Premieră în educaţie şi protecţie socială: primari şi alţi reprezentanţi ai autorităţii publice au venit în faţa unor exponenţi ai şcolii şi ai societăţii civile să spună concret, cu situaţii, cazuri, măsuri etc., ce anume întreprind pentru diminuarea în aria lor de răspundere a violenţei asupra copiilor. I-a reunit Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative – Secţiunea România (FICE România), prin conferinţa „Prevenirea abuzului şi violenţei asupra copilului – politici publice responsabile în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului“, organizată în parteneriat cu Asociaţia Directorilor Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copiilor (AD DGASPC) şi Asociaţia Comunelor din România, sub patronajul Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului României.
Semnale din şcoli, răspunsuri dinspre autorităţi
Profesori din învăţământul preuniversitar au prezentat la Palatul Parlamentului un tablou al situaţiei la zi privind agresiunile asupra copiilor: „Fenomenul de violenţă  în unităţile de învăţământ bucureştean“ (Ştefania Călinescu – inspector, Diana Melnic – inspector general adjunct, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti), „Reducerea violenţei în mediul şcolar bucureştean“ (Elena Ştefan – inspector, Inspectoratul Şcolar al Muncipiului Bucureşti, Diana Melnic), „Experienţe şi practici în prevenirea abuzului şi violenţei în rândul adolescenţilor“ (Maria Ana Nicolae-Rogalski – preşedinta filialei Giurgiu a FICE România), „Măsuri de prevenire a violenţei în şcoală“ (Georgeta Matei – director, Grădiniţa Nr. 268 Bucureşti), „Educaţia continuă în contextul prevenirii şi combaterii violenţei“ (Daniela Bădescu – inspector, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Daniela Brotac – director, Grădiniţa Zâna Florilor). Perspectiva elevilor a fost adusă de Petru Apostoaia (Colegiul Naţional Petru Rareş, Piatra Neamţ, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor). Tot dinspre cei foarte tineri, a produs o impresie deosebită expoziţia cu obiecte lucrate (şi, într-o măsură, valorificate) de copii din centre de plasament aparţinând DGASPC Argeş; încă din preziua conferinţei, expoziţia a aglomerat la propriu spaţiul din Palatul Parlamentului şi a provocat admiraţie.
Au răspuns, din poziţia autorităţii, primarii Mariana Gâju (Cumpăna, judeţul Constanţa), Temistocle Diaconu (Pădureni, judeţul Vaslui), Luisa Avram (Balcani, judeţul Bacău), viceprimarul Roxana Miron Feraru (Bârlad, judeţul Vaslui).
Protecţia socială, ordinea publică, asistenţa medicală şi-au prezentat mijloacele de intervenţie, argumentate de Emilia Milutinovici (director general, DGASPC Timiş), Narcis Constantin Sima şi Mihai Alexandru Pârvu (DGASPC Argeş), Irina Cecilia Ignat (DGASPC Iaşi), Elena Ulmeanu (DGASPC Călăraşi), Florentina Popescu şi Elena-Irina Dumitru (DGASPC Sector 5), Diana Roiu şi Esmeralda Bîgu (DGASPC Vaslui), Bianca Piază, Margareta Fekete, Alina Nedela, Marian Grindean, Vlad Vesa, Florina Bic şi Simina Petru (DGASPC Alba), Ileana Anca Efrim (Societatea Naţională de Medicină de Familie), Ileana Bogatiniu, Liliana Roşeţu şi Graţiela Văduva (Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii), Adina Codreş (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie).
Abordări metodologice din perspectivă academică au oferit prof. univ. dr. Ioan Neacşu (Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti), dr. Călin Drăgoi (psihopedagog, Germania), dr. Eugen Simion (sociolog, DGASPC Neamţ), asist. univ. Mariana Arnăutu (Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti).
Câte primării îşi permit să angajeze pază
la şcoli?!
O componentă care a făcut ca reuniunea să se detaşeze din rutina unor astfel de acţiuni a reprezantat-o înaintarea unor critici şi propuneri de intervenţie dinspre practicieni şi susţinători ai educaţiei către autorităţi.
Ştefania Călinescu: „O reglementare prin care părinţii să fie responsabili de ceea ce fac, ce spun faţă de cadrele didactice. Să combatem pornirile de răutate!“
Ioan Neacşu a lansat spre meditaţie întrebarea dacă „nu cumva asistăm la o socializare a violenţei“, din care frecvent oamenii „caută o ieşire tot prin violenţă“; totodată, s-a pronunţat în sensul dezideratului ca „profesorii să aibă sentimentul că pot face ceva împotriva violenţei“.
Mariana Gâju: „Modificarea legislaţiei în domeniul adopţiei. România a pierdut în aceste ultime decenii copii, tineri, populaţie activă! Finanţare pentru creşterea în siguranţă a copiilor! Câte primării îşi permit să angajeze pază la şcoli?!“
Temistocle Diaconu a ridicat problema imposibilităţii funcţionării unor structuri locale responsabile în educaţie şi protecţie pentru copii din cauza lipsei resurselor financiare.
Luisa Avram: „Abuzurile şi violenţa fac parte din viaţa noastră! În legislaţie spunem că copiii au toate drepturile, însă drepturile lor depind de mediul în care s-au născut. Pentru unii copii, Moş Crăciun vine numai la şcoală, datorită primăriei, acasă nu mai vine“.
Eugen Simion a semnalat că Legea parteneriatului public-privat vizează în măsură prea mică zona socială şi a propus ca „după exemplul asocierilor agricole, să se creeze centre pentru elevi care să angreneze mai multe comunităţi“.
Călin Drăgoi a pledat pentru abordarea interdisciplinară a intervenţiei, referindu-se la problematica enclavelor, „grupări sociale (cartiere) mai mult sau mai puţin închise“.
Liliana Roşeţu a evidenţiat colaborarea structurii de prevenire de la nivelul Poliţiei Capitalei cu inspectoratul şcolar bucureştean.
Emilia Milutinovici s-a referit la eficientizarea comisiilor consultative de la nivelul primăriilor şi a abordat fenomenul muncii transnaţionale.
Roxana Miron Feraru a tras un veritabil semnal de alarmă: „În România, din 1.000 de femei care nasc, 34 sunt minore“ şi a insistat asupra cerinţei de amplificare a parteneriatului familie-şcoală, de instituire a unor programe locale, inclusiv prin colaborare cu sectorul neguvernamental.
Gabriela Creţu, în calitate de senator, preşedinta Comisiei pentru Afaceri Europene, a remarcat că multe dintre aspectele ridicate în conferinţă sunt reglementate, problema reprezentând-o aplicarea reglementărilor. Îndemnul său a fost „să întărim reţeaua de sprijin reciproc“, odată cu reafirmarea adevărului potrivit căruia „nu poate să existe educaţie fără oameni educaţi“.
Preşedintele FICE România, Toma Mareş, a conchis insistând asupra nevoii de soluţii concrete, concertate (autorităţi, educatori, medici de familie, biserică, politicieni etc.) în beneficiul copiilor şi al familiilor.
Ca un corolar al reuniunii şi ca reprezentantă a ţării noastre în campania internaţională „19 zile de activism pentru prevenirea violenţei împotriva copiilor şi tinerilor“, organizată anual (1-19 noiembrie) de Women’s World Summit Foundation, Secţiunea copii-tineret, FICE România a lansat un apel la „reducerea violenţei în familii şi în comunităţi“, la „un mediu de învăţare eficient, în condiţii de siguranţă, fără violenţă“, la „acţiuni care să ducă la încetarea abuzului, exploatării, traficului de persoane, tuturor formelor de violenţă împotriva copiilor“
F.IONESCU