Aproximativ trei milioane de elevi și preșcolari au început cursurile anului școlar 2024-2025. Mai devreme decât de obicei – data tradițională pentru școala românească se învârtește, de obicei, în jurul lui 15 septembrie –, acest an școlar vine cu noi reguli și obligații nu doar pentru elevi, ci și pentru părinți și profesori. Ministerul Educației încearcă, în felul acesta, să facă puțină ordine în spațiul școlii care, în ultimii ani, a devenit scena unor evenimente de o gravitate din ce în ce mai mare, securitatea, sau mai bine zis, absența acesteia, fiind una dintre cele mai grave probleme ale școlii. Ca urmare, Ministerul a introdus o procedură prin care elevii care deranjează orele pot fi trimiși într-o altă sală, sub supravegherea unui profesor și, totodată, a stabilit că elevii vor primi, începând din acest an, câte o notă la purtare după fiecare modul temporal, și nu la finalul anului, așa cum erau obișnuiți. De asemenea, nota la purtare va scădea invers proporțional cu numărul absențelor: va fi cu atât mai scăzută cu cât numărul absențelor va fi mai mare. Părinții, la rândul lor, vor fi obligați să meargă la ședințele organizate de școală și – foarte important! – să asigure o ținută decentă copiilor. Profesorilor le este interzis – din nou! – să facă meditații cu elevii de la clasă. Pe lângă acestea (sau, mai bine zis, în spatele acestora) se întrevăd provocările și problemele cronice ale învățământului preuniversitar care, și de această dată, din perspectiva unui nou început, se anunță a fi la fel de supărătoare ca în anii trecuți. Continuăm să ne poziționăm pe locuri modeste, la nivelul UE, în ceea ce privește finanțarea educației (deși eforturile autorităților în această direcție nu sunt chiar de neglijat), iar analfabetismul funcțional, consumul de droguri, abandonul școlar și violența în școală ne poziționează, invariabil, pe dezonorante locuri în Europa. Încă există copii în România care abandonează școala din lipsa banilor meniți să-i susțină și părinți care nu își permit să le cumpere copiilor rechizitele școlare. Toate acestea sunt realități care însoțesc noul început de an școlar, un an în care sistemul de învățământ, beneficiind de un nou cadru legal, iar la nivel preuniversitar de un Regulament de organizare și funcționare (ROFUIP) nou și de un Statut al elevului cu măsuri în premieră pentru școala românească, trebuie să facă pasul definitoriu. Măsurile a căror implementare a început din acest nou an școlar sunt concepute pentru a funcționa ca mecanisme de control asupra actelor antisociale din ce în ce mai grave care se înregistrează în ultimii ani la nivelul școlii românești.
Sancțiuni mai dure pentru elevi
Noul Regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) conține sancțiuni mai dure decât până acum pentru elevi. Printre noutăți se află: introducerea notei la purtare la finalul fiecărui modul din structura anului școlar, introducerea opțiunii liceelor pentru concurs propriu de admitere în clasa a IX-a, profesor responsabil cu proiectele europene în fiecare școală, cursuri de educație parentală, cursuri online sau hibrid pentru elevii aflați în situații excepționale. În plus, elevii și părinții vor avea acces la lucrările de la Evaluarea Națională și de la Bacalaureat înainte de contestații.
O altă măsură este diminuarea notei la purtare pentru absențe nemotivate. Elevii vor primi cinci note la purtare, câte una pentru fiecare modul, iar la final media acestora va fi scăzută cu un punct pentru fiecare 20 de absențe nemotivate. Contează media la purtare la ceva? Ei bine, da! Potrivit noului Statut al elevului, publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi cu ROFUIP, elevii cu medii la purtare mai mici de 8 (opt) în anul școlar anterior nu vor putea fi admiși în unitățile de învățământ cu profil militar, teologic și pedagogic. Apoi, să nu uităm că, la finele anului școlar 2023-2024, s-a pus problema ca admiterea la liceu și la facultate să depindă de nota la purtare, după ce violența în școli a devenit un fenomen scăpat de sub control. Atunci au existat chiar elevi care s-au arătat de acord cu această măsură. „Eu dau la Drept și mi s-ar părea o chestie foarte bună să conteze, pentru că, dacă tu ai reputația pătată în școală, nu este ok“, a declarat un elev de liceu într-o postare.
De asemenea, pe lângă mult blamata „sală de detenție“ și interzicerea telefoanelor mobile în timpul orelor de școală, elevii vor putea fi sancționați și cu retragerea temporară sau pe durata întregului an școlar a burselor. Măsura este prevăzută în noul Statut al elevului.
„Soluțiile nu vor funcționa atât timp cât, practic, nu sunt regândite educația și școala“
Totuși, chiar dacă intenția oficialilor de la Ministerul Educației a fost aceea de a face ordine în „jungla“ din învățământul preuniversitar scăpat de sub control, există voci printre specialiști care sunt de părere că lucrurile, pur și simplu, nu vor merge. Domnica Petrovai, psiholog clinician și psihoterapeut, despre efectul acestor noi reglementări școlare: „Din păcate, aceste măsuri reprezintă o reacție și soluții cumva extreme, fără să ne uităm la cauzele reale, la soluții pe termen mediu și lung, care înseamnă inclusiv schimbări la nivelul formării inițiale a cadrelor didactice. Deoarece nu vor funcționa soluțiile punctuale atât timp cât, practic, nu sunt regândite educația și școala din perspectiva abilităților și nevoilor de dezvoltare specifice copiilor în această perioadă și în acest context în care trăim“.
În ceea ce îi privește, părinții sunt foc de supărare și nu vor în ruptul capului să accepte ideea „unei săli de detenție“. Iuliana Constantinescu, președintele Federației Părinților Sector 2 (sursa, Adevărul): „Observ din acest document dorința de a începe să-i pedepsim excesiv pe copii. Mi se pare că ne îndreptăm foarte mult în direcția aceasta, de a găsi metode de sancțiune, în condițiile în care generațiile de azi nu mai pot fi educate cu biciul și în condițiile în care nu facem nimic pentru a preveni violența și agresivitatea în școli (…) Noi nu avem spațiu în școli pentru a amenaja cabinete de consiliere școlară, nu avem suficienți consilieri școlari care să stea de vorbă cu copiii, să-i sprijine, să-i susțină. În schimb, ne interesează unde îi vom pedepsi pe cei obraznici“. Întrevedem în spatele cuvintelor acestei mămici, ea însăși crescută în mediul postdecembrist lipsit de orice exigențe și constrângeri școlare, mentalitatea generațiilor apărute într-o lume caracterizată de o libertate dusă la extrem, în care nimeni nu are obligații, toți avem numai drepturi; în virtutea acestei mentalități, școala arată astăzi cum arată (ca o curiozitate: camera de detenție, spre exemplu, nu ne aparține, a fost introdusă mai întâi în Statele Unite).
Portofoliul educațional devine obligatoriu
Tot din acest an școlar, începând cu seria de preșcolari care a intrat în grupa mijlocie și cu seria de elevi care intră în clasa pregătitoare, potrivit Legii învățământului preuniversitar, portofoliul educațional devine obligatoriu. Acesta trebuie să conțină, printre altele, documentele școlare ale elevului, planuri individualizate de învățare, notele obținute la examenele naționale și recomandări de orientare școlară și profesională.
Portofoliul educațional al elevului va fi întocmit de către cadrul didactic – educator/profesor –, împreună cu elevul și cu părinții acestuia, atât în format fizic, cât și în format digital. Acesta din urmă poate fi înregistrat pe platforma școlii/pe platformele de stocare bazate pe cloud până la momentul operaționalizării platformei digitale integrate ca parte a Sistemului Integrat de Management al Școlarității, administrat de Ministerul Educației.
„Portofoliul digital al elevului servește ca o reprezentare cuprinzătoare a abilităților unui individ și servește mai multor scopuri. Odată cu progresul tehnologiei și al internetului, portofoliile digitale au devenit din ce în ce mai populare și accesibile. Acestea pot fi create și găzduite pe site-uri web personale, platforme de portofoliu online sau chiar partajate prin canalele de social media. Portofoliile digitale oferă avantajul unei accesibilități ușoare, o acoperire mai largă și capacitatea de a prezenta conținut multimedia, făcându-le un instrument puternic pentru autopromovare și dezvoltare profesională“, se spune în „Ghidul pentru elevi Crearea portofoliului digital“ (Skills – For High Quality Online Education).
Ministerul Educației introduce, în premieră, bursa de reziliență
Noul sistem de burse școlare pentru anul 2024-2025 aduce, și el, noutăți semnificative, menite să ofere un sprijin financiar mai bine adaptat nevoilor și performanțelor elevilor. Dintre acestea, principala noutate este bursa de reziliență. Rațiunea pentru care a fost introdusă a fost explicată de ministrul Educației, Ligia Deca: „Îi va motiva pe elevii care au în acest moment rezultate medii să progreseze“. Totodată, ministrul apreciază că raportul OCDE „Education at a Glance“ confirmă necesitatea acordării burselor sociale și de reziliență.
Să vedem care este noul sistem de burse școlare. În anul școlar 2024-2025, elevii vor beneficia de următoarele tipuri de burse: bursa de excelență olimpică I, bursa de excelență olimpică II, bursa de merit, bursa de reziliență (noutate), bursa socială, bursa tehnologică și bursa pentru mame minore.
Bursa de excelență olimpică I (între 750 de lei și 3.000 de lei) se acordă elevilor care obțin premiile I, II, III și mențiune la olimpiadele școlare internaționale sau la campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației și la Jocurile Olimpice. Bursa de excelență olimpică II (700 de lei) îi recompensează pe acei elevi care obțin premiile I, II și III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației. Bursa de merit (minimum 450 de lei) se acordă pentru cel puțin 30% din elevii fiecărei clase de gimnaziu și liceu, cu condiția ca media generală a fiecăruia să nu fie mai mică de 9,50. Lista poate fi extinsă în cazul în care nu există suficienți elevi cu media de minim 9,50. Acest tip de bursă se mai acordă elevilor cu performanțe deosebite la olimpiade și concursuri școlare.
Noutatea anului școlar 2024-2025, bursa de reziliență (300 de lei) se acordă primilor 30% dintre elevii unei clase care au avut la finalul anului școlar trecut media anuală cuprinsă între 7,00 și 9,50, precum și elevilor cu afecțiuni oncologice sau cronice. Bursa socială (minimum 300 de lei) oferă sprijin elevilor din medii defavorizate, elevi cu unul sau ambii părinți decedați, elevi din familii monoparentale sau cu deficiențe. Bursa tehnologică (minimum 300 de lei) înlocuiește, practic, fosta bursă profesională și se acordă doar elevilor din învățământul profesional și ethnic, iar bursa pentru mame minore (minimum 700 de lei) susține, evident, participarea pe mai departe la procesul de învățământ a elevelor care au sub 18 ani și au devenit mame.
Pentru menținerea burselor, elevii trebuie să respecte anumite condiții. Astfel, bursele sociale se suspendă în lunile în care elevii cumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate, bursa tehnologică nu se acordă în primele 3 luni ale anului școlar următor dacă elevul a comis abateri disciplinare grave în anul precedent, iar bursele pentru mamele minore se suspendă în lunile în care elevele cumulează 60 sau mai multe absențe nemotivate.
Pentru prima dată, un examen național va fi susținut înaintea finalizării cursurilor
Sunt și noutăți care ne amintesc de „buna tradiție“ bine înrădăcinată în sistemul nostru de învățământ postdecembrist, cum ar fi aceea a schimbărilor de dragul schimbării sau cum să faci să schimbi ceva ce deocamdată merge bine, chiar și atunci când aceasta, schimbarea, nu aduce niciun beneficiu, ci, în general, doar încurcă. Pentru prima dată în istoria învățământului românesc, elevii care vor susține anul acesta Bacalaureatul vor încheia cursurile pe 6 iunie 2025, iar câteva zile mai târziu, vor susține prima probă scrisă. De ce? Fiindcă sistemul climatic din România trece prin transformări radicale.
Doar că, pentru ceilalți elevi, anul școlar se va încheia pe 20 iunie 2025. Pentru ei, transformările radicale climatice nu par să fie un impediment. Astfel că, pentru prima dată în istoria recentă a României, un examen național va fi susținut înaintea finalizării cursurilor. Asta da noutate! Iar ministrul Educației, Ligia Deca, în loc să facă lumină, ne adâncește și mai mult în beznă. Întrebată cum se va putea desfășura examenul național „în paralel cu zilele de cursuri“, aceasta a afirmat că s-a gândit la câteva scenarii, cum ar fi: reconfigurarea programului școlar sau la flexibilizarea structurii anului școlar în sensul de a permite ca săptămânile Școala Altfel și Săptămâna Verde să fie organizate în acele perioade, în așa fel încât ceilalți copii să fie prinși în alte activități care nu sunt neapărat în incinta școlii. O altă soluție pentru ca examenul de Bacalaureat să poată fi susținut înainte de finalul anului școlar ar fi, în opinia ministrului, reducerea programei examenului de Bacalaureat.
Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Ligia Deca, 37 de profesori de la Colegiul Național Sfântul Sava din București i-au cerut acesteia să modifice calendarul examenului de Bacalaureat, deoarece „examenul ar fi un fiasco“. Organizarea Bacalaureatului 2025 în timpul anului școlar, pentru prima dată în istoria recentă a a școlii românești, este considerată o anomalie, care trebuie corectată.
Profesorii au susținut că organizarea examenului de Bacalaureat după calendarul stabilit de Minister (cu probele de competențe în lunile ianuarie și februarie și cu probele scrise din 10 iunie, în timpul anului școlar) nu este nici în „interesul superior al elevilor și nici în interesul cadrelor didactice“ și, în plus, ar apărea „disfuncționalități majore, în principal în activitatea liceelor“.
În opinia celor 37 de cadre didactice de la Sava, argumentul ministrului Educației referitor la schimbările climatice este irelevant, în condițiile în care majoritatea elevilor termină școala pe 20 iunie: „Pentru prima dată în istoria recentă a învățământului din România, se spune în scrisoarea adresată Ligiei Deca, un examen național ar urma să fie susținut în timpul anului școlar. Considerăm că acest fapt constituie o anomalie care va crea disfuncționalități în desfășurarea procesului educațional (…) Cadrele didactice vor fi puse în situația – imposibilă din punctul nostru de vedere – de a gestiona cea mai încărcată perioadă din timpul anului școlar (finalizarea acestuia) și de a participa, în același timp, la organizarea examenului național de Bacalaureat“.
Totuși, din perspectiva elevilor, lucrurile nu par să stea chiar atât de rău: „E chiar bine că se întâmplă mai devreme pentru că nu e foartă multă materie pe care trebuie să o înveți pentru competențe și scapi din timp de stresul pe care pot să îl aducă, spune Rafaela Barac, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor. Faptul că e mai devreme îi ajută pe elevii care vor să dea admiteri mai complicate, mai ales în străinătate, unde sunt chiar în luna iulie, și atunci e mai mult timp pentru pregătire. Ce mai apreciez la acest calendar este faptul că există o pauză de o zi între probe“.
Bullyingul și drogurile, probleme nerezolvate și în perspectiva anului școlar 2024-2025
În ceea ce privește bullyingul și consumul de droguri, problema se anunță a rămâne nerezolvată, în condițiile în care vârsta consumatorilor de droguri a scăzut alarmant în ultimul an, iar măsurile concrete lipsesc, dovadă fiind aceea că nu se regăsesc nici în noul ROFUIP și nici în noul Statut al elevului. Există, se observă, o teamă a autorităților din zona Educației de a intra prea adânc în miezul marilor probleme. Se tot vorbește despre consilieri școlari raportat la absența acestora, despre o resetare majoră, de la rădăcini, a sistemului de educație bolnav din țara noastră, dar când se încearcă ceva în această direcție, nimic nu mai este bun, totul este ilegal și abuziv.
Totuși, Ministerul Educației a anunțat, la începtul acestui an școlar, alocarea a peste 3.000.000 de lei pentru cel puțin 360 de școli în vederea demarării de proiecte privind prevenirea violenței și a infracțiunilor de orice fel în mediul școlar. Bugetul total al programului este alocat de Ministerul Educației prin Mecanismul național de susținere a prevenirii criminalității, gestionat de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
Ministrul Ligia Deca spune: „Ministerul Educației invită unitățile de învățământ preuniversitar să inițieze proiecte de prevenire a violenței și a infracțiunilor în mediul școlar. Alocăm 3.203.590 de lei pentru cel puțin 360 de școli, 30.000 de elevi și 10.000 de părinți (…) Încurajăm parteneriatele cu organizații nonguvernamentale, instituții publice și alte entități. Bugetul maxim care poate fi alocat unei unități de învățământ este 5.000 de lei. Programul de prevenire a violenței și a infracțiunilor în mediul școlar se va desfășura pe parcursul anului școlar 2024-2025“.
Cu o zi înainte de începerea școlii, autoritățile au lansat un nou apel public către copii, părinți și profesori, prin care i-a îndemnat pe aceștia să sesizeze cazurile de violență din unitățile de învățământ și consumul de droguri, la numărul de telefon de urgență 119.
Îngrijorător este că cele două flageluri s-au extins în ultimele decenii la nivel global. La începutul anului, un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arăta că România se clasează pe locul al treilea la nivel european în ceea ce privește bullyingul și violența în școli. Este adevărat că toate noile măsuri pe care le prevede Statutul elevului țintesc descurajarea acestor fenomene, dar pentru ca măsurile să poată fi puse în practică – să nu uităm, ele nu sunt recomandări! – trebuie ca toți actorii implicați în procesul de educație – profesori, părinți, elevi, autorități – să ia lucrurile foarte în serios, să realizeze gravitatea excepțională a situației actuale și să nu-și mai pună unii altora „bețe în roate“, încercând șuntarea, ocolirea unor măsuri oficiale publicate în Monitorul Oficial, spre binele lor și al școlii.
Lipsa cadrelor didactice este o problemă nu doar pentru România
Multe școli din România se confruntă și în anul școlar care a început de ceva timp cu un deficit deloc neglijabil de cadre didactice. Potrivit Ministerului Educației, aproximativ 45.000 de suplinitori predau încă în școlile și grădinițele de la noi în 2023-2024, acesta fiind cel mai mare număr din ultimii cinci ani. Problema nu este întâlnită doar la noi, ci în majoritatea statelor din Uniunea Europeană, unde, anual, o mare parte dintre posturile didactice vacante rămân neocupate. Euronews anunță că motivele sunt „salariile mici, volumul mare de muncă și îmbătrânirea populației de profesori“. Suedia, țară cu unul dintre cele mai performante sisteme de învățământ din lume, este, după cum informează Eurostat, una dintre cele mai afectate țări, având nevoie de 153.000 de profesori calificați. Potrivit acelorași surse, majoritatea țărilor UE se confruntă cu un deficit de cadre didactice în special în domeniile STEM și de personal calificat în educația și îngrijirea copiilor preșcolari, ceea ce a dus la scăderea standardelor de angajare în domeniu, pentru a compensa deficitul de cadre didactice.
În ceea ce ne privește, deficitul de personal din învățământ în actualul an școlar reprezintă o problemă majoră, mai ales în zonele rurale, unde profesia are poate cel mai scăzut grad de atractivitate. La începutul anului școlar în curs, Ligia Deca, ministrul Educației, a anunțat că Guvernul României a adoptat o hotărâre care prevede suplimentarea cu 3.000 a numărului de posturi pentru învățământul preuniversitar. Ministrul a adăugat că sunt probleme cu găsirea de personal didactic pentru mai multe discipline de învățământ: 2.100 de posturi didactice și 900 de posturi nedidactice: „Asta, ca să putem începe cu bine noul an școlar, având în vedere numărul important de noi unități de învățământ, în special creșe și grădinițe date în folosință, care vor primi copii încă de la începutul anului școlar. De asemenea, avem nevoie de aceste posturi pentru a asigura reglementările legale vizând numărul de copii la clasă, număr care a scăzut în ultimii ani“.
Pentru actualul an școlar, numărul cadrelor didactice fără studii corespunzătoare postului, înregistrat la 8 septembrie, era de 3.440, față de 5.523 câte cadre erau în această situație în anul școlar anterior. Este un fapt îmbucurător, comentat în tonuri de roz de ministrul Educației: „Sunt convinsă că atât creșterile salariale, cât și beneficiile vor asigura un trend descendent și vor exista mai multe cadre titulare. În ceea ce privește profesorii la aceste discipline: matematică, fizică, informatică, avem probleme. Cele mai mari probleme sunt cele din mediul rural, dar avem și probleme punctuale în urban cu găsirea de profesori pentru aceste materii. Avem nevoie de mai mulți sutudenți care meargă în această zonă de științe exacte“.
„Buget record“ pentru educație și formare în România!
Potrivit unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial, începând cu anul școlar 2024-2025, costul standard pentru școlile în care sunt înscriși elevi cu cerințe educaționale speciale este majorat cu cel puțin 75%. Este vorba despre Hotărârea privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Amintim că, pe 31 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a declarat: „Aprobăm majorări semnificative ale costului standard per copil în creșă, grădiniță și școală, începând din acest an“. Și a mai anunțat că „la costul standard pentru cheltuielile salariale, creșterea este de 38%, cea mai mare de la introducerea acestui mecanism de finanțare“, comparativ cu anul trecut.
La începutul anului școlar în derulare, Ministerul Educației a făcut public faptul că România va beneficia de încă 2,2 miliarde de euro pentru educație și formare profesională, din fonduri europene, prin Programul Operațional Educație și Ocupare: „Buget record pentru educație și formare în România! Astăzi am primit o veste excelentă: țara noastră va putea beneficia de încă 2,2 miliarde de euro pentru educație și formare profesională, din fonduri europene, prin Programul Operațional Educație și Ocupare!“, a scris pe pagina de Facebook ministrul Educației, Ligia Deca. Suma se adaugă celor 3,5 miliarde de euro din PNRR. În total, 5,7 miliarde de euro vor fi destinate acestui domeniu în anul școlar care urmează. „Comisia Europeană ne-a anunțat că am îndeplinit și ultima condiție favorizantă, a spus ministrul, condiție care a însemnat adoptarea unui cadru de politică strategic pentru sistemul de educație și formare, ceea ce permite efectuarea de plăți din fonduri europene aferente Programului Operațional Educație și Ocupare“, a adăugat ministrul.
Despre egalitatea de șanse: Cât costă educația în România la acest început de an școlar?
Începutul fiecărui an școlar nu este doar un bun prilej pentru politicieni de a ieși în evidență și a da bine în sondaje, iar pentru oficialii din educație, de a face promisiuni și a trasa direcții de acțiune. Fiecare nou început de an școlar este o radiografie a stării educației la acel moment. Anul acesta, un sondaj realizat de organizația World Vision România ne arată că, pentru principalii beneficiari ai sistemului de educație – evident, aceștia fiind elevii – încă sunt multe de făcut. În ceea ce privește costul educației, rezultatele amintitului sondaj arată că, pentru trei din zece părinți, banii abia ajung de la o lună la alta, 8% dintre părinții din mediul rural au întrerupt școala temporar sau definitiv pentru cel puțin unul dintre copiii lor, pentru a face față cheltuielilor, iar 51% dintre părinți au cel mult zece clase. În cazul a 23% dintre copiii din mediile defavorizate, mâncarea la masa de seară nu ajunge pentru toți membrii familiei, copiii fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea adulților, iar pentru 22% dintre copii, ne mai spune sondajul, masa din cadrul programului național „Masă sănătoasă“ este singura pe zi. Nu în ultimul rând, 73% dintre cadrele didactice se confruntă cu situații în care părinții nu își permit să le cumpere copiilor rechizitele necesare.
Mihaela Nabăr, director executiv al organizației World Vision România, despre copiii din rural și din mediile dezavantajate: „În ciuda eforturilor cadrelor didactice de a oferi o educație de calitate și de a atrage resurse, infrastructura școlară și resursele disponibile sunt adesea insuficiente. Profesorii sunt nevoiți să îndeplinească roluri multiple în lipsa personalului specializat necesar, fapt ce le limitează capacitatea de a se dedica în mod optim activităților educaționale esențiale. Lipsa materialelor didactice, a personalului specializat și a mobilierului adecvat reprezintă provocări semnificative care afectează direct calitatea educației. Un alt aspect important este tranziția elevilor de la gimnaziu la liceu, care este adesea marcată de dificultăți suplimentare din cauza lipsei de resurse, a suportului limitat pentru teme și a dificultăților de pregătire la materiile de bază. Aceste probleme sunt exacerbate de contextul economic și social defavorizant al comunităților rurale“.
Despre costurile educației gratuite vorbește și un studiu al organizației Salvați Copiii. Analize privind costurile ascunse ale educației gratuite, realizate în anii trecuți, au arătat că părinții din mediul urban cheltuiesc cu 30%-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară a copiilor, prin meditații sau program școlar prelungit, ceea ce mulți dintre părinții din mediul rural nu-și pot permite.
Datele studiului mai arată că, la nivelul orașelor mari, 3% dintre copii abandonează școala, în vreme ce la nivelul orașelor mici, ponderea abandonului este de 14%, iar în zonele rurale, gradul de părăsire timpurie a școlii ajunge la 27,5%. Și mai grav este că, potrivit ong-ului amintit, un număr de 400.000 de copii nu frecventează nicio formă de învățământ. „Sistemul nu reușește să cuprindă toți copiii de vârstă școlară și ăsta e lucrul cel mai tragic, pentru că aproximativ 16% dintre copiii de vârsta gimnaziului, adică până în clasa a 8-a, și peste un sfert dintre cei de vârsta liceului nu sunt în sistem în acest moment, spune George Roman, director de programe la Organizația Salvați Copiii. Dacă luăm în considerare că populația școlară a României este de aproximativ 2,5 milioane, de fapt vorbim de vreo 400.000 de copii care nu se duc astăzi la școală (…) Copiii din medii dezavantajate au șanse mult mai mici de a reuși în educație și în felul ăsta se perpetuează ciclul sărăciei și al marginalizării“.
Inegalitatea de șanse este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă învățământul românesc, o realitate care doare, care nu poate fi nici fardată și nici negată, nici de autoritățile locale, nici de cele centrale. Inegalitatea de șanse între sat și oraș, între diferite medii sociale are la bază atât lipsa de educație, cât și profunde cauze economice și de ordin georgrafic și, tocmai din cauza complexității situației, este greu de rezolvat. Ea va exista ca realitate tristă a sistemului de educație autohton și anul acesta, alături de flageluri, precum: bullyingul (violența școlară) pe care Ministerul Educației încearcă să-l descurajeze prin noile măsuri adoptate la nivelul ROFUIP și la cel al Statutului elevului, precum și prin colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne și cu alte structuri centrale și locale, consumul de droguri de la vârste din ce în ce mai fragede, analfabetismul funcțional pe care îl târâm după noi ca o tinichea de coadă sau părăsirea timpurie a școlii, fenomen care își are rădăcinile tot în lipsa de educație a mediului din care provin copiii și în condițiile economice specifice. Acestea și multe altele sunt marile provocări lansate de învățământul românesc tuturor celor responsabili de soarta școlii, adică a elevilor, deci a generațiilor viitoare.
Bani, inteligență și bunăvoință – triada de care are nevoie educația
Și totuși, da, ceva se întâmplă! Ceva începe să se miște în bine la nivel de sistem. Încep să se ia – timid, ce-i drept – măsuri reale, încep să se traseze direcții fiabile de acțiune, încep să se construiască strategii coerente, se caută soluții la nivel de Minister și de Guvern pe termen mediu și lung pentru rezolvarea marilor probleme ale școlii românești. Evident că încă rămânem tributari unui stil de lucru bazat pe tradiționalele „las’ că merge și așa“ și „întâi luăm măsurile și vedem noi apoi cum le vom implementa și cu ce consecințe“. Școala începe să nu mai fie tratată ca un laborator, iar educația începe să nu mai fie văzută ca un spațiu al experimentelor de tot felul. Majoritatea măsurilor cu care s-a pășit în noul an școlar sunt „foarte OK“, ca să spunem așa. Avem un „buget record“, cum ne-a anunțat ministrul Ligia Deca. Avem, e drept, și un deficit de cadre didactice calificate și un procent încă ridicat de suplinitori, dar nu suntem singurii în UE care ne confruntăm cu această situație (Germania suferă de exact aceeași problemă!). Important este că cei care ne conduc (sperăm că nu doar pentru că ne aflăm în plin an electoral!) au început să înțeleagă că educația are nevoie de bani, și nu de puțini. Aceștia vor rezolva și problema bullyingului, vor susține și lupta cu drogurile, vor netezi asperitățile dintre școala de la sat și cea de la oraș; niciodată acest decalaj nu va fi pe deplin înlăturat – să nu fim naivi – el există pretutindeni în lume; dar nu va mai reprezenta o prăpastie atât de adâncă între șansele la educație ale copiilor din urban și cele ale colegilor lor din rural. Cu bani se poate face totul, dar doar cu bani, vom rămâne la nivelul experimentelor sterile. Mai este nevoie și de o resursă umană inteligentă pentru a găsi cele mai optime soluții și, nu în cele din urmă, de o mare doză de bunăvoință. Deci, bani, inteligență, bunăvoință! De această triadă are nevoie educația, începând cu acest nou an școlar care pare să fie – încă nu a apucat să și dovedească – anul de debut al unei mult așteptate resetări.
Articol publicat în nr. 55-56-57 al revistei Tribuna Învățământului
