Avem infrastructură, dar suntem rămași în urmă cu alfabetizarea digitală

România se confruntă cu un deficit de competențe digitale, cu toate că infrastructura digitală pe care o deține este de înalt nivel, arată studiul IMM Digital Index 2025, elaborat de IMM România. Altfel spus, investițiile și preocupările au fost, până acum, pentru acumulare de dotări și nu pentru educație și formare în sensul folosirii dotărilor pe măsura disponibilităților pe care acestea le au.

În contextul lansării studiului, Irineu Darău, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului și, totodată, președintele Comisiei pentru învățământ, știință și inovare din Senatul României, a evidențiat necesitatea dezvoltării unui cadru pe a cărui bază întreprinderile mici și mijlocii să poată investi ușor în capitalul uman: „Mă gândesc la un parteneriat asumat cu Ministerul Educației și Cercetării. Trebuie dezvoltat învățământul dual. În momentul de față, sunt maximum cinci-șase școli duale care funcționează în România și meritul pentru existența lor este al mediului privat. Măcar o unitate de învățământ dual să avem pe fiecare județ. Legislație pentru așa ceva avem.”

Studiul arată că „investițiile în dezvoltarea resurselor umane rămân relativ modeste în rândul companiilor. În medie, firmele alocă aproximativ 3,01% din cifra de afaceri anuală dezvoltării resurselor umane”.

Referitor la cerințele de educație și formare în domeniu, studiul constată „că transformarea digitală eficientă necesită mai mult decât achiziționarea de tehnologie – componenta capitalului uman este la fel de crucială”.

Pondere deloc neglijabilă sub pragul funcțional de competențe

Rezultatele sondajului indică faptul că „nivelul de competențe digitale al angajaților este predominant intermediar, 58,35% dintre respondenți evaluând forța de muncă ca având un nivel mediu de competențe digitale. Acest lucru sugerează că, deși majoritatea companiilor posedă o bază digitală funcțională, angajații sunt, în general, echipați pentru a utiliza instrumentele existente, mai degrabă decât pentru a impulsiona activ transformarea digitală avansată sau inovarea.

La capătul superior al spectrului de competențe, 19,45% dintre angajați sunt considerați avansați, în timp ce doar 3,38% sunt evaluați ca având competențe digitale de nivel expert, ceea ce evidențiază un grup relativ mic de talente digitale extrem de specializate în cadrul companiilor. În schimb, o pondere deloc neglijabilă a angajaților se situează sub pragul funcțional: 15,43% sunt evaluați ca având competențe digitale scăzute, iar 3,38% ca având competențe digitale foarte scăzute”.

Formarea pentru utilizarea software, la fel de necesară ca formarea pentru AI

Rezultatele sondajului indică „nevoia de formare digitală. În rândul angajaților, nevoia de formare este distribuită în general pe niveluri de calificare, cu o concentrare puternică pe utilizarea software și inteligentă artificială. Cea mai mare pondere a respondenților (31,26%) identifică cea mai mare nevoie de formare pentru utilizarea software, în timp ce o proporție egală (31,26%) indică AI. Acest lucru sugerează că un segment semnificativ al forței de muncă necesită atât perfecționare digitală fundamentală, cât și formare structurată pentru a progresa de la utilizarea operațională de bază la o utilizare mai eficientă și autonomă a instrumentelor digitale”.

„Noi continuăm să facem investiții în reglementare, nu în cercetare!”

De asemenea, investițiile întreprinderilor în cercetare și inovare sunt la nivel scăzut, din moment ce, potrivit aceluiași sondaj, astfel de investiții reprezintă numai 2,84% din cifra de afaceri anuală.

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, face constatarea: „Noi continuăm să facem investiții în reglementare, nu în cercetare!”

Principalele dificultăți în desfășurarea activităților de cercetare și dezvoltare în domeniul digital, enunțate prin AI, sunt:

1. „Activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul digital se confruntă cu un set distinct de provocări în comparație cu domeniile de cercetare tradiționale. Aceste dificultăți decurg din ritmul rapid al schimbărilor tehnologice, natura interdisciplinară a inovării digitale și constrângerile structurale din cadrul companiilor și ecosistemelor de cercetare.
2. Lipsa competențelor digitale specializate
3. Incertitudine ridicată și învechire rapidă
4. Acces limitat la finanțare și capital de risc
5. Realizarea de activități de cercetare și dezvoltare (C&D) în domeniul digital este o provocare unică, deoarece se mișcă la viteza software-ului, dar necesită angajamentul pe termen lung al științei tradiționale.
6. Capcana «polarizării talentelor» – C&D digitală necesită experți «hibrizi» rari, multidisciplinari – oameni care înțeleg atât un domeniu specific (cum ar fi medicina sau energia), cât și tehnologii avansate (cum ar fi inteligența artificială sau tehnologia cuantică).
7. Perspectivă pe termen scurt vs. cronologie «tehnologie profundă» – C&D digitală implică adesea «tehnologie profund㻓 (cum ar fi biologia sintetică sau neurotehnologia) care necesită ani de zile pentru a se maturiza.
8. «Ancora» sistemului moștenit – Produsele digitale inovatoare trebuie să se integreze în cele din urmă cu infrastructura existentă.

III. Cercetarea și dezvoltarea în domeniul digital este unul dintre cele mai dinamice și bogate în oportunități în prezent – dar este și una dintre cele mai dificile. Dificultățile cu care se confruntă companiile nu sunt doar tehnice; sunt structurale, culturale, financiare și chiar filozofice. Iată o imagine clară și structurată a principalelor dificultăți.

1. Schimbări tehnologice rapide
2. Deficit de talente și lacune în competențe
3. Probleme legate de accesul la date, calitate și guvernanță”

„Fundamentare pe date, nu pe percepții!”

Florin JIANU, președintele IMM România, conchide: „Transformarea digitală nu mai este o opțiune, ci un element esențial al competitivității economice și al capacității României de a se integra în Uniunea Europeană. Deși avem o infrastructură de conectivitate solidă și un sector IT competitiv, datele arată clar că IMM-urile întâmpină dificultăți reale în adoptarea tehnologiilor digitale și în integrarea acestora în modele de business funcționale. IMM Digital Index a fost conceput tocmai pentru a oferi o imagine realistă și detaliată asupra nivelului de digitalizare, astfel încât politicile publice, investițiile și deciziile de business să fie fundamentate pe date, nu pe percepții.”