så nu „descopere” odatå cu elevii ce au de fåcut, care så nu-și facå un merit din faptul cå nu știu så råspundå unor întrebåri ale acelorași elevi. Odatå cu toate acestea, în perspec­tiva tes­tårilor, examenelor și întotdeauna, este nevoie de profesori care så-și facå orele.
F. IONESCU