La zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, care se împlinesc la 1 ianuarie 2017, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) lansează o cercetare deopotrivă analitică și prospectivă, angrenând resurse umane și instituționale din mediul academic și din cel economic, precum și de la nivelul factorilor decidenți centrali și locali. Obiectivul îl reprezintă, așa cum subliniază dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, mobilizarea, chiar determinarea autorităților în sensul de a realiza „un bilanț foarte analitic asupra a ceea ce s-a întâmplat în acești ani, a ceea ce s-a realizat, a ceea ce nu s-a făcut și a ceea ce este de făcut în continuare“. Partener este proiectul „România Durabilă“. O primă etapă a reprezentat-o conferința „10 ani de la intrarea României în UE: prezent și perspective“, organizată la Academia de Studii Economice din București, reunind exponenți ai cercetării și educației, ai producției economice și ai mass-media. Evenimentele pe aceeași temă vor continua în această perioadă și în prima parte a anului viitor, prin analize și dezbateri generate de ASPES în marile centre economice, universitare și de cercetare Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, încununate de un eveniment național la București.
Nevoia formării în problematica instituțional-europeană
În contextul reuniunii inaugurale a proiectului de cercetare și prefigurare inițiat de ASPES, prof. univ. dr. h.c. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Economie Națională al Academiei Române și președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), a expus o analiză a evoluției implicării de până acum a țării noastre în struc­turile instituționale europene, ținând seama de faptul că „un deceniu este o perioadă care oferă elemente pentru un bilanț provizoriu, întrucât este prea scurtă pentru evidențierea capacității României de a valoriza potențialul beneficiilor integrării pe termenele lung și foarte lung, dar suficientă pentru a trage o serie de învățăminte și concluzii referitoare la promovarea de către România a unor instrumente, măsuri și mecanisme de racordare mai eficientă la rigorile comunitare“. Intrarea țării noastre în Uniunea Europeană, a reamintit profesorul Zaman, s-a produs în condițiile unui vot pro-aderare situat la una dintre cele mai înalte cote pentru situații similare pe continent: circa 80%, „dovadă a dorinței românilor de a se ancora mai puternic în Europa, scontând pe o serie de avantaje și beneficii de natură economică, socială, ambientală și geostrategică“.
Strict legat de domeniul cercetării, sublinierile din zona academică, bazate pe analiză și monitorizare cât mai obiective, au arătat „că integrarea în UE nu înseamnă un cadou, un fel de marș exclusiv triumfal, ci un parteneriat care trebuie negociat astfel încât să maximizeze eficiența integrării și să minimizeze costurile“. Referindu-se la problematica formării de specialitate în domeniul instituțional și relațional european, prof. univ. dr. h.c. Gheorghe Zaman a făcut observația că „cei zece ani de integrare ne-au arătat că negocierile și respectarea rigorilor comunitare nu pot fi desfășurate cu succes decât de specialiști proactivi de înaltă ținută profesională, și nu de către debutanți, improvizatori și nonparticipanți, cu mandate neclare din partea României în organismele comunitare reprezentative“.
Pregătirea doctorală de trei ani afectează calitatea tezelor
O abordare comparativă între momentul aderării și starea la zi, cu date din zona economicului, a fost oferită de prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, președinte al Asociației Facultăților de Economie din România (AFER). Una dintre sublinieri a fost că, „în același interval de timp, 2,5 milioane de români au părăsit țara, ajungându-se la o lipsă acută de forță de muncă, în special în domeniul construcțiilor“. Totodată, rectorul ASE a apreciat că „deceniul este marcat de scăderea numărului de studenți și a calității acestora, determinante fiind slaba pregătire din liceu și gradul de promovare a examenului de bacalaureat. Implementarea Procesului Bologna, acceptată prea ușor, poate fi considerată o păcăleală, pentru că angajatorii caută absolvenți bine pregătiți, fără să facă diferența între absolvenții de licență și cei de masterat. În aceste condiții, dispare interesul pentru programele de masterat, atât timp cât salarizarea nu este diferențiată. Programul de pregătire doctorală de trei ani este foarte redus, ceea ce afectează calitatea tezelor de doctorat. ASE a transmis adrese către instituțiile statului și către marile firme private, cerându-le să propună teme de cercetare aplicativă, care vor fi incluse în oferta educațională a anului universitar 2017-2018. Finanțarea din fonduri europene a programelor de doctorat și postdoctorat și-a dovedit o utili­tate semnificativă în susținerea participării la conferințe internaționale“. În ceea ce privește învățământul și cercetarea în domeniul economic, profesorul Nicolae Istudor a subliniat: „Accesul la finanțare din fonduri publice a fost în acești ani relativ redus, ca urmare a criteriilor de selecție, greu accesibile cercetătorilor români. În schimb, este de remarcat accesul stu­den­ților și cadrelor didactice la burse Erasmus. Rămâne discutabilă dorința decidenților de a impune criterii de promovare bazate pe articole publicate numai în reviste din străinătate și pe cărți publicate în edituri din afara țării, criterii aproape imposibil de îndeplinit într-o perioadă scurtă, cum a fost cea a ultimilor ani“.
Responsabilitatea socială a angajatorului
Din perspectiva angajatorului, bene­ficiar al forței de muncă pregătite prin școala românească, Radu Timiș, proprietarul grupului Cris-Tim și președintele Asociației Române a Cărnii, a vorbit despre dificultățile pe care le întâmpină în a face angajări stabile. În context, a anunțat încheierea unor parteneriate cu liceul din Filipeștii de Pădure și implicarea în programe de responsabilitate socială, inclusiv pentru școlarizarea cât mai multor copii. Cu o semnificație mai largă, Radu Timiș a reliefat valoarea tradiției potrivit căreia formarea în meserie și consecvența la locul de muncă se transmit la nivel de familii.
Alexandru PETCU