Interviu cu prof. Gabriela Plăcintă, inspector general al ISJ Vaslui

Stimată doamnă inspector general, vă propun să începem acest interviu cu examenul de bacalaureat de anul acesta. Ce rezultate au obținut absolvenții de liceu din județul Vaslui?
Rezultatele obținute în cele două sesiuni de bacalaureat susținute anul acesta de elevii județului nostru au fost unele mulțumitoare: 71,57% în vară, respectiv 30,22% în toamnă. De asemenea, procentul de promovabilitate a fost peste media pe țară cu aproximativ 3,5% în sesiunea din vară și cu aproape 5% în sesiunea din toamnă.
Dacă comparăm cu rezultatele anului trecut, rezultatele de anul acesta sunt mai bune, procentul de promovabilitate mărindu-se cu 1,6% în sesiunea din vară și cu 1,00% în sesiunea din toamnă. Faptul că rezultatele au crescut nu este o surpriză pentru noi, ci este o conse­cință firească a măsurilor concrete pe care an de an le-am luat în liceele din județ. Pe lângă pregătirea suplimentară începută încă din semestrul I al clasei a XII-a, în ultimii doi ani școlari organizăm și două sau chiar trei simulări ale acestui examen, rezultatele sunt analizate în școală, aduse la cunoștința părinților și împreună se iau măsurile necesare.
Dacă ne raportăm la ceea ce ne-am dori pentru a fi în parametrii unui proces de învățământ de calitate, sigur, este loc de mai bine. Apoi rezultatele la evaluările naționale sunt puternic corelate cu sără­cia, cu nivelul scăzut de educație al familiei și cu localizarea școlii într-o comunitate defavorizată. Așteptările față de aceste școli sunt extrem de mici și, ca urmare, rezultatele sunt pe măsură.
Încet și sigur, se pare că ne îndreptăm spre rezultate din ce în ce mai bune, elevii au început să conștientizeze importanța acestui examen pentru viitorul lor, acordă mai multă atenție pregătirii lui, iar profesorii îi motivează și le creează sentimentul de încredere că pot să obțină rezultatele dorite. Cred că implicarea resursei umane și cli­matul organizațional pozitiv, manifestat prin înțelegere, încredere, colaborarea bazată pe muncă și responsabilitate, valorizarea cunoș­tințelor, experienței și inițiativei, mobilizează, impulsionează, stimu­lează disponibilitățile deopotrivă ale elevilor și ale cadrelor didactice.
Să aruncăm o privire și peste rezultatele de la titularizare și definitivat.
Legat de concursul de titularizare, anul acesta procentul de promovabilitate a fost de 41,5%, mai mic decât media pe țară, care a fost de 46,65%, iar la definitivat județul nostru a avut un procent de promovabilitate de 64,5%, iar media pe țară a fost de 69,08%. În comparație cu anul școlar trecut, procentul a crescut la titularizare cu 1,2%, iar la definitivat cu 22,34%.
Aici vorbim deja de adulți, oameni trecuți printr-un proces de formare, care se presupune că și-au definit aspirațiile, că pot să-și stabilească obiectivele de formare și perfecționare. Pregătirea psihopedagogică, așa cum știm, este cea mai importantă în pregătirea pentru profesia didactică. Or, asta se poate dobândi cu adevărat doar prin efectuarea unui serios stagiu de practică în pregătirea inițială și în procesul muncii efective la catedră. Subiectele la didactica disc­i­plinei sunt cele care pun serioase probleme candidaților, dar o selecție riguroasă asta presupune, profesorul trebuie să fie profesor, nu filolog, matematician sau geograf.
Creșterea importanței examenului de definitivat pentru traseul profesional ulterior, respectiv angajarea pe perioadă nedeterminată, participarea la etapele de mobilitate: pretransfer, transfer, detașare, au determinat mobilizarea debutanților în pregătirea acestuia.
Din punctul de vedere al resursei umane, ați reușit să acoperiți necesitățile învățământului vasluian? Mai folosiți suplinitori?
În acest an școlar din totalul de 5131 de posturi, 3990 au fost ocupate cu titulari. Din cele 1141 de posturi rămase vacante, 687 au fost ocupate, 104 cu titulari și 583 cu pensionari, suplinitori, personal asociat, plata cu ora etc. În acest moment mai sunt 453 de posturi de ocupat în etapele de mobilitate care sunt încă în desfășurare și sperăm ca p@nă la începerea efectivă a cursurilor să nu avem posturi neocupate.
Din păcate, va trebui să apelăm și la personal necalificat. Zilele trecute am organizat concurs pentru aceștia, s-au înscris 167 de candidați, au participat 143, din care 98 de candidați au obținut note peste 5. Am încercat să-i selectăm pe cei cu potențial, pe care să-i pregătim serios, să le oferim mentorare și să-i monitorizăm cu ajutorul inspec­torilor școlari de specialitate, al metodiștilor ISJ și conducerii unităților școlare.
Care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă școala vasluiană și, implicit, dvs. la acest început de an școlar?
Avem încă probleme serioase legate de infrastructură (clădiri vechi de peste o sută de ani, care pun în pericol siguranța copiilor, spații mici, lipsa apei curente, toalete necorespunzătoare, mobilier școlar vechi etc.). Dar trebuie să recu­noaștem că am făcut progrese în ultimii ani prin achiziționarea a zeci de microbuze școlare, finali­zarea unui număr important de lucrări de reabilitare clădiri, precum și noi construcții de școli. A crescut și siguranța școlilor prin montarea de sisteme de supraveghere video și a sistemelor de alarmare, prin executarea lucrărilor de ignifugare etc.
Care este rata abandonului școlar la nivel de județ? Care sunt motivele care stau la baza părăsirii timpurii a școlii?
Abandonul școlar este un fenomen îngrijorător la nivel național și o preocupare permanentă a tuturor factorilor implicați. La nivelul județului Vaslui, s-a observat în ultimii ani o tendință de scădere progresivă. Astfel, după vârfurile din anii 2012, 2013, când procentele se situau între 2,5 și 3%, la finalul anului școlar 2014-2015 situația se prezenta astfel:
– Rata abandonului școlar la finalizarea anului școlar 2014-2015 a fost de 1,42%;
– Cea mai mare rată de abandon este înregistrată la nivelul învățământului profesional – 4,35%; la nivel liceal – 3,45%;
– Rata abandonului din ciclul gimnazial este de 1,78%;
– Cea mai mică rată a abandonului se întâlnește la ciclul primar (0,26%);
– Rata abandonului școlar în mediul urban este de 1,37%, rata abandonului școlar în mediul rural este de 1,45%.
Așteptăm cu interes ultimele date statistice care vor reliefa situația colectării datelor din anul școlar 2015-2016.
Dintre cauzele părăsirii timpurii a școlii pot aminti: provenirea din familii dezorganizate, cu un status socio-economic scăzut (care trăiesc în sărăcie acută și în care consumul de alcool și violența domestică sunt prezențe zilnice); modelul educațional oferit de părinți (părinții au ei înșiși o educație precară, cel mult 8 clase); lipsa motivației pentru școală a elevilor (școala nu mai este o valoare în sine); manifestarea unor comportamente deviante; lipsa performanțelor anterioare; apariția sarcinii la adolescente; părinți plecați în străinătate, lipsa unei supravegheri din partea părinților, lipsa de implicare a familiei în educația școlară a copiilor; inexistența unui parteneriat real, funcțional între familie și școală; influența negativă a grupului de prieteni; acceptul familiei pentru căsătorie, păstrarea tradițiilor și obiceiurilor specifice etniei din care fac parte.
Județul Vaslui se află pe locul trei în topul județelor cu cele mai multe unități de învățământ preuniversitar neautorizate sanitar. Care sunt motivele pentru care cele 195 de școli și grădinițe – dacă nu mă înșel – nu se află în parametrii legali?
Da, sunt multe, însă numărul lor a scăzut comparativ cu ultimii doi ani ca urmare și a demersurilor noastre pe lângă autoritățile locale, care au înțeles că este în interesul tuturor ca elevii să învețe în siguranță și să beneficieze la școală de condiții uneori mai bune decât cele de acasă. Asigurarea securității tuturor celor implicați în activitatea școlară este un obiectiv major nu numai al școlii, ci și al comunității, iar acest lucru nu se poate realiza decât printr-o strânsă colaborare între toți factorii interesați. După cum știți, aceasta a devenit o problemă la nivel național, încă din anul școlar trecut, MECS s-a implicat și a realizat un parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale prin care MDRAP susține alocarea de fonduri pentru reabili­tarea acestor unități de învățământ, pentru obținerea auto­ri­zației sanitare de funcționare, în scopul îmbunătățirii calității educației și îmbunătățirii accesului la educație al copiilor.
Astfel că în acest an sunt multe comunități în care primăriile locale au depus la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice devizele generale pentru obținerea finanțării prin Programul Național de Dezvoltare Locală pentru reabilitarea școlilor, așa încât, dacă totul se derulează conform termenelor, în anul școlar viitor sperăm să raportăm mult mai puține școli aflate în această situație.
Nu putem încheia acest interviu fără a aduce în discuție Statutul elevului. Care sunt, în opinia dvs., avantajele pe care le aduce acesta în învățământul nostru? Există și dezavantaje?
Statutul elevului va fi aplicat în corelație cu regulamentul intern al fiecărei școli. Este primul document care reglementează foarte clar drepturile și obligațiile elevilor.
Deși multe dintre drepturile/îndatoririle elevilor menționate în Statutul elevului au fost și până acum stipulate în Legea educației, ROFUIP, este important că s-a elaborat un document unitar care reglementează strict aceste aspecte. Se dorește ca elevul să participe în mod activ la luarea deciziilor din unitatea școlară.
Este foarte bine că se menționează că elevii au dreptul de a primi rezultatele evaluărilor scrise în termen de 15 zile lucrătoare. În acest fel chiar se poate valorifica rolul de feedback al evaluării. Faptul că elevii au dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă prin fișe anonime ar putea contribui la optimizarea demer­sului didactic și a relației profesor – elev. Interzicerea sancționării elevilor sub forma mustrării în fața colectivului clasei sau al școlii în orice context, precum și a violenței fizice sunt precizări impor­tante, care contribuie la respectarea demnității persoanei în general.
Menționarea faptului că, pentru a fi sancționați, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unității de învățământ sau în cadrul activităților extrașcolare pune sub semnul între­bării adoptarea unui compo­tament civilizat și respectarea nor­melor sociale în orice context. Pe stradă pot fi agre­sivi verbal sau fizic? Mai trans­mitem valori? Mai formăm compor­tamente adecvate?
Același document mai prevede dreptul la protest, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, fără perturbarea orelor de curs. Cred că ar trebui preci­zate care sunt situațiile în care s-ar putea realiza un protest și anumite reguli care ar trebui respec­tate la inițierea și desfășurarea unui protest.
Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU