Anton Hadăr, președintele FNS „Alma Mater“: „Pentru noul an universitar, formula cea mai potrivită de lucru o reprezintă învăţământul hibrid“

50

„Pentru noul an universitar, formula cea mai potrivită de lucru o reprezintă învăţământul hibrid“

Domnule președinte, care este cea mai bună formulă de începere a noului an universitar?

Învățământul clasic, desfășurat „față în față“, este net superior oricărei alte forme de lucru cu elevii și cu studenții. Dar în vremuri ca acestea, în vremuri de pandemie, trebuie și pot fi utilizate și alte modalități de desfășurare a procesului didactic. În primăvara acestui an, s-a adoptat o soluție „de criză“, potrivit căreia s-a încercat ca toate activitățile didactice să fie efectuate în sistem online. S-a constatat că studenții, dar mai ales elevii, nu au beneficiat peste tot de un învățământ de calitate. Nici șansele la educație nu au fost aceleași pentru toți elevii și studenții, mai ales din cauza lipsei echipamentelor minimale.

De aceea, având în vedere situația actuală, învățând din greșelile trecutului și luând în seamă unele progrese înregistrate în privința infrastructurii educaționale a universităților, consider că pentru noul an universitar formula cea mai potrivită de lucru o reprezintă învățământul hibrid, prin care vom putea face un prim pas către normalitate. Desigur, acolo unde sunt serii mici de studenți, iar spațiile de învățământ sunt generoase și permit respectarea distanței fizice impuse între participanții la procesul educațional, ar fi minunat dacă majoritatea activităților ar fi reluate în sistem clasic.

Care este poziția oficială a FNS „Alma Mater“, pe care o conduceți în calitate de președinte, cu privire la modalitatea de desfășurare a procesului de învățământ în aceste condiții?

FNS „Alma Mater“, una dintre cele mai mari federații sindicale din Uniunea Europeană, se luptă pentru un învățământ modern și de calitate, în măsură să asigure studenților din fiecare ciclu de învățământ (licență, masterat și doctorat) toate competențele necesare, solicitate de către mediul economico-social. Nu dorim să avem absolvenți insuficient pregătiți, fără cunoștințele necesare practică-rii cu succes a profesiunilor pentru care au fost pregătiți! Vrem ca absolvenții noștri să aibă bogate cunoștințe teoretice și reale deprinderi practice, să fie creativi și inovativi, indiferent de greutățile și de problemele induse de pandemie. Nu concepem să trimitem către piața muncii ingineri, medici, arhitecți, fizicieni, chimiști, biologi, economiști etc. pregătiți foarte bine din punct de vedere teoretic, dar posesori ai unor cunoștințe practice modeste.

De aceea, milităm pentru desfășurarea cât mai multor activități în cadrul universităților, mai ales a orelor de laborator și de proiect, pentru efectuarea practicii în spitale și în cadrul companiilor cu care avem încheiate parteneriate în acest sens etc.

Din cauza restricțiilor impuse de reglementările în vigoare, cursurile și seminariile, în marea lor majoritate, se vor desfășura în sistem online. Recomandăm universităților ca studenții din primul an de studii să desfășoare în mod clasic chiar și unele ore de curs, ori de seminar, acolo unde este posibil. Fiind debutanți în activitatea universitară este normal să ne preocupăm în mod special de integrarea lor cu succes în cadrul comunității academice.

Formula hibridă – întâlniri fizice și educație online – nu elimină riscurile. Este normal ca profesorii și studenții să fie expuși pericolului contaminării?

Pentru toată lumea a devenit clar că întâlnirile fizice prezintă un oarecare risc de contaminare. De aceea, ne interesează ca acest risc să fie cât mai redus. Prezența la activitățile „față în față“ a studenților, a cadrelor didactice de predare și a personalului auxiliar se va face cu respectarea tuturor elementelor legislative aflate în vigoare. Vă asigur că toate instituțiile de învățământ superior vor fi pregătite în ceea ce privește condițiile de igienă și de protecție din spațiile de învățământ, chiar dacă nu au fost alocate resursele financiare necesare! Cu toate intervențiile noastre din mass-media, nu s-au găsit bani pentru măștile studenților și ale cadrelor didactice de predare și auxiliare. Ce bine ar fi fost dacă s-ar fi acceptat finalizarea Legii salarizării, la 1 septembrie 2020, pentru cadrele didactice de predare și pentru personalul didactic auxiliar!

Sperăm ca factorii de risc să fie cât mai puțini și să nu avem contaminări, nici în cadrul procesului didactic, și nici în afara universității. În cazul studenților am o teamă în plus, generată de dorința lor de socializare, de implicarea lor în activități specifice vârstei, de viața din cămine etc. Îi rog să fie foarte atenți la tot ceea ce vor face. Acasă îi așteaptă oameni dragi care, în unele cazuri, au nevoie de protecție suplimentară, iar la universitate îi întâmpinăm noi, profesorii, dornici de a le crește nivelul competențelor.

Dacă lucrurile nu vor evolua bine și dacă vom pierde controlul nu ne va rămâne decât să ne repliem în zona online. Ar fi mare păcat să lucrăm integral doar prin intermediul calculatoarelor, cum, din păcate, se va întâmpla, chiar de la începutul anului universitar, în unele universități în care programele de studii nu necesită activități practice. În asemenea cazuri ar trebui efectuate măcar câteva activități de seminar sau de curs în sistem „față în față“.

Federația noastră este permanent preocupată de protecția resursei umane din universități. În acest sens, întrucât în învățământul superior activează și colegi care au unele probleme de sănătate, dovedite prin documente și recomandări medicale, considerăm ca fiind obligatorie asigurarea dreptului la muncă în condiții de securitate și de protecție maximă, singura soluție sigură pentru aceștia reprezentând-o predarea online. Evident, aceeași atitudine o avem și în cazul studenților care, potrivit recomandărilor medicale, nu pot participa la activități „față în față“.

Modalitatea cea mai puțin riscantă este formula online. Dar și aceasta are limitele ei. Poate suplini formula online necesitățile și exigențele întâlnirilor fizice cu privire la conținut și calitate?

Așa este! Învățământul online are limitele lui și nu poate suplini cu succes predarea clasică. Dimpotrivă, aș zice că formula online poate fi chiar dăunătoare atât calității educației, cât și pregătirii în ansamblu a studenților. Tinerii noștri studenți trebuie să simtă bucuria realizării unui experiment important, să devină curioși și atenți la modul în care se realizează o intervenție chirurgicală, să colaboreze îndeaproape, în timpul activităților practice, cu salariații companiilor în care mâine-poimâine ar putea fi colegi, să fie corectați la timp și cu argumente științifice atunci când elaborează un proiect din domeniul arhitecturii sau ingineriei etc. În acest sens, îi felicit pe colegii de la Arhitectură, care au luat decizia de a susține toate activitățile de proiect în mod clasic, sub îndrumarea cadrelor di-dactice, decizia nefiind singulară, mai ales în domeniile inginerești.

Învățământul online, așa cum a fost el desfășurat în cel de-al doilea semestru al anului universitar 2019-2020, a fost o soluție ad-hoc și chiar dacă unele laboratoare, mai ales cele bazate pe softuri de specialitate, se pot desfășura relativ bine și online, nu putem generaliza trecerea în sistem online a tuturor laboratoarelor și activităților practice. Gândiți-vă cum s-ar putea transpune în online un experiment din domeniul chimiei, experiment pe care, în mod normal, îl realizează, cu mâna lui, fiecare student!?

Nici celelalte activități, de curs și de seminar online, nu au puterea de a fi su–perioare celor desfășurate clasic, din punct de vedere al profunzimii înțelegerii materiei și al calității competențelor dobândite de către studenți.

Cum vedeți desfășurarea activității universitare din perspectiva altor necesități: evaluarea studenților, evaluarea cadrelor didactice, evaluarea programelor de studii de către ARACIS și evaluările instituționale?

Evaluarea studenților în sistem online a fost una dintre activitățile cele mai dificile, pentru multe cadre didactice fiind generatoare de dureri de cap și de suspiciuni de incorectitudine. În mod normal, învățământul la distanță este organizat în așa fel încât examenele se susțin în prezența cadrelor didactice, în universitate. Or, ceea ce s-a întâmplat la noi a reprezentat o soluție de moment, mai degrabă forțată de împrejurări, pe care federația noastră o dorește a fi uitată.

Nu înseamnă că îi bănuim pe studenți de folosirea unor procedee ilegale de trecere a unor examene, numărul studenților care vin să învețe și să acumuleze competențe serioase în domeniul de studii ales fiind covârșitor superior celor care s-ar putea preta la obținerea notei de trecere în mod incorect.

Învățământul online nu trebuie finalizat cu verificare online! Vom susține cu tărie ca examenele studenților de la licență și de la masterat să fie susținute „față în față“.

Evaluarea cadrelor didactice de către studenți se poate desfășura online, dar promovarea cadrelor didactice ar trebui efectuată la fața locului, în universitate, în fața Comisiei.

ARACIS, potrivit unei metodologii adecvate vremurilor actuale, evaluează calitatea programelor de studii tot în sistem hibrid, fiind permise și/sau necesare și vizite mai scurte la fața locului, pentru edificare. Pentru evaluări instituționale nu s-a creat încă o metodologie similară. Vizitele de evaluare cu greu pot fi înlocuite de evaluările online! Și ARACIS folosește soluții „de criză“!

Cum priviți în perspectivă învățămân-tul universitar? Ne vom întoarce la normalitate sau formula hibridă va rămâne una de durată?

Cine nu își dorește revenirea cât mai rapidă la normalitate? Din păcate, suntem dependenți de pandemie, iar cum de la o zi la alta crește rata de infectare cu coronavirus a românilor, sunt speranțe foarte mici să ne revedem cu toți studenții în cadrul universităților.

Va fi un an universitar foarte greu, cu multe probleme, rezolvarea acestora de-pinzând și de noi. În acest moment cred că formula hibridă va mai rămâne câțiva ani drept o soluție posibilă și acceptabilă de desfășurare a activităților din universități.

Pe de altă parte, ne-ar trebui și nouă, profesorilor, mai multă solidaritate și o implicare mai hotărâtă în activitățile didactice în care vom fi implicați. Tinerii trebuie instruiți cu mare atenție și cu pricepere, mai ales în aceste vremuri, căci dacă studentul simte că „instructorul“ este resemnat și că nu se implică în mod serios în procesul educațional, acel student nu va fi atras de disciplina respectivă și nu va performa.

Cum stau lucrurile în alte sisteme din UE cu privire la desfășurarea învățământului universitar și a cercetării științifice în perioada pandemiei?

Sunt multe universități din Uniunea Europeană în care se prefigurează tot un sistem hibrid de lucru, alte universități au anunțat că noul an universitar va fi integral online, dar sunt și universități în care activitățile vor începe în mod clasic. Deciziile sunt și vor fi dependente de pandemie.

Întrebarea este dacă atât de nefinanțata cercetare națională ar putea crea antivirusul tămăduitor. Părerea mea este că doar o minune medicală ne poate readuce la normalitate!

Cum minunile apar rar, haideți să testăm toți studenții și tot personalul universităților, ca să știm unde ne aflăm și ce putem face mai departe! Pot fi utilizate soldurile universităților, pot fi alocate fonduri de la buget, bani s-ar putea găsi!

Altfel, nu vom reuși să lucrăm nici în sistem hibrid, ce să mai vorbim de întoarcerea la normalitate!

În final, vreau să atrag atenția că, potrivit unui Ordin comun al miniștrilor de la Educație și de la Sănătate, o universitate se va închide dacă vor apărea trei cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 în cadrul acelei instituții, nefiind luat în seamă numărul studenților din universitate. În aceste condiții, mai toate universitățile s-ar putea orienta rapid către sistemul online! De fapt, ar fi obligate să treacă în online! Este un indicator care trebuie regândit, de urgență!