A început anul universitar cu o afluență de candidați la admitere cum nu a mai fost de mult la numeroase universități, facultăți, specializări. La Universitatea din București nu a mai fost așa concurență de 14 ani. La Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava s-a înregistrat cel mai mare număr de candidați din ultimii zece ani. Socotind ambele sesiuni de admitere (iulie și septembrie), au fost suprasolicitate și Academia de Studii Economice din București, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov și altele. În perspectiva noului an universitar, cei mai mulți candidați au fost la specializări din domeniile psihologie, medical, economic, IT, biochimie, arhitectură etc. Perspectiva este, de fapt, mai întinsă, pentru că educația și formarea universitară durează. Aglomerația pentru speciali­zările „asaltate“ acum se va muta peste câțiva ani la nivelul absolvenților? Acestea sunt „meseriile viitorului“, ­despre care se vorbește exact cu aceeași înaripare SF cu care în urmă cu decenii se cânta „noi în anu-douămii“? Dar celelalte meserii, în cazul de față, specializări universitare? Vor mai fi susținute, socotind că sunt domenii ale cunoașterii, educației, culturii, iar universitățile înseamnă avangarda tocmai a cunoașterii, educației, culturii? Sau sunt puse în aceeași categorie cu înlocuirea casierițelor de la hypermarket cu case self-service?

De unde vine reușita (nu norocul) la examen

În judecarea concurenței mari în ge­neral la universități și foarte mari la unele facultăți și specializări este de ținut seama de faptul că unii candidați s-au înscris pentru admitere în mai multe locuri odată. A fost posibilă inclusiv înscrierea cu o singură taxă la trei facultăți, așa cum a fost la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași. Este legală, este normală, nu e de condamnat, depunerea sau trimiterea de opțiuni și de CV-uri, cum sunt și aplicațiile peste tot unde se ivește ocazia, toate fiind ceva obișnuit pentru angajare, candidatură, selecție etc.

Cât privește raportarea numărului bacalaureaților dintr-un an la numărul candidaților la învățământ superior din același an, aceasta este o comparație fără rost, pentru că admiterea nu este deschisă doar bacalaureaților din anul în curs, ci din atâția ani din urmă, plus cetățenilor care îndeplinesc condițiile de înscriere veniți din afara sistemului românesc de învățământ.

„Avem nevoie de mai mulți studenți în domenii esențiale”

La începutul acestui an universitar, ministrul Educației, Ligia Deca, reia cu­­noscuta replică dată celor care spun că numai cine nu vrea nu face facultate: „Se spune, de prea multe ori, că România are prea mult studenți. Dacă ne uităm la studiile internaționale, vedem că atât în ceea ce privește procentul de absolvenți de învățământ superior în familia Uniunii Europene, cât și în rândul statelor dezvoltate, România este departe de ceea ce ar trebui să fie. În domenii esențiale, de care depinde bunăstarea întregii națiuni, avem nevoie de mai mulți studenți și de mai mulți absolvenți talentați care să poată răspunde nevoilor societății“.

Doamna ministru face o observație și lansează o propunere pe baza proiectului România Educată: „De prea multe ori, șansele unui tânăr cu potențial să urmeze cursurile unei universități depind de nivelul de educație al familiei“ și atunci „noua lege a învățământului superior vine cu o serie de programe naționale pentru a-i sprijini pe cei care au potențialul să finalizeze o universitate, de la programul național de reducere a abandonului universitar, până la programul Primul student în familie“.

Atracție către universitățile de tradiție

Cifra de școlarizare și concurența as­­piranților la studenție sunt în legătură strânsă cu valoarea universității. Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București are în noul an universitar înmatriculați în anul I, la toate ciclurile de învățământ, peste 15.000 de studenți, din toate județele țării și din peste 80 de țări ale lumii. Rectorul Mihnea Costoiu este îndreptățit să vadă într-o asemenea (supra)solicitare și di­versitate „dovada calității acestei universități, dovada faptului că tinerii consideră Politehnica pașaportul spre viitor“.

Academia Tehnică Militară Ferdinand I a început anul universitar 2023-2024 cu peste 300 de studenți nou veniți, înmatriculați în anul I, în total având peste 1.700 de studenți în ciclul de licență, studenți masteranzi, studenți doctoranzi, precum și ofițeri în ciclurile de pregătire de licență, masterat, doctorat și cursuri postuniversitare, de perfecționare sau de carieră. Studenții provin din colegiile militare naționale și din colegiile naționale civile din întreaga țară, tineri caracterizați de rectorul Academiei Tehnice Militare Ferdinand I, general de brigadă prof. univ. dr. Constantin Iulian Vizitiu, ca „pasionați de inginerie și atrași de o carieră de ofițer-inginer pe care nu i-a speriat ideea pregătirii și susținerii unui examen de admitere dificil și care ne aduc firesc speranța consolidării și pe viitor a calității procesului educațional din instituția noastră“. Actualul an universitar consolidează o tradiție în domeniu, Academia Tehnică Militară Ferdinand I celebrând 75 de ani de la înființare.

Tradiție acumulează și Universitatea din Oradea, provenită dintr-un institut pedagogic de trei ani, deschis la 1 octombrie 1963, la început, cu misiune limitată, aceea de a răspunde pe plan local cerinței de cadre didactice pentru gimnaziu, la trecerea de la învățământul general-obligatoriu de șapte clase la cel de opt clase. Universitatea orădeană de azi se bucură de recunoaștere a valorii, o dovadă fiind aceea că în actualul an de învățământ are cu 10% mai mulți studenți față de anul trecut: admiși în anul I, „5.639 de tineri au ales să urmeze cursurile academice rămânând acasă sau venind în cel mai frumos oraș Art Nouveau din țară“, după cum remarcă rectorul prof. univ. dr. Constantin Bungău. În total, Universitatea din Oradea are 20.000 de studenți, în 15 facultăți, la 101 programe de licență, 68 de programe de masterat și 20 de programe de doctorat.

Tehnologii noi predate de azi în facultate, ca să poată fi folosite de mâine în practică

E veche supărarea că școala (în speță, facultatea) îi învață pe tineri lucruri valabile azi, dar care mâine, când va fi nevoie ca ei să exercite ce-au învățat, nu le vor mai folosi la nimic, fiind perimate. O abordare de actualitate a temei se regăsește în preocupările echipei de cadre universitare și de practicieni în medicină dentară reunite în platforma „Progresul începe cu un pas în față“, ințiată de dr. Florin Lăzărescu, secretarul general al Societății de Stomatologie Estetică din România (SSER). Pregătirea din facultate cu un pas înainte și menținerea aceluiași ritm prin formarea continuă sunt considerate esențiale. Prof. univ. dr. Constantin Vârlan, Facultatea de Medicină și Farmacie a Universității Dunărea de Jos din Galați, consideră că „studentul ar trebui să beneficieze de o deschidere mai mare, ca să dobândească un orizont de cunoștințe practice cât mai repede, să fie sprijinit, îndrumat, chiar la nivel de excelență. Acum este limitat în ceea ce privește cunoștințele practice“.

Prof. univ. dr. Anna Maria Pangică, decanul Facultății de Medicină Dentară a Universității Titu Maiorescu din București, subliniază că studenții, așa cum sunt pregătiți, așa le pot fi de ajutor medicilor în cabinete: „Ei trebuie să participe la activitatea cabinetelor, iar pentru aceasta trebuie să fie informați, să aibă opțiuni“.

Studenții trebuie ajutați în alegerea specializării încă din facultate, este de părere și conf. univ. dr. Bogdan Culic, Facultatea de Medicină Dentară a Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca: „Trebuie să-i consiliem asupra traseului profesional. Noțiunile de bază ei le au din primii ani de facultate. Apoi, în anii IV, V, VI, încep să lucreze în clinici, în cabinete. De aceea, am introdus folosirea noilor tehnologii digitale încă din formarea lor, pe care să le poată aplica de mâine, de când ies din facultate“. Profesorul Culic infirmă aprecierea că anul acesta a fost o admitere cu concurență nemaivăzută, semnalând că la Stomatologia din Cluj nu sunt mulți candidați, pentru că se știe că admiterea e grea, fiindcă facultatea e grea, exigentă.

Universitățile tehnice solicită alocație financiară suplimentară pentru alinierea la noile tehnologii

La rândul lui, învățământul superior tehnic revendică un loc privilegiat pe drumul care duce lumea înainte. Elita domeniului din țara noastră, reunită în Alianța Română a Universităților Tehnice (ARUT), formată din Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică de Construcții București, își susține astfel poziția: „Pentru a oferi și asigura Româ­niei o dezvoltare durabilă în acord cu noile tendințe și tehnologii, ARUT solicită tuturor decidenților adoptarea de urgență a unui set de măsuri care să stimuleze și susțină educația în domeniile STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics). Această abordare este unanim împărtășită la nivelul european prin politicile și programele lansate. În acest sens ARUT solicită Ministerului Educației susținerea universităților care contribuie la dezvoltarea domeniului STEM printr-o alocație financiară suplimentară de minimum 50%, care să asigure alinierea acestora la noile tehnologii“.

Orientări pentru colaborările universităților cu mediul de afaceri

Câteva direcții de perspectivă care ar trebui urmate de universități în pas cu evoluția societății și cu schimbările factorilor naturali se regăsesc formulate în alocuțiunea susținută de președintele României, Klaus Iohannis, la deschiderea anului universitar, cu ocazia inaugurării Casei Francofoniei, în campusul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București: „Încurajez comunitățile academice din întreaga țară să se implice cu toată energia în procesul de dezvoltare a parteneriatelor internaționale și a colaborării cu mediul de afaceri, în vederea creșterii contribuției învățământului nostru superior în domeniul combaterii schimbărilor climatice, a poluării și a deteriorării biodiversității. Totodată, trebuie să ne concentrăm pe abordarea provocărilor la adresa securității energetice și cibernetice“.

Companiile, din ce în ce mai inventive în eforturile lor de recrutare, formare și retenție

Pe aceeași linie a nevoii de formare în concordanță cu dezvoltarea socio-economică și cu cerințele profesionale, agenții economici înșiși organizează programe academice proprii: „Companiile sunt nevoite să devină din ce în ce mai inventive în eforturile lor de recrutare, formare și retenție“, spune Simona Pavelescu, CEO al companiei High-Tech Systems&Software (htss), specializate în furnizarea de soluții software de business, explicând: „La doar doi ani de la înființare, compania a decis să-și creeze un ­funnel propriu de recrutare și specializare. Decizia s-a dovedit a fi inspirată, rata de re­tenție a absolvenților Academiei noastre de IT fiind de 80%. Mai mult decât atât, unii dintre absolvenții Academiei ocupă astăzi poziții în top managementul companiei, deci putem confirma că programele de specializare la locul de muncă dau un randament extraordinar“.

Un astfel de absolvent, în urma programului pilot de formare inițiat în 2014, este Dragoș Andrei Niculai, actualmente Chief Technology Officer al htss: „Participarea la un program de formare internă oferă o oportunitate unică de a aplica cunoștințele teoretice dobândite în săli de clasă în proiecte din lumea reală. Când am aplicat la Academia de IT dezvoltată de htss eram în anul al doilea la Facultatea de Informatică. Aveam deja o oarecare experiență practică, ducând la bun sfârșit câteva proiecte de tip freelancing. Ca urmare a participării în acest program, mi-am dezvoltat abilitățile tehnice în programare, am căpătat o mai bună înțele­gere a practicilor din industrie și mi-am îmbunătățit tehnica de rezolvare a problemelor, abilitate esențială pentru o carieră de succes în dezvoltarea software. Participarea într-un astfel de program te ajută și să-ți creezi o rețea valoroasă de contacte. Networkingul poate duce mai apoi la oferte de muncă, referințe și înțelegerea în profunzime a diferitelor alegeri pe care le poți face pe parcursul carierei. Bineînțeles că după absolvirea unui astfel de program poți descoperi că rezonezi cu echipa și cultura organizațională și alegi să dai curs ofertei de angajare, dacă îți este înaintată. Acesta a fost și cazul meu și iată că, nouă ani mai târziu, încă fac parte din echipa htss, parcurgând toate etapele de la ­trainee până la Chief Technology Officer“.

„Trebuie să păstrăm firul fiecărei discipline“

Și perspectiva celorlalte specializări universitare și profesionale, considerate a nu mai fi „la modă“, mai ales în condițiile în care școala – în cazul de față, universitatea – este mânată necontenit să țină pasul cu cerințele pieței muncii, pentru că altfel nu-i bună de nimic?!

Un răspuns formulează prof. univ. dr. Liviu Lucaci, rectorul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București, în contextul noului an universitar: „UNATC-ul este angajată în societate. Se străduiește foarte tare să țină legătura cu piața muncii, în toate formele ei, cu instituțiile de spectacole, cu cele de cultură în general și cu diversele organizații partenere, care ne ajută să ne împlinim proiectele“.

Încă este de actualitate semnalarea formulată în urmă cu ceva timp de mai mulți universitari – Alexander Baumgarten (filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Cristian Ciocan (filosofie, Universitatea din București) Arleen Ionescu (filologie, Universitatea Petrol-­Gaze din Ploiești), Bogdan Murgescu (istorie, Universitatea din București), Flavius Solomon (istorie, Institutul de Istorie A.D. Xenopol din Iași al Academiei Române) – semnalare asupra tendinței autorităților „de a reduce până la dispariție finanțarea cercetărilor din domenii precum filologia, istoria, filosofia, teologia, artele și studiile culturale, domenii care au contribuit esențial la modernitatea românească și la integrarea țării în Uniunea Europeană“.

Referitor la rolul și la rostul universității azi și în perspectivă, precum și referitor la echilibrul dintre disciplinele de studiu, prof. univ. dr. Gabriel Iancu, președintele Senatului Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, conchide: „Drumul prin universitate nu e simplu. Sunt 3-4 ani de studii la licență, poate alți ani de studii la masterat și doctorat. Viața aceasta prin universitate implică niște eforturi, niște dificultăți care trebuie de­pășite. Suntem în mijlocul unei extraordinare schimbări educaționale. Trebuie să păstrăm firul fiecărei discipline a domeniului nostru aducând însă tehnologiile în mijlocul nostru. Trebuie să ne gândim mereu la lucruri noi, la revizuirea cursurilor, la idei noi de cercetare“ .

Articol publicat în nr. 46 al revistei Tribuna Învățământului