Foto: dreamstime

Trăim într-o perioadă în care cunoștințele financiare sunt esențiale pentru succesul individual și prosperitatea comunității noastre. Educația financiară nu este doar despre gestionarea banilor, ci și despre dezvoltarea unei înțelegeri profunde a economiei, investițiilor și planificării financiare pe termen lung.

Educația financiară este fundamentală pentru fiecare dintre noi, indiferent de vârstă sau statut social. Înțelegerea conceptelor financiare de bază, cum ar fi economisirea, investițiile, gestionarea datoriilor și planificarea bugetului, ne permite să luăm decizii informate și să ne asigurăm stabilitatea financiară. Aceasta ne ajută să evităm capcanele datoriilor și să construim un viitor financiar solid.

În anul 2024 vom implementa o serie de programe și inițiative menite să promoveze educația financiară la toate nivelurile societății. Vom colabora cu școli, universități, organizații non-guvernamentale și sectorul privat pentru a dezvolta cursuri și ateliere de educație financiară. Aceste programe vor acoperi subiecte diverse, de la gestionarea bugetului personal până la investiții și planificare pentru pensionare.

Educația financiară în școli

O prioritate majoră va fi integrarea educației financiare în curriculumul școlar. Elevii trebuie să dețină cunoștințele necesare pentru a lua decizii financiare responsabile încă de la o vârstă fragedă. Vom colabora cu instituțiile de învățământ pentru a dezvolta materiale educaționale interactive și relevante, care să facă educația financiară accesibilă și interesantă pentru tineri.

În realizarea ofertei privind educația financiară, Ministerul Educației a avut în vedere faptul că acest tip de educație, precum și incluziunea financiară, reprezintă priorități pentru Uniunea Europeană, având drept scop general dezvoltarea unei piețe integrate a serviciilor financiare la nivel comunitar, care să fie accesibilă pentru toți cetățenii statelor membre.

Educația financiară la nivelul învățământului pre-universitar se realizează, în principiu, atât sub forma educației formale (curriculare), cât și a educației non-formale (extracurriculare).

Dacă am face o incursiune în timp, ar trebui să ne întoarcem înainte de anul 2000 și să ne amintim de contribuția adusă de Junior Achievement România, organizație non-profit internațională, care a fost fondată în 1919 în Statele Unite, având drept scop educarea tinerilor în domenii esențiale pentru succesul lor viitor: educație financiară, antreprenoriat și dezvoltare profesională. În România, Junior Achievement și-a început activitatea în 1993 și a avut un impact semnificativ asupra educației economice și antreprenoriale a tinerilor.

Junior Achievement România a fost înființată ca parte a rețelei globale Junior Achievement, cu misiunea de a aduce programele educaționale inovatoare în școlile românești. În primii ani, focusul a fost pe introducerea conceptelor de bază de economie și antreprenoriat în curriculumul școlar. Programele JA au fost adaptate la contextul local și implementate în colaborare cu Ministerul Educației și alte instituții educaționale.

Începând cu anii 2000, Junior Achievement România a început să își extindă oferta educațională, introducând programe noi și diversificate. Proiectele JA au început să acopere nu doar educația economică și antreprenorială, ci și abilitățile de viață, orientarea în carieră și educația financiară. Un exemplu notabil este programul „Compania“, care permite elevilor să experimenteze înființarea și gestionarea unei afaceri reale.

Referitor la educația formală (curriculară), elemente ale educației financiare sunt prezente, prin teme explicite sau prin teme integrate, în special în cadrul noului curriculum pentru gimnaziu, prin disciplina Educație socială – Educație economico-financiară (clasa a VIII-a), precum și în cadrul disciplinelor socio-umane, deja existente, de la nivelul ciclului liceal: Educație antreprenorială (clasa a X-a), Economie (clasa a XI-a), Economie aplicată (numai la filiera tehnologică, la clasa a XII-a), ca discipline de trunchi comun (obligatorii).

De asemenea, sistemul educațional preuniversitar beneficiază de o ofertă completă de cursuri de Educație finan-ciară, ca disciplină opțională inclusă în cadrul ofertei naționale de programe școlare, pentru toate nivelurile de învățământ, respectiv la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal.

Ministerul Educației a avut în vedere, în raport cu noul calendar al dezvoltării curriculare, menținerea și amplificarea elementelor deja existente referitoare la educația financiară.

În acest sens, în conformitate cu prevederile Anexei 2 la OMENCS nr. 3590/05.04.2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, în cadrul ariei curriculare Om și societate, clasa a VIII-a, este inclusă disciplina Educație socială – Educație economico-financiară.

În cadrul programei școlare pentru această disciplină, demersul didactic propus este orientat pe dimensiunea economico-financiară și antreprenorială a exercitării cetățeniei active. Raportarea elevilor de gimnaziu la aspecte care țin de domeniul economico-financiar este realizată în mod firesc, fiind vizate aspecte esențiale cu care aceștia vin în contact direct sau prin intermediul familiei din care fac parte.

În mod similar, în deplină concordanță cu vârsta elevilor, este avută în vedere dezvoltarea spiritului de inițiativă și antreprenoriat. Accentul este pus pe realizarea unor planuri de acțiune (personale sau de familie) pentru realizarea unui scop și pe abilitatea persoanei de a transforma ideile în acțiune. Elementul de noutate îl constituie atât studiul disciplinei, ca atare, ca disciplină de trunchi comun, la nivelul ciclului gimnazial, cât și integrarea dimensiunii economico-financiare și antreprenoriale, ca dimensiune a exercitării cetățeniei active.

Începând cu anul școlar 2020-2021 disciplina Educație socială – Educație economico-financiară se studiază ca disciplină de trunchi comun (obligatorie), la gimnaziu, la clasa a VIII-a.

Educația non-formală (extracurriculară) se realizează și prin activități educative desfășurate în afara sistemului formal (curricular) de învățământ de către diferite instituții de învățământ sau alte instituții educative, în mod independent sau în parteneriat cu diferite organizații și instituții locale, regionale, naționale și internaționale, guvernamentale sau non-guvernamentale.

Activitățile realizate în parteneriat se desfășoară fie în cadrul unor proiecte sau programe dedicate special educației financiare, fie în cadrul unor proiecte și programe care nu au drept obiectiv explicit acest tip de educație, însă nu exclud integrarea elementelor specifice educației financiare, spre exemplu, proiecte și programe dedicate educației economice sau educației antreprenoriale (firmele de exercițiu, business-plan).

Din această perspectivă, aș aminti în mod special existența, încă din anul 2010, a Protocolului de colaborare dintre Ministerul Educației Naționale și Banca Națională a României (reînnoit în anul 2013), protocol ce are drept scop cooperarea dintre cele două instituții în vederea consolidării și dezvoltării unor elemente ale educației financiare de la nivelul învățământului preuniversitar liceal, în principal, prin intermediul proiectului intitulat „Să vorbim despre bani și bănci“. Protocolul a inclus, în același timp, și elemente referitoare la dezvoltarea cooperării la nivelul învățământului primar.

De asemenea, aș menționa existența din anul 2015 a unui Protocol de colaborare în domeniul educației financiare nebancare, încheiat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, precum și buna colaborare existentă între Ministerul Educației și Asociația Română a Băncilor, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea Platformei de Educație Financiară.

La data de 10.07.2018 a fost semnat de către ministrul Educației Protocolul de colaborare între Ministerul Educației Naționale, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor, instituții care se constituie în nucleul pentru demararea procesului de elaborare a Strategiei Naționale de Educație Financiară.

Strategia Națională de Educație Financiară

Educația financiară (în sensul ei cel mai larg) este definită pe plan internațional ca fiind „procesul prin care consumatorii de produse financiare/investitorii își îmbunătățesc nivelul de înțelegere a produselor, conceptelor și riscurilor financiare, urmând ca prin informare, instruire și/sau consultanță obiectivă, aceștia să-și poată dezvolta abilitățile și încrederea în sine necesare pentru a conștientiza riscurile și oportunitățile financiare, pentru a lua decizii informate, pentru a ști unde să caute sprijin și pentru a lua și alte măsuri eficace de îmbunătățire a nivelului de bunăstare financiară“.

Potrivit OCDE, educația financiară este procesul prin care, în baza informării, a instrucției sau a consilierii acordate în mod obiectiv, consumatorii își dezvoltă deprinderile și gradul de încredere astfel încât să conștientizeze riscurile și oportunitățile de ordin financiar. Totodată, OCDE consideră că aceștia își îmbunătățesc capacitatea de a înțelege produsele financiare, inclusiv riscurile asociate acestora, de a face alegeri în cunoștință de cauză, de a ști unde să se adreseze pentru sprijin, de a întreprinde orice alte acțiuni, în mod eficient, cu scopul de a obține bunăstare, echilibru și protecție financiară.

Strategiile naționale de educație financiară au apărut inițial pe agenda publică a țărilor dezvoltate la începutul anilor 2000. Conform studiilor OCDE, față de anul 2011, când 26 de țări aveau o strategie națională de educație financiară, în 2015 s-a observat o extindere a acestor practici, tot mai multe țări hotărând să coordoneze și să promoveze activități colective pentru îmbunătățirea capabilității financiare în rândul populației. România se afla la acel moment printre cele 5 țări care planificau elaborarea unei astfel de strategii.

În ultimii ani, în România s-au dezvoltat multe programe de educație financiară, în mare parte inițiative bancare private, care s-au adresat în principal elevilor și profesorilor, fiind înregistrate anumite progrese prin organizarea lor consecventă. România se poziționează în rândul statelor europene fruntașe în ceea ce privește susținerea și introducerea educației financiare ca disciplină obligatorie. Începând din anul școlar 2020-2021, educația financiară a devenit materie obligatorie pentru elevii clasei a VIII-a. România, Cehia, Danemarca, Portugalia și Suedia sunt câteva dintre statele membre ale Uniunii Europene care au introdus educația financiară ca disciplină obligatorie, de sine stătătoare sau prin intermediul altor discipline. La nivel european, sunt aproximativ 20 de state care au efectuat aceste demersuri privind obligativitatea acestei discipline, ca temă principală sau ca subtemă.

De asemenea, toți elevii din învățământul preuniversitar din România pot beneficia de cursuri opționale de educație financiară printr-o serie de programe și proiecte derulate în ultimii ani. Cu toate acestea, este necesar ca întreaga populație să beneficieze de educație financiară.

Lipsa unor inițiative coordonate adresate mai multor categorii de grup țintă care au nevoie de educație financiară se reflectă în cel mai recent studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE 2020) cu privire la nivelul de alfabetizare financiară, desfășurat pe un eșantion de țări din Regiunea de Sud-Est a Europei (Regiunea SEE), conform căruia România a obținut cele mai scăzute scoruri la mai mulți indicatori de cunoștințe în domeniul financiar dintre țările din eșantionul vizat.

Așa cum arătam și mai sus, în iulie 2018 a fost semnat (la inițiativa BNR) un Acord de colaborare între Ministerul Educației (ME), Ministerul Finanțelor (MF), Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Asociația Română a Băncilor (ARB) pentru realizarea unor activități comune în domeniul educației financiare, inclusiv elaborarea unei Strategii Naționale de Educație Financiară.

Strategia Națională de Educație Financiară (SNEF) a fost elaborată de autoritățile și instituțiile semnatare ale acordului din 2018 la care se adaugă Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), cu implicarea factorilor interesați, atât din mediul public, cât și din cel privat, ca urmare a procedurii de consultare publică, demarată încă din anul 2022.

Pe data de 11 aprilie 2024, zi dedicată prin lege educației financiare, guvernul României a aprobat prin hotărâre de guvern Strategia Națională de Educație Financiară pentru perioada 2024-2030.

Strategia Națională de Educație Financiară (SNEF) cuprinde un Plan de acțiune care stabilește direcții de acțiune, măsuri și rezultate așteptate pentru toate categoriile de persoane vizate: copii și tineri până în 25 de ani; populația adultă; operatorii economici.

Direcțiile de acțiune pentru copiii și tinerii cu vârste de până la 25 de ani se referă la:

• dezvoltarea și introducerea elementelor de educație financiară în curriculumul național la toate nivelurile de învățământ;
• realizarea de acțiuni de educație financiară complementare adresate învățământului preuniversitar și universitar;
• introducerea educației financiare în universități;
• promovarea unor comportamente financiare responsabile în rândul copiilor și tinerilor prin intermediul mass-media;
• implementarea unor programe de educație financiară destinate cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și universitar.

În ceea ce privește părinții, strategia prevede implementarea unui program național de conștientizare, consiliere și sprijin pentru părinți în vederea educării din perspectivă financiară a copiilor.

Obiectivele majore ale SNEF:

• creșterea gradului de educație financiară prin formarea de competențe în domeniul educației financiare în rândul copiilor și tinerilor și pregătirea lor pentru a deveni consumatori informați de produse, instrumente și servicii financiare;
• îmbunătățirea cunoștințelor și a abilităților populației adulte de a planifica finanțele proprii, de a economisi, de a fi consumatori informați privind utilizarea corespunzătoare a serviciilor și produselor financiare și de a-și îndeplini obligațiile fiscale;
• creșterea accesului operatorilor economici la noțiuni și informații financiare în scopul întăririi disciplinei financiare a acestora.

Pentru implementarea la scară națională a SNEF cadrul necesar este fixat de Ministerul Educației, în calitate de instituție responsabilă a sistemului educațional formal, și de Ministerul Finanțelor, în calitate de instituție responsabilă în domeniul fiscal, specific adulților și operatorilor economici.

BNR, ASF, ARB și ANPC, în calitate de parteneri în cadrul Protocolului Național pentru Educație Financiară, sprijină implementarea SNEF prin organizarea de acțiuni, evenimente, programe și campanii de educație financiară, conform atribuțiilor legale specifice.

Extinderea listei de părți interesate de implementarea SNEF va fi realizată prin eforturile tuturor semnatarilor protocolului anterior menționat, fiind atrași parteneri, entități publice și private care au atribuții sau o activitate specifică domeniului sau sunt interesate de a participa la acest proces.

Educația financiară nu trebuie să se oprească la porțile școlii. Vor fi organizate ateliere și seminarii pentru adulți, oferindu-le ocazia să își îmbunătățească cunoștințele financiare și să învețe cum să își gestioneze mai bine resursele. Aceste ateliere vor acoperi subiecte precum planificarea bugetului, economisirea pentru evenimente majore din viață, investițiile și gestionarea datoriilor.

Succesul acestei strategii va depinde de colaborarea strânsă între toate segmentele societății. Vom lucra alături de bănci, instituții financiare, ONG-uri și alte organizații pentru a crea o rețea de suport și resurse disponibile pentru toți cetățenii. Parteneriatele comunitare vor fi esențiale pentru diseminarea informațiilor și pentru accesul la resurse educaționale de calitate.

Educația financiară are potențialul de a transforma comunitatea noastră. Persoanele bine informate financiar sunt mai puțin susceptibile să cadă în capcane financiare și sunt mai capabile să își atingă obiectivele personale și profesionale. O comunitate educată financiar este una mai stabilă, mai prosperă și mai pregătită să facă față provocărilor economice.

În concluzie, anul 2024 este o oportunitate de a pune un accent deosebit pe educația financiară și de a echipa tinerii și adulții cu instrumentele necesare pentru a-și gestiona eficient resursele financiare. Vă invit să vă alăturați acestei inițiative și să contribuiți la crearea unei comunități mai informate și mai prospere.

Florian Lixandru – secretar de stat, Ministerul Educației

Articol publicat în nr. 53-54 al revistei Tribuna Învățământului